OFICIAL Concesiunea autostrazii A3 Comarnic – Brasov a picat. Ce proiecte vor demara autoritatile in schimb pentru a rezolva situatia de pe Valea Prahovei

Concesiunea celor 53 de km de autostrada dintre Comarnic si Brasov, afacere semnata cu asocierea Vinci – Aktor – Strabag ce presupunea un cost de 8,5 miliarde de euro pentru constructia, intretinerea si operarea autostrazii pe 26 de ani, a picat , dupa cum a anuntat joi Compania de Autostrazi intr-un comunicat oficial.

La pachet cu anuntul, oficialii de la CNADNR au trimis motivele pentru care discutiile au esuat si au prezentat masurile si proiectele care vor demara in schimb pentru rezolva problemele de trafic de pe Valea Prahovei: centuri ocolitoare la statiuni, un nou drum national pe Valea Doftanei si scoaterea la licitatie a constructiei celor doua sectoare de capat ale autostrazii Comarnic – Brasov, toate cu finantare de la Buget.

ANUNTUL OFICIAL al CNADNR:

In urma finalizarii negocierii pentru atribuirea contractului de concesiune cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor, CNADNR SA anunta anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrari publice pentru proiectarea, constructia, finantarea, operarea si intretinerea autostrazii Bucuresti- Brasov, tronsonul Comarnic-Brasov.

Decizia a fost luata in conformitate cu art.94 din HG 925/2006 („indiferent de momentul initierii procedurii de atribuire, autoritatea contractanta are obligatia de a verifica, inainte de incheierea contractului, respectarea dispozitiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele ce intra sub incidenta legislatiei privind finantele publice”) si art. 209 din OUG nr. 34/2006 („autoritatea contractanta are obligatia de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica in urmatoarele cazuri: litera c) daca abateri grave de la prevederile legislative afecteaza procedura de atribuire sau daca este imposibila incheierea contractului”).

DE CE A FOST ANULATA CONCESIUNEA:

Aceasta decizie a fost determinata de analiza urmatoarelor elemente, potrivit CNADNR:

1) Contractul de concesiune este incadrat conform metodologiei Eurostat „on Government balance sheet”. In aceste conditii si avand in vedere costul semnificativ al proiectului, in situatia in care Autoritatea Contractanta (rezultata din asocierea CNADNR cu Ministerul Transporturilor si Infrastructurii in 2012) ar incheia contractul de concesiune cu ofertantul declarat castigator, aceasta ar putea duce la nerespectarea angajamentelor pe care Romania le-a incheiat cu CE, FMI, Banca Mondiala in privinta tintei de deficit bugetar si a datoriei publice;

2) Ofertantul declarat castigator nu a reusit sa obtina implicarea institutiilor financiare internationale (BEI, BERD, IFC etc.) in finantarea proiectului de concesiune. Pe de alta parte, in ipoteza unei finantari acordate exclusiv de finantatori privati, costurile de finantare pentru realizarea proiectului ar creste;

3) Ministerul Finantelor Publice a refuzat sa emita o scrisoare de sustinere a proiectului si al suportarii costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat in conditiile unei clasificari onGovernment balance sheet a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depasirea tintei de deficit bugetar stabilita si calificarea scrisorii de sustinere ca o garantie de stat;

4) Dupa desemnarea ofertantului castigator, acesta, alaturi de potentialii finantatori privati, au solicitat unele modificari ale unor clauze ale contractului de concesiune. Acceptarea acestor solicitari ar fi insemnat chiar modificarea procedurii de atribuire si a conditiilor care au stat la baza depunerii ofertelor;

5) Prezentarea publica a proiectului a generat o puternica reactie negativa, mai ales in privinta costurilor prezentate.

MASURILE pe care CNADNR vrea sa le ia in schimb:

Cu toate acestea, autostrada Bucuresti – Brasov (din care face parte si tronsonul Comarnic – Brasov), ramane o prioritate in Master Planul General de Transport (MPGT), proiectul autostrazii fiind continuat si dezvoltandu-se in paralel cu realizarea autostrazii Sibiu – Pitesti.

> In acest sens, in prezent este in procedura de licitatie deschisa atribuirea contractului „Proiectare si executie finalizare Autostrada Bucuresti – Brasov, Sectiunea Bucuresti – Ploiesti, Sector 1, km 0+000 – km 3+325; Nod Centura Bucuresti, km 6+500 si Nod Moara Vlasiei, km 19+500”.

> Pe sectorul Ploiesti- Comarnic sunt deja patru benzi.

> Tronsonul de autostrada Comarnic – Brasov este impartit in 5 sectoare. Sectoarele 1 si 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Brasov, cu o lungime totala de aproximativ 10 km, la care se adauga si drumuri de legatura) vor fi scoase la licitatie, cu finantare de la Bugetul de Stat.

> Pentru sectoarele 2, 3 si 4, care reprezinta partea cea mai dificila a proiectului, va fi scoasa la licitatiea actualizarea studiilor geotehnice, cu finantare de la Bugetul de Stat.

> In paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt in lucru Studiile de Fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic si Busteni. Dupa finalizarea SF-urilor vor fi scoase la licitatie lucrarile de constructie, cu finantare de la Bugetul de Stat.

> Tot pentru fluidizarea traficului, la iesirea din Sinaia spre Brasov, este proiectat si urmeaza sa fie realizatun sens giratoriu.

> De asemenea, se vor finaliza Studiile de Fezabilitate privind Varianta de Ocolire Campina, modernizarea drumului existent pe Valea Doftanei (DJ 102I) si a drumului forestier pana in Sacele, astfel incat, in 2016 sa inceapa lucrarile pentru a avea un drum national modern intre Campina si Sacele.

„Finalizarea acestor doua mari proiecte prevazute in MPGT, Pitesti – Sibiu si Comarnic – Brasov, inseamna atat inchiderea Culoarului IV Pan European, cat si dezvoltarea socio-economica a mai multor regiuni importante ale tarii”, anunta CNADNR.

–

Costul concesiunii ce a fost anulata: 8,45 miliarde de euro pe 26 de ani

Concesiunea care acum a picat a fost semnata in decembrie 2013 si aprobata printr-un memorandum in Guvern la inceputul anului 2014. Prin acel memorandum, se stabilea lungimea de 53 de km (mai putin fata de cei 58 de km din planurile initiale), costul de 1,8 miliarde de euro pentru constructie si poiectare si valoarea taxei de 7 lei pe autoturism.

La mai bine de un an dupa, in februarie 2015, Ministerul Transporturilor a facut public si detaliile esentiale ale proiectului: Costul concesiunii.

Astfel, publicul a aflat ca suma pe care statul roman ar urma sa o plateasca firmei concesionare va fi de 325,2 milioane euro anual pentru consturctie, intretinere si operare. In 26 de ani cat ar urma sa dureze concesiunea, statul roman trebui sa plateasca in total 8,45 miliarde de euro pentru cei 53 de km de autostrada intre Comarnic si Brasov, adica 160 milioane de euro/km.

Documentul cu detaliile privind proiectul de concesiune al autostrazii Comarnic – Brasov a fost publicat de Ministerul Transporturilor si poate fi descarcat de aici.

Comarnic – Brasov, estimata la 1 miliard de euro in Master Plan si gandita sa fie realizata prin mixul de fonduri buget-imprumuturi-fonduri UE

In asteptarea unei decizii finale care sa transeze problema unei concesiuni negociate deja de mai bine de doi ani, surse guvernamentale precizau in luna aprilie, pentru HotNews.ro, ca o eventuala semnare a concesiunii in forma actuala ar insemna „compromiterea MasterPlanului General de Transport”, intrucat documentul strategic ce deja a ajuns la final, convenit in mare parte cu expertii Comisiei Europene, se bazeaza pe realizarea tuturor proiectelor rutiere – inclusiv autostrada Comarnic – Brasov, printr-un mix de fonduri europene – buget – imprumuturi externe.

In plus, in varianta concesiunii, costul de constructie este convenit la circa 1,8 miliarde de euro, in timp ce in MasterPlan acest cost a fost calculat mult mai jos, la circa 1 miliard de euro, si presupune variante de constructie mai ieftine.

Comarnic – Brasov, pariul electoral esuat al premierului Ponta: „Daca Autostrada Comarnic-Brasov nu e gata pana in 2016, nu mai candidez la urmatoarele parlamentare”

Premierul Victor Ponta in vizita pe un santier de autostrada

Foto: Guvernul Romaniei

In februarie 2013, cu putin timp inainte de deschiderea ofertelor de concesiune, premierul Victor Ponta a tinut sa iasa la televizor si sa anunta ca acest proiect devine un punct central al promisiunilor sale electorale si ca, daca pana in anul 2016 nu va fi gata, el nu va mai candida la alegerile parlamentare.

„Daca autostrada Comarnic-Brasov nu este gata pana in 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Brasov si cu Pitesti-Craiova”, spunea Victor Ponta la Realitatea TV. (Sursa aici)

Dan Sova, in martie 2013 despre Comarnic – Brasov: „Ma mut cu cortul acolo si tot o termin”

In martie 2013, la putin timp dupa aflarea numelor de firme si asocieri care se bat pe concesiunea Comarnic – Brasov, ministrul responsabil cu infrastructura de atunci, Dan Sova, plusa si el pe tema proiectului si ameninta ca se va asigura personal ca va fi dus la bun sfarsit.

In aceeasi perioada, ministrul Dan Sova anunta ca se va muta cu cortul pe santierul autostrazii, doar ca sa fie sigur ca lucrarile merg cum trebuie si autostrada va fi gata la termen.

„O incepem si o terminam pana in 2016 chit ca ma mut pe ea. Ma mut cu cortul pe autostrada Comarnic si tot o termin”, a declarat Sova la Digi 24.

Intre timp, Sova a fost debarcat in vara lui 2014 de la Ministerul Transporturilor si, in ultima vreme, e chemat frecvent la DNA in diferite dosare in care apare implicat.

Detaliile care fac proiectul de concesiune mult prea costisitor pentru Romania: 325 de milioane de euro pe an timp de 26 de ani

Dupa ce autoritatile de la transporturi au esuat de doua ori, in 2004 si 2008, sa realizeze autostrada de la Comarnic la Brasov in sistem de concesiune, guvernul condus de Ponta a decis in 2012 sa relanseze proiectul tot in sistem de concesiune.

Concesiune presupune ca statul alege/desemneaza un contructor (sau o asociere) care va fi resposabil singur sa asigure finantarea imediata a lucrarilor (inclusiv contractarea de credite), urmand apoi ca intr-o perioada extinsa de timp (~30 de ani) statul roman plateasca anual o suma fixa de bani in schimb pentru folosirea autostrazii. In suma anuala se regasesc banii necesari intretinerii si operarii autostrazii, plus costurile financiare ale constructiei, inclusiv dobanzile.

La paginile 24-25-26 din documentul facut public de Ministerul Transporturilor in ianuarie 2015 sunt detaliate modalitatile de plata catre concesionar. Detaliat, despre schema fiananciara, in articolul de aici.

„Plata de disponibilitate care este stabilita pentru fiecare perioada conform regulilor contractuale este principala sursa de venituri a partenerului privat, care trebuie sa isi acopere toate costurile (pentru constructie, intretinere, operare, finantare etc.) din aceste venituri”, se arata in document.

Astfel, in document se arata ca, anual, totalul platilor de disponibilitate ale statului roman catre concesionar ar urma sa fie circa 325,2 milioane de euro. Aceste plati ar urma sa inceapa dupa cei 4 ani de constructie, timp de 26 de ani cat va dura concesiunea.

Astfel, la finalul perioadei de 30 de ani de concesiune, pe baza valorii anuale a platii de disponibilitate prezentate, statul roman ar urma sa fi platit pentru proiectul Comarnic – Brasov peste 8,45 de miliarde de euro.

In documentul facut public la acel moment se precizeaza ca, in mod normal, autostrada (constructie, proiectare, operare si intretinere) ar urma sa coste 2,73 miliarde de euro pe cei 30 de ani, dar asta in situatia in care intreaga suma ar fi disponibila de azi.

Cu alte cuvinte, daca am avea acesti bani acum in buzunar, autostrada si operarea ei ne-ar costa 2,73 miliarde de euro pentru cei 30 de ani. Cum nu avem acesti bani de azi si ne bazam pe un consortiu de firme sa gaseasca fianantare si sa se ocupe de proiect timp de 30 de ani, iar noi platim si toate costurile legate de finantare, la pachet cu constructia si intretinerea. La final, nota de plata ajunge la 8,45 miliarde de euro.

Practic, statul roman ar urma sa plateasca la final pentru constructia, operarea si intretinerea pe timp de 26 de ani a unui singur kilometru de autostrada pe Valea Prahovei nu mai putin de 160 de milioane de euro.

In loc de autostrada, Ministerul Transporturilor vrea sa faca centuri ocolitoare la Busteni si Comarnic

Studiile de Fezabilitate pentru centurile ocolitoare pe DN1 la Busteni si Comarnic vor fi realizate in urmatoarele 4 luni dupa ce Compania de Autostrazi a semnat pe 29 mai doua contracte in valoare totala de 58.000 de euro cu firma EGIS Romania.

Contractele au o valoare de 128.900 lei fara TVA fiecare, iar finantarea este asigurata de la bugetul de stat.

Contractele au fost atribuite operatorului economic EGIS ROMANIA S.A. si au o durata de implementare de 4 luni, potrivit CNADNR.

Pe 18 mai, CNADNR a demarat si procedura de contractare pentru un Studiu de Fezabilitate in cazul unei variante de ocolire si la Campina.