Planta pe care trebuie să o omori dacă o găsești în curte. În Anglia scade valoarea proprietății

A venit din Asia, este frumoasă, însă dacă o găsiți în grădini, pe terenurile agricole sau pe lângă drum, este bine să o eliminați imediat. Este vorba despre o plantă invazivă, troscotul japonez mare, care arată frumos, însă la maturitate are rădăcini care se pot întinde pe 30 metri. Înălțimea plantei ajunge la 3 metri. Aceasta se înmulțește foarte rapid, distruge toate plantele din jur, iar rădăcinile distrug drumurile. Dacă se află lângă casă, își poate face drum pe sub locuință, spun specialiștii.

Fundația Conservation Carpathia atrage atenția că în România au ajuns mai multe plante străine invazive, printre care și troscotul japonez mare, care sunt un pericol pentru speciile locale, se înmulțesc rapid și sunt greu de eliminat.

Aproximativ 400 de plante străine invazive identificate în România

„Aceste specii străine invazive au devenit o problemă tot mai mare la nivel mondial și sunt legate de intensificarea și globalizarea activităților economice, turismului și răspândirea lor este favorizată și de schimbările climatice. Este vorba despre specii de plante care apar într-o zonă în care nu sunt native și care au fost introduse în acea zonă prin activitatea omului, fie intenționat, ca plante ornamentale, fie accidental, ca urmare a transportului semințelor împreună cu cerealele sau cu alte produse. În Europa și în țara noastră avem speciile invazive străine aduse din Asia și America”, a explicat dr. biolog Oliviu Grigore Pop de la Fundația Conservation Carpathia.

În România au fost identificate aproximativ 400 de plante străine invazive, cea mai cunoscută fiind ambrozia, care produce alergii și care a devenit o problemă de sănătate publică.

Conservation Carpathia a realizat în ultimii patru ani un studiu de-a lungul a 164 de kilometri, pe văile râurilor din sudul Munților Făgăraș – pe Valea Dâmboviței, râul Târgului, Valea Vâlsanului, Valea Doamnei și pe doi afluenți ai lacului Vidraru și a descoperit în această zonă 11 plante invazive. Printre acestea, se află și troscotul japonez și plantele denumite popular bunghișorul american, slăbănogul himalaian, napul porcesc, mărită-mă mamă, sânzienele de grădină (sânziene canadiene), slăbănogul cu flori mici și crinul portocaliu.

Cea mai periculoasă specie străină invazivă

Planta care a ridicat cele mai mari îngrijorări este troscotul japonez mare.

Aceasta a fost adusă din Asia, în grădini, ca plantă ornamentală, dar a ajuns în sălbăticie, unde face ravagii.

„Troscotul japonez mare este cea mai periculoasă specie străină invazivă. Planta asta este motivul pentru care am făcut această campanie. La el în țară, în Asia, de unde vine, trăiește în armonie cu celelalte plante. La noi produce ravagii.  Cum a ajuns în sălbăticie? Oamenii aruncă deșeurile biodegradabile din grădini pe marginea apelor, dar în acele resturi vegetale, dacă omul a cultivat această plantă și rămâne o bucățică de  rizom de 1 cm, cu un mugure, ea se instalează acolo și ajunge să colonizeze în câțiva ani hectare întregi. Acum câțiva ani, în 2019, am avut un studiu și am găsit 3 pâlcuri pe Valea Dâmboviței, și acum sunt vreo 20, s-au răspândit foarte mult”, a explicat Oliviu Grigore Pop.

De ce este atât de dăunătoare această plantă?

În primul rând, din cauza faptului că se înmulțește foarte repede, este greu de eliminat și omoară speciile locale.

„Troscotul mare japonez ajunge până la 3 metri înălțime, rădăcinile pot ajunge până la 30 de metri. Distruge aninii care fixează malurile. Sub aceste pâlcuri, puieții de anini se usucă, nu mai crește nici mentă, nici iarbă,  nimic. În zona Sătic, erau 3 pâlcuri, acum este peste tot.

Produce modificări ale peisajului. Una este să vii la munte să vezi o pajiște multicoloră, alta e să o vezi invadată de planta asta, care este verde, înaltă la 3 metri și cam atât. (…) Au fost făcute și studii la nivel internațional care arată cum scade gradul de atractivitate a unui peisaj invadat de anumite specii, scade gradul de atractivitate turistică și, prin urmare, și veniturile  pe care le generează pentru comunitatea respectivă”, a explicat biologul.

În Anglia, valoarea proprietăților scade dacă sunt invadate de această plată

În ceea ce priveste proprietățile imobiliare, în Anglia s-au făcut studii care arată scăderea valorii acestora.

„În Anglia este o invazie foarte puternică. La ei chiar am văzut o știre cum că prețul proprietăților imobiliare scade foarte mult dacă au pe teren această specie, cu 10-20%. A fost oricum o valoare care m-a șocat. De ce? Fiindcă în timp rădăcinile tot cresc, tot cresc, s-a măsurat că ajung la 30 de metri. În momentul în care zici că ai distrus-o și pui asfalt peste ea, beton, crește prin asfalt, prin beton. În 5 ani de zile se strecoară peste tot, nu moare. Pe internet am găsit o poză, cu o doamnă, care spunea uite ce mi-a crescut în spatele televizorului în sufragerie. Își construiseră casa, probabil a rămas pământ cu rizomi la o anumită adâncime și a încolțit în sufragerie”, a explicat biologul.

 
4% dintre proprietățile din Anglia sunt afectate de troscotul japonez mare, a scris presa britanică. Din cauza acestei plante valoarea proprietății scade între 5 și 20%.

Troscotul  poate cauza și probleme la infrastructura rutieră.

„Pe drumul acela de ieșire din Sighișoara spre Târgu Mureș este un pod, acolo, sub pod, era o pădure de peste 3 m de troscot japonez. Au făcut calea ferată, a mai dispărut din acel troscot, asta era acum vreo 10 ani, acum am trecut din nou pe acolo să văd ce se întâmplă, era pe margini și deja răsărise prin terasamentul căii ferate”, a explicat Oliviu Grigore Pop.

„Nu dispare nici cu ierbicide”

El spune că nu scapi de troscot nici cu ierbicide, decât foarte greu.

„Nu dispare, acesta este pericolul cel mai mare. În momentul în care el va urca pe râuri, va ajunge în coridoarele de anini, va ajunge în pajiști, după ce se instalează acolo, nu îl mai scoate nimeni. Tot așa, în tările vestice, care au invazii foarte puternice, cel puțin în Anglia, ei au îcercat și mijloace de combatere chimică, cu ierbicide sistemice. Dar nu sunt eficiente dacă el apucă să-și formeze această rădăcină. Și aceste tratamente nu pot fi aplicate când ai hectare, că omori tot. Nu sunt ierbicide doar pentru această specie. Ce au arătat cercetările este că cel mai eficient este ca în momentul în care se taie planta, în timpul verii, să fie injectată tulpina cu acel ierbicid, sub primul nod, iar ierbicidul ajunge până în vârful tuturor rădăcinilor. Dar asta se poate face la o plantă, două, trei, dar nu pe hectare”, a explicat biologul.

O altă plantă străină invazivă deranjantă este bunghișorul american. Acesta seamănă cu margaretele noastre, se instalează în pășuni și se înmulțește până colonizează toată zona.

„Bunghișorul American, în America de unde este adus, crește normal prin pajiști, la noi, dacă nu sunt cosite fânețele anual, devine dominant și fâneața își pierde și valoarea pentru biodiversitate, deoarece elimină celelalte specii. Nici animalele nu mai mănâncă iarba deoarece această plantă are niște uleiuri volatile”, a explicat biologul.

Pentru că a fost recunoscut acest pericol al speciilor străine invazive de plante, la nivel european a fost adoptat de Parlamentul European un regulament privind gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive. Conform acestuia fiecare stat membru are obligația de a inventaria aceste specii de pe teritoriul său, de a le carta și a lua toate măsurile posibile pentru prevenirea extinderii lor în natură, eventual interzicerea cultivării celor care au potențial invaziv și nu au nicio valoare economică, spune biologul. La noi s-au luat măsuri pe ambrozie, însă în rest subiectul nu a fost pe agenda publică.

În cadrul proiectului finanțat cu fonduri europene, în zonele unde a monitorizat răspândirea speciilor de plante invazive, începând cu anul 2020 și până în prezent,  echipele fundației Carpathia au desfășurat și acțiuni de eliminare a speciilor străine invazive pe văile râurilor, pe o lungime de 157 de kilometri, cum ar fi cosirea, dezrădăcinarea și tăierea plantelor invazive, fără utilizarea substanțelor chimice. Acțiunile vor continua până când extinderea acestor specii va fi redusă cu cel puțin 50%.

Acesta este însă un areal restrâns, iar răspândirea acestor plante nu poate fi limitată fără un efort colectiv. Fundația a pornit o campanie de informare, în primul rând ca oamenii să recunoască aceste plante și să le elimine înainte ca ele să devină o problemă.

Recondările sunt ca oamenii să planteze în grădini specii native sau specii ornamentale care nu au potential invaziv. (albăstrele, crăițe, măceș, păducel, soc etc.), să nu arunce în natură resturile vegetale din grădini, iar când întâlnesc specii străine invazive să se informeze despre cum le pot elimina.