Operatorii telecom cer statului să rezolve blocajele care mențin decalajul urban-rural: Un primar ne-a scris că a primit tablete pentru copii, dar localitatea nu are internet
”Niciodată nu vom reuși să rezolvăm decalajul de conectivitate dintre rural și urban, dacă partea de infrastructură de comunicații este uitată. Riscul este să ajungi să dai tablete într-un sat la copii, dar aceștia nu au internet de niciun fel. Să vedeți cum este să primești o scrisoare de la un primar care îți explică acest lucru: Am primit tablete și nu avem internet. Vă rog frumos veniți și ajutați-mi copiii!”, a declarat joi Cătălin Buliga, directorul de tehnologie în Vodafone România.
Vezi în articol ce anomalii semnalează marii operatori telecom în relația cu statul, probleme vechi care mențin decalajul rural-urban.
Oficialii Orange, Vodafone, Telekom și RCS&RDS au făcut apel joi către autorități, în cadrul evenimentului Ziua Comunicațiilor, pentru rezolvarea unor anomalii vechi de ani de zile în regimul de autorizare a construcției rețelelor telecom, anomalii care mențin decalajul urban-rural.
Primul director executiv care a început să vorbească despre lecțiile pandemiei de COVID-19 și punctele nevralgice ale sistemului statului a fost Valentin Popoviciu, vicepreședintele RCS&RDS.
Acesta a arătat că „toți cetățenii au avut nevoie de acces la internet pentru lucrul de acasă, școala online și acces la autorități, iar lucrul acesta datorită evoluției de peste 25 de ani a operatorilor de comunicații a fost realizat în cele mai bune condiții. Spre deosebire de alte țări unde furnizorii de servicii online au trebuit să scadă viteza de acces pentru anumite servicii, în România nu a fost cazul, totul a decurs normal pentru utilizatori.”
- Valentin Popoviciu, RCS&RDS: Nu am văzut niciun efort din partea autorităților pentru a rezolva problema de acces la internet a localităților izolate
Această tendință pozitivă nu a fost însă preluată și de către autorități, susține oficialul RCS&RDS, care spune că nu a văzut progrese în digitalizarea statului.
„Punctele nevralgice au fost aceleași de care ne lovim de ani de zile, pentru că deși avem localități care nu dispun de conectivitate bună la internet, nu am văzut niciun efort din partea autorităților să rezolve problemele de bază ale accesului către aceste localități.
Un exemplu concret este următorul: Avem localități montane cu un număr mic de case și un număr mic de locuitori, unde copiii merg poate kilometri până la școli, care ar trebui să dețină conectivitate, pentru că altfel ei nu pot lucra să interacționeze cu ceilalți, nu pot face școală.
În aceste localități, nu ai prea multe alternative. Una dintre alternative este să mergi (n.a cu fibră optică) pe linii electrice de distribuție, pentru că mare parte din aceste localități sunt electrificate, astfel încât să ajungi în acele localități.
Am explicat acest lucru autorităților în luna septembrie 2020, când am discutat de conectarea școlilor, când au fost peste 1.500 de școli conectate de către operatori în decurs de 2-3 săptămâni. Atunci am sperat să vedem o accelerare a folosirii comune a infrastructurilor existente pentru rețele de internet de mare viteză, astfel încât operatorii, fără să aibă nevoie de fonduri din partea statului, să poată face investiții dar într-un mod eficient. Pentru că atunci când te duci la un număr mic de clienți este foarte important să ai și o eficiență a investiției, astfel încât pe termen lung să fie o chestie corectă și pentru utilizatori, care să beneficieze de aceleași prețuri de servicii ca și utilizatorii din mediul dens urban și mediul rural obișnuit, dar și pentru operatori care să poată opera în bune condiții și cu niște costuri rezonabile rețelele.”, a declarat Popoviciu.
- „Nu cerem fonduri europene sau de la stat, avem nevoie doar de condițiile propice de utilizare comună a infrastructurilor existente. În 3 ani ar fi conectați la internet toți românii”
Vicepreședintele RCS&RDS susține că în România este penetrare de internet extraordinară în mediul urban și mediul rural obișnuit, însă în mediul rural izolat, unde mai sunt localități de conectat, operatorii ar avea nevoie și de cooperarea statului dincolo de investițiile proprii.
„Noi vrem să facem această conectare cu fondurile noastre, nu cerem fonduri europene sau de la stat, avem nevoie doar de condițiile propice de utilizare comună a infrastructurilor existente care pot da un impuls decisiv pentru conectarea la internet a tuturor locuitorilor din această țară într-un termen foarte scurt – de 3 ani de zile, de exemplu. Practic, lucrurile acestea se pot face, dar e nevoie și de cooperarea autorităților în sensul de a fi interfața cu operatorii de alte infrastructuri esențiale care sunt în acele zone astfel încât să ducem conectarea și în vârf de munte.”, a spus acesta.
- „Cea mai mare problemă pe care o avem în digitalizare este lipsa unei corelări între bazele de date ale statului. Ar trebui să fie o prioritate maximă”
Valentin Popoviciu a vorbit și despre veșnica problemă a lipsei de interoperabilitate a bazelor de date ale statului, care ține în loc economia și afectează cetățenii și companiile.
„Sunt probleme în interacționarea cu statul unde încă cea mai mare problemă pe care o avem în digitalizare este lipsa unei corelări între bazele de date ale statului, pentru că ANAF are o bază de date, Evidența Populației altă bază de date, primăriile și taxele și impozitele locale au alte baze de date și nu există un punct unic de interacțiune cu sistemul astfel încât să-ți poți rezolva probleme online, astfel încât dacă ai o notificare de la ANAF care ține și de taxele și impozitele locale să fie corelată.
Proiectul Ghiseul.ro este bun, a fost un start bun pentru stat în a încerca să facă o corelare între bazele de date, dar a fost lăsat neterminat, ar trebuit finalizat într-un ritm mult mai accelerat de acum înainte, dar această tendință nu se vede din partea statului.”, a declarat vicepreședintele RCS&RDS.
- „CNAIR a pus o barieră practic în momentul de față în a dezvolta rețele de comunicații de mare viteză oriunde în țară. Am explicat de zeci de ori, dar nimeni nu pricepe”
Un alt exemplu dat de oficialul RCS&RDS în privința blocajelor la nivelul statului care mențin decalajul rural-urban a fost cel al tarifelor foarte mari ale Companiei naționale de Drumuri (CNAIR) care ar împiedica dezvoltarea rețelelor de internet de mare viteză pe marginea drumurilor.
„Ne uităm la tarifele percepute de CNAIR pentru cablul de fibră optică în lungul drumului, indiferent că este subteran sau aerian. Citez din tarifarul CNAIR, ultimul aprobat în 2017 prin Ordinul 1054, unde este o secțiune specială pentru operatori – tarife pentru utilizarea zonei drumului, zona de siguranță și zona de lângă, pentru stâlpi, cabluri și conducte de telefonie, TV și internet.
Tariful lunar de utilizare a zonei de lângă drum este de 21 de cenți pe metrul liniar. Asta înseamnă 210 euro pe kilometru pe lună pentru un cablu de fibră optică în lungul drumului într-un șanț făcut pe investiția noastră, pe autorizația noastră, in timp ce în zona urbană, închirierea de tubetă, adică pe investiția altuia – cum e NetCity în București – este de peste 80 de euro pe lună.
Adică CNAIR doar în baza unui drept de utilizare a zonei de lângă drum îmi ia un tarif de aproape 3 ori mai mare decât atunci când închiriez infrastructură deja existentă. Nu mai vorbesc de Spania, UK sau altă țară civilizată unde închirierea de canalizații este mult mai ieftină decât în România. Până la urmă CNAIR este în slujba noastră, este o companie de stat care este în slujba cetățeanului. CNAIR a pus o barieră practic în momentul de față în a dezvolta rețele de comunicații de mare viteză oriunde.
Lucrul acesta ar putea fi rezolvat la nivelul Ministerului Transporturilor în câteva săptămâni poate. Acum este un blocaj. Noi am evitat mereu să facem autorizări de construire și infrastructuri de internet de mare viteză pe lângă drumuri naționale pentru că este acest blocaj tarifar care îți duce la un cost imens operațional în timp. Nu este posibil așa ceva, nu înțelege. Am explicat de zeci de ori, dar nimeni nu pricepe.”, a mai spus oficialul RCS&RDS.
Realitatea acestor greutăți în amplasarea rețelelor de comunicații au fost întărite și de reprezentanții celorlalți mari operatori de comunicații, în special de Cătălin Buliga, director tehnologie Vodafone România.
- Cătălin Buliga, director tehnologie Vodafone: Riscul este să ajungi să dai tablete într-un sat la copii, dar aceștia nu au internet de niciun fel
Oficialul Vodafone a atenționat că niciodată nu vom reuși să rezolvăm decalajul dintre rural și urban, dacă partea de infrastructură în comunicații este uitată.
„Mi-e teamă uneori că investim în cireașa de pe tort și uităm de tort. Exact ce spunea domnul Popoviciu. Partea de infrastructură nu este adresată. O facem noi și o facem în 30 de ani atât cât ne permit fondurile. Riscul este să ajungi să dai tablete într-un sat la copii, dar aceștia nu au internet de niciun fel, nici fix, nici mobil. Să vedeți cum este să primești o scrisoare de la un primar care îți explică acest lucru: Am primit tablete și nu avem internet, nici fix, nici mobil. Vă rog frumos veniți și ajutați-mi copiii!
Și probabil cu prima ocazie în care se repară drumul către acea localitate ar trebui tras pe lângă drum sau măcar să ne anunțe să venim să tragem fibră optică.”, a declarat joi Cătălin Buliga, directorul de tehnologie al Vodafone.
În opinia acestuia, unele lucruri ar fi simplu de rezolvat, plecând chiar de la modul cum se face infrastructura de drumuri din România.
„Se investesc și se vor investi probabil și mai mulți bani în reconstrucția infrastructurii. Mă refer la autostrăzi, drumuri naționale, drumuri europene. Astfel de investiții nu iau niciodată în calcul partea noastră de infrastructură telecom. Vă dau un exemplu concret.
Investiția într-o autostradă sau un drum european versus investiția în a pune un tub pe lateralul drumului prin care noi operatorii să punem fibră optică și să avem coridoare 5G ulterior, proporțiile sunt 99% cu 1%. Nu avem nicio șansă să venim ulterior să facem acea infrastructură care este baza pentru digitalizare, automatizare, mașini autonome etc.
Facem mult lobby pe tema asta pentru că lucrurile ar putea fi foarte ușor rezolvate. Nu faci autostradă fără să pui în proiect și realizarea unui tub lateral prin care operatorii să vină cu fibră optică și să furnizeze 4G, 5G. Problema nu este de rea voință. Problema este că fiecare minister este cu proiectele lui și petrecem foarte mult timp și discutăm mult cu autoritățile explicându-le că aceste lucruri se pot rezolva simplu, mai ales că anul trecut ne-a învățat că noi (n.a telecomunicațiile) suntem o infrastructură critică.”, a spus oficialul Vodafone.
- Plătim chirie pe stâlpi și în plus și chirie pe umbra produsă de un cablu care merge de pe un stâlp pe altul. In loc să scoatem bani dintr-o taxă pe umbră, ar trebui să ne gândim cum să scoatem societatea din izolare
Acesta a mai dat un exemplu aberant în ceea ce privește taxele aplicate de anumite localități pentru instalarea rețelelor de comunicații.
„Mai venim cu un exemplu concret de la noi: Avem stâlpi pe marginea drumului, plătim chirie pentru acei stâlpi și în plus plătim chirie pentru umbra produsă de un cablu care merge de pe un stâlp pe altul, așa zisa taxă de umbră. Vă dați seama că în momentul în care tu încerci să ajungi la o localitate din capăt (n.a izolată), care are poate 1000 de locuitori și te costă cablul pe lună mai mult decât ai scoate vreodată din servicii, nu se va duce nimeni niciodată acolo. Ar trebui să fie invers, să scoatem societatea și economia din capăt, nu să scoatem bani dintr-o taxă pe umbră.”, a mai spus oficialul Vodafone.
Mai optimiști s-au arătat oficialii Orange și Telekom.
„Poate că structura mea este mai optimistă. Eu cred că, mai ales în contextul pandemiei, acum când toți ne străduim ca tot ceea ce înseamnă conectivitate să fie disponibilă în urban, urban mic sau rural, montan și orice localitate, atât autoritățile centrale cât și cele locale vor fi ceva mai deschise în a prelua aceste solicitări și a implementa lucruri care vor aduce localităților beneficii generate de digitalizare. Vorbesc de telemedicină, educație, contactul cu administrația publică locală ar putea fi mult simplificate. Mai ales că PNRR prevede fonduri semnificative în telemedicină.”, a declarat Florina Tănase, director legal & afaceri corporate în cadrul Telekom România.
Dorin Odiațiu, directorul de afaceri publice al Orange și-a exprimat încrederea că multe din problemele legate de amplasarea rețelelor de comunicații ar putea fi rezolvate de proiectul de lege care transpune în legislația națională Codul European al Comunicațiilor.
„Vorbim de foarte multă vreme de regimul autorizării construirii rețelelor telecom. La ora actuală credem că s-a ajuns la un mod rezonabil de a trata problema prin prevederile pe care le avem în proiectul de lege care transpune Codul european al Comunicațiilor, deci promovarea acestuia cât mai rapidă ar fi una dintre direcțiile în care trebuie să mergem. În același timp, credem că în mod complementar ar trebui să avem la dispoziție fonduri pentru conectarea localităților rurale. Credem că Planul Național pentru Redresare și reziliență ne va asigura fondurile pentru a reuși să facem o diferență în privința conectivității de bandă largă.”, a declarat Dorin Odiațiu, directorul de afaceri publice al Orange.
- Romania, în infringement pentru că nu a transpus în legislație Codul Comunicațiilor. Ce critici privind dezvoltarea 5G au fost ridicate în țara noastră
Important de menționat este că în luna februarie din acest an, Comisia Europeană a deschis proceduri de încălcare a dreptului comunitar (infringement) împotriva a 24 de state membre, inclusiv România, pentru că nu au transpus în legislație Codul european al comunicațiilor electronice.
Guvernul Orban a inițiat anul trecut un proiect de lege în acest sens, care a stârnit multe critici. Posibilitatea ca operatorii telecom să folosească gratuit mobilierul stradal pentru montarea de antene 5G și faptul că instalarea antenelor pe blocuri s-ar fi putut face doar prin decizia președintelui asociației de proprietari au fost principalele probleme semnalate de societatea civilă și de Avocatul Poporului.
Rămâne deci de văzut în ce formă va fi transpus în legislație noul Cod al Comunicațiilor astfel încât să nu fie contestat la Curtea Constituțională, aspect care ar pune piedici dezvoltării 5G în România.
INTERVIURILE HotNews.ro