Patru organizatii condamna decizia CNA de amendare a B1 TV pentru opiniile lui Robert Turcescu

La o zi dupa ce ActiveWatch a calificat drept abuziva decizia CNA de saptamana trecuta, prin care B1 TV a primit o amenda de 70.000 de lei in principal pentru emisiunile lui Robert Turcescu, alte patru organizatii neguvernamentale iau pozitie in acest caz. Freedom House Romania, Expert Forum, Grupul pentru Dialog Social si Centrul Roman pentru Politici Europene au transmis un „apel pentru apararea libertatii de exprimare si a libertatii presei in Romania”, in care „condamna public” decizia CNA.

Apelul celor patru organizatii:

Apel pentru apararea libertatii de exprimare si a libertatii presei in Romania

Semnatarii acestui demers doresc sa condamne public decizia Consiliului National al Audiovizualului de a sanctiona cu suma record de 70.000 de lei postul B1TV pentru opiniile jurnalistului Robert Turcescu. Avertizam asupra incercarilor repetate de a reduce la tacere jurnalistii romani cu opinii diferite de cele ale puterii. Decizia CNA din 6 februarie 2014 reprezinta o incalcare a libertatii de exprimare si o incercare de intimidare a presei.

Postul B1TV a fost sanctionat de CNA pentru ca jurnalistul Robert Turcescu, in doua editii ale emisiunii pe care o modereaza („Sub semnul intrebarii”, 13 si 25 decembrie 2013) a calificat modificarea Codului Penal de catre Camera Deputatilor drept o „lovitura puternica aplicata statului de drept” si a spus ca „parlamentarii au pus la cale practic o lovitura de stat, au amputat Codul Penal ridicandu-se deasupra legilor.” Modificarea Codului Penal la care se referea jurnalistul s-a petrecut peste noapte, fara vreo consultare, si a vizat practic dezincriminarea coruptiei si a conflictului de interese in cazul politicienilor. Evenimentul din 12 decembrie 2013 si-a capatat renumele de „martea neagra” a democratiei romanesti.

Ambasada SUA la Bucuresti a comunicat ca votul dat in Camera Deputatilor e „un pas inapoi pentru Romania” deoarece incalca „un principiu de baza al democratiei – ca toti oamenii sunt egali in fata legii.” Comentand aceasta reactie, Robert Turcescu a opinat si ca „niste dementi dau foc la tara si trebuie sa vina pompierul de serviciu de la Ambasada Statelor Unite.”

Presa straina a relatat ca „Romanian MPs decriminalise political corruption” si a descris reactia publica: „Public fury over MPs’ immunity from corruption investigations”. Evenimentul a adus din nou pe agenda bilaterala Romania-SUA problema statului de drept, Victoria Nuland – asistentul pentru afaceri europene si eurasiatice din Departamentul de Stat – venind la Bucuresti pentru a discuta aceasta tema cu oficialii romani.

Modificarea Codului Penal a fost contestata la Curtea Constitutionala de 92 dintre cei 111 judecatori ai Curtii Supreme, o actiune de o amploare fara precedent in istoria recenta.

Curtea Constitutionala a decis in cele din urma, in unanimitate, ca modificarile incalcau legea fundamentala: „In conditiile in care finalitatea legii este aceea de a crea premisele ca persoana care detine o demnitate sau o functie publica sa-si indeplineasca cu obiectivitate atributiile (…), sa- si exercite activitatea de serviciu cu respectarea principiilor impartialitatii, integritatii, transparentei deciziei si suprematiei interesului public, iar nu in scopul realizarii unor interese personale de natura patrimoniala, care sa prejudicieze interesul public si sa afecteze increderea cetatenilor in institutiile statului, restrangerea sferei de incidenta a normei de incriminare a conflictului de interese genereaza importante probleme de neconstitutionalitate. (…) Curtea constata ca statutul juridic distinct, privilegiat, sub aspectul raspunderii penale, contravine principiului egalitatii in drepturi (…) din Constitutie, potrivit caruia cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.”

Parlamentul Romaniei a primit din partea organizatiei jurnalistilor de investigatie Organized Crime Corruption Reporting Project „distinctia” – „Personalitatea anului 2013” acordata anual promotorilor coruptiei si crimei organizate in lume.

In acest context, consideram ca opiniile jurnalistului Robert Turcescu au fost pe masura gravitatii faptelor despre care facea vorbire, iar sanctionarea lor atat de dura de catre CNA este o reprimare a libertatii de exprimare.

Reactia disproportionata a CNA este cu atat mai grava cu cat aceeasi institutie a sanctionat in aceeasi zi cu doar 50.000 de lei postul pro-guvernamental Antena 3 pentru linsajele mediatice impotriva unor jurnalisti care critica puterea. Presiunilor facute de posturile pro-guvernamentale asupra unor ziaristi critici li se adauga astfel deciziile unei institutii publice.

Practic, CNA a transformat intr-un „delict de opinie” o opinie legitima privind modificarea Codului Penal in interesul politicienilor. Iar aceasta opinie impartasita de o mare parte a societatii a ajuns sa fie sanctionata mai dur decat atacuri la persoana care aduc grava atingere demnitatii umane practicate in mod curent de televiziuni pro-guvernametale.

Incercarile de intimidare a jurnalistilor si presei folosind institutii publice pot duce la inhibarea si cenzurarea opiniilor, cu consecinte nefaste asupra controlului public asupra actiunii guvernamentale. „O presa libera este esentiala pentru calitatea si integritatea democratiei, o presa libera le permite cetatenilor dintr-o tara sa inteleaga intr-un mod transparent ce fac alesii”, a spus recent Victoria Nuland.

Dreptul romanilor la o informare corecta, la opinii diverse si la standarde acceptabile de limbaj in spatiul public este si asa viciat de faptul ca multe televiziuni sunt proprietatea unor politicieni cu mari interese de afaceri. Unii dintre acestia au si probleme in justitie, ori un trecut strans legat de dictatura comunista, si se folosesc de media nu pentru a informa, ci pentru a-si discredita adversarii, pentru a intimida jurnalisti, oficiali si magistrati.

De altfel, Secretarul de Stat John Kerry descria recent, la Munchen, aceasta „tendinta ingrijoratoare in prea multe parti ale Europei Centrale si de Est. Aspiratiile cetatenilor sunt din nou calcate in picioare de interese oligarhice, corupte, interese care se folosesc de bani pentru a innabusi opozitia si protestele, pentru a cumpara politicieni si mass-media, si pentru a slabi independenta justitiei si drepturile organizatiilor neguvernamentale.”

Astfel de derapaje care duc la restrangerea libertatii de exprimare ori la afectarea grava a demnitatii umane trebuie monitorizate si criticate public pentru a asigura dreptul romanilor la informare corecta si pluralism de opinii. In acest sens, o initiativa in favoarea respectarii deontologiei a produs recent o solidarizare a 600 de ziaristi si publicisti din tara si diaspora.

Cerem intregii clase politice din Romania sa se abtina de la a mai face presiuni asupra jurnalistilor pentru ca acestia sa poata informa in continuare opinia publica.

Apelam si la forurile internationale sa monitorizeze Romania pentru a se asigura ca libertatea presei si libertatea de exprimare sunt respectate.

Nu in ultimul rand, ne adresam romanilor, din tara ori din diaspora, sa se solidarizeze cu noi in acest demers de sustinere a presei libere si de aparare a libertatii de exprimare.

Freedom House Romania

Expert Forum

Grupul pentru Dialog Social

Centrul Roman pentru Politici Europene