Orășelul din marele oraș: Drumul Taberei, un experiment unic în București

Bucureștiul crește, se dezvoltă, și se transformă neîncetat, chiar în vreme ce facem drumurile noastre zilnice prin oraș, ajungem la aceleași destinații. 

O vreme, totul ni se pare exact așa cum știm, dar câteodată e de-ajuns o imagine e de acum doi, trei ani a unui loc familiar și, brusc, sesizăm că s-a schimbat în acest scurt timp.

E foarte grăitoare statistica, atunci când vrem să înțelegem dinamica Bucureștiului. Spre exemplu, în 1906 oraşul avea aproximativ 300.000 locuitori. Nici 30 de ani mai tțrziu, populația se dublase. La începutul anilor ’40, se apropia deja de un milion.

În perioada interbelică, Bucureștiul  a fost un oraș în plină schimbare, atât din punct de vedere social, economic, cultural, cât și urbanistic. Au venit anii în care periferia a dobândit noi funcții și semnificații. 

Muzeul Municipiul București amintește că, pe măsură ce orașul se extindea, periferia a devenit terenul dezvoltării urbanistico-arhitecturale diverse, în special pentru construirea cartierelor rezidențiale, atât moderne cât și tradiționale, menite a găzdui populația în creștere. 

Apoi, au venit comuniștii la putere,  care au rezolvat criza spațiului locativ  prin mari ansambluri de locuințe în afara perimetrului construit al orașului, în periferia care nu punea mari probleme în privință demolărilor. 

Așa s-au născut cartierele Titan – Balta Albă în est, Militari – Drumul Taberei în vest, Berceni în sud.

Drumul Taberei are o  istorie aparte. Este primul cartier construit de la zero, pe un câmp din București, după cel de-al doilea război mondial, și singurul care apare în istoria arhitecturii bucureștene ca exemplu de aplicare a principiilor și urbanismului arhitectului elvețian Le Corbusier, părintele arhitecturii moderne.

Citește, pe B365.ro, istoria orășelului din marele oraș, cartierul cu blocuri cu înălțime redusă, moderniste, cu mari spații verzi între ele, complexe alimentare, școli, loc pentru promenadă, cinematograf, ștrand, parc, stadion, fabrici, până și garaje pentru mașini, deși pe atunci aproape că nu exista trafic.