Pelerinaje și epidemii
Haridwar, localitate aflată în nordul Indiei, pe malul Gangelui, este centrul celui mai mare eveniment religios din această țară, pelerinajul (yatra) Kanwar atrăgînd anul trecut 33 de milioane de oameni! 1 Credincioșii sosesc în acest oraș, situat acolo unde marele fluviu pătrunde în zona de cîmpie, pentru a lua apă „sfîntă” pe care o vor căra mai apoi zeci și sute de kilometri spre diferite temple și locuri sacre răspîndite în întreaga regiune nord-vestică.
În timpul călătoriei apa este ținută în vase atîrnate de capetele unei cobilițe purtată pe umeri: așa-numitul kanwar de la care și-a luat numele și festivalul. Cei care iau parte la Kanwar Yatra sînt în general oameni extrem de săraci, aflați la marginea societății, și care se dedau la o serie întreagă de comportamente rituale mai mult sau mai puțin stranii. Numele pe care și-l dau pelerinii înșiși este de bhola, adică credul, nătîng, ignorant… 2
Tot Haridwar este și centrul istoric al unora dintre cele mai grave epidemii de holeră din această parte a lumii, căci incredibila aglomerație, dublată de igiena precară și de obiceiul, foarte răspîndit, de a bea apă direct din Gange creează condiții ideale răspîndirii bolilor. Istoricii au consemnat nenumărate astfel de instanțe precum epidemia ce s-a declanșat în aprilie 1783, 20.000 dintre credincioși pierzîndu-și viața într-o singură săptămînă. 3 Pericolul s-a menținut chiar și în epoca modernă căci, deși autoritățile britanice făceau eforturi imense pentru a-i vaccina pe pelerini înainte ca ei să pornească spre Haridwar, mulți refuzau imunizarea. Este relevantă o statistică ce acoperă prima jumătate a secolului XX, publicată de Organizația Mondială a Sănătății: imensa majoritate a deceselor provocate de holeră în regiunea indiană Punjab fiind atribuibilă acestei cauze: 4
Și pelerinajul de la Mecca, cunoscut drept Hajj, s-a dovedit de-a lungul timpului o sursă majoră de infecție. În 1831, o enormă epidemie de holeră a ucis aproximativ 12.000 dintre participanți, iar boala s-a răspîndit mai apoi în Siria, Palestina și Egipt, adusă fiind de pelerinii întorși acasă. Situația s-a repetat în mai 1865: 30.000 de pelerini morți la Mecca, maladia răspîndindu-se mai apoi în restul Arabiei, în Mesopotamia, Siria, Egipt… De aici, purtată de nave, a continuat să se împrăștie în întregul bazin al Mediteranei, din Turcia și pînă în Franța. Două luni mai tîrziu, în iulie, holera se instalase deja în Istanbul și pornea mai departe spre Balcani, ajungînd pînă în România. 5 În 1902, la fel: pelerini din Madras, purtători ai bacteriei ce provoacă boala, ajung în portul Jeddah, principalul punct de acces către Mecca și-i infectează pe ceilalți participanți la eveniment. De această dată mor în Arabia „doar” 4.000 de oameni, dar holera continuă să se extindă și cu toate precauțiile luate de autorități pătrunde în Egipt. Rezultatul? Aproape 34.000 de victime în doar trei luni. 6
Riscurile sanitare asociate cu pelerinajele au fost recunoscute rapid de toate guvernele responsabile, încă din secolul XIX fiind luate o serie întreagă de măsuri destinate a-i proteja atît pe credincioși cît și pe cei expuși contactului cu aceștia la întoarcere: instalarea unor stații de carantină, campanii de vaccinare, medici pe vasele care transportau pelerini… 7 În timp, regulile au devenit din ce în ce mai stricte, iar astăzi, dacă nu faci dovada că ai făcut o lungă serie de vaccinuri, pur și simplu nu ți se permite accesul în locuri precum Mecca! 8
În pofida acestor precauții, riscurile nu au fost complet eliminate. În anul 2000, pelerinii întorși după Hajj în Franța și Marea Britanie au declanșat o virulentă epidemie de meningită bacteriană, iar 14 oameni au murit. 9 Din fericire, acum dispunem de antibiotice pentru a trata această boală, iar epidemia a putut fi rapid controlată, dar cazul ne reamintește că pelerinajele au în continuare un mare potențial de răspîndire al maladiilor grave.
Apariția noului coronavirus ridică probleme noi. Împotriva holerei sau a meningitei bacteriene dispunem de tratamente eficace, dar pentru moment nu putem combate epidemia de COVID-19 decît cu vechile măsuri sanitare căci pînă la sosirea vaccinurilor și a unor medicamente potrivite vor mai trece luni de zile. Pînă atunci este important să limităm cît mai mult răspîndirea virusului pentru a evita o catastrofă cum generațiile actuale nu au mai cunoscut, mortalitatea noii boli fiind semnificativ mai mare decît a gripei sau a altor maladii întînite uzual în țările dezvoltate. Tocmai de aceea în întreaga lume au fost anulate marile festivaluri religioase, fie că vorbim de Kanwar Yatra 10, de Hajj 11 sau de pelerinajul la Fatima 12.
În acest context este de înțeles și de apreciat decizia guvernului român de interzicere a celor două pelerinaje organizate de BOR în această lună, cele de la Iași (14 octombrie) și București (25 octombrie). Venirea în cele două orașe a zeci de mii de oameni din toată țara, înghesuiala de ore în șir la coadă, igiena precară caracteristică unor astfel de evenimente, ar fi transformat evenimentele într-o adevărată catastrofă medicală. Pe de altă parte, reacția extrem de virulentă 13 pe care a manifestat-o conducerea Bisericii împotriva deciziei de bun-simț a autorităților sanitare este dezamăgitoare și demonstrează – pentru a cîta oară? – iresponsabilitatea acestei instituții care se pretinde a fi un standard de moralitate în societate.
INTERVIURILE HotNews.ro