Pandemia scade nivelul de încredere al rușilor în Vladimir Putin
Rusia a raportat duminică un nou record al numărului de infecții înregistrate în 24 de ore, pe măsură ce pandemia începe să apese asupra popularității președintelui Vladimir Putin, notează The Telegraph.
În timp ce unele țări europene încep să relaxeze treptat măsurile de izolare, Rusia a devenit țara din Europa care acum înregistrează zilnic cel mai mare număr de noi infecții. Rezidenții Moscovei, epicentrul pandemiei în Rusia, sunt îndemnați să rămână în locuințe, în pofida vremii frumoase.
Dar consecințele economice ale carantinei de cinci săptămâni combinate cu nivelul record de scăzut al prețului petrolului, coloana vertebrală a economiei rusești, își fac simțite efectele iar frustrările la adresa președintelui Putin cresc.
Moscova, cel mai mare oraș rusesc, cu un buget care poate rivaliza cu cel al Parisului sau Berlinului, a gestionat pandemia impunând carantina, testări pe scară largă și cheltuind milioane pe noi paturi de spital și echipamente medicale.
Dar restul țării, rămas mult în urmă ca nivel de trai, riscă să fie copleșit de pandemie. Medici din întreaga Rusie au făcut apeluri la ajutor în săptămânile recente, plângându-se de spitalele subfinanțate și prost echipate, în care adesea lipsesc provizii de bază.
În unul din cele mai recente apeluri, zeci de medici și asistente din orașul Ufa au înregistrat un video în care îi îndemnau pe oficiali să investigheze ceea ce ei au descris drept o mușamalizare a pandemiei COVID-19 la spitalul de acolo.
Sondaje recente arată că rușii sunt împărțiți aproape exact în două cu privire la modul în care autoritățile au gestionat pandemia.
Liderul rus a ales să se distanțeze de gestionarea răspunsului la pandemie devreme după izbucnirea acesteia, nedorind să fie asociat cu vești proaste, și a lăsat la latitudinea liderilor regionali să își dea seama de cel mai potrivit răspuns la criză.
„Ceea ce președintele spune la televizor sunt vorbe goale…Ni se cere să stăm acasă dar nu există niciun ajutor de la guvern”, a declarat fotbalistul rus Yefgeni Frolov într-un interviu recent, comentarii care i-au provocat probleme la echipa de club.
În timp ce țara și-a închis granițele și a impus carantina, rușii se uitau către Europa unde guvernele acordau ajutoare și subvenții pentru cetățenii lor, dar n-au văzut niciun oficial rus care să facă același lucru. Guvernul a anunțat unele măsuri de sprijin, precum împrumuturi fără dobândă și scutiri de taxe, dar acestea au fost percepute ca insuficiente iar discursurile săptămânale ale președintelui Putin sunt vizionate cu tot mai multă enervare.
Rata de aprobarea a acestuia a rămas stabilă, dar cea a încrederii, care adesea este mai relevantă pe termen lung, e în declin de ceva timp: doar 46% din rușii ce au participat la un sondaj realizat de centrul independent Levada în luna martie și-ar dori să îl mai vadă la putere pe președintele rus când mandatul acestuia expiră în 2024, comparativ cu 54% în luna iunie a anului trecut.
Când a izbucnit pandemia COVID-19, Rusia urma să organizeze un referendum asupra unor amendamente constituționale care i-ar fi permis președintelui Putin să rămână la putere până cel puțin în 2036. Comentatorii politici au început însă să discute de ceva aproape de neconceput: renunțarea la amendamente cu totul.
Deși majoritatea se așteaptă ca inițiativa să meargă înainte, Kremlinului îi va veni greu să îi convingă pe rușii afectați de ceea ce mulți experți se așteaptă că va fi cea mai gravă criză economică de la prăbușirea Uniunii Sovietice, să iasă la vot.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro