PNRR: Guvernul ia în calcul să acorde licențele 5G abia în 2023. Miza: Peste 500 milioane de euro la bugetul de stat
Intrarea în vigoare a legii securității rețelelor 5G, care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele de comunicații din România, este estimată abia pentru primul trimestru din 2022 în Planul Național de Redresare și Reziliență publicat de Guvern, fapt care ar împinge lansarea licitației 5G prin care statul ar putea încasa 530 milioane de euro în ultimul trimestru al anului viitor, iar acordarea efectivă a licențelor abia către trimestrul doi din 2023. Citește în articol de ce au fost puse termene atât de târzii și ce obstacole mai sunt în calea licitației 5G.
Planul Național de Redresare și Reziliență publicat în această săptămână de Guvern prevede niște termene foarte târzii pentru organizarea licitației 5G, totul învârtindu-se în jurul momentului de intrare în vigoare a legii securității 5G.
Ce termene sunt în PNRR pentru licitația 5G din România
Anexele consultate de HotNews.ro la PNRR arată următoarele termene estimate de Guvern pentru legea 5G și acordarea licențelor:
- Trimestrul 1 2022: Intrarea in vigoare a legii privind securitatea retelelor 5G. Principalele prevederi se refera la furnizorii de comunicații vor putea utiliza în rețelele 5G numai tehnologii, echipamente și programe software de la producători autorizați în prealabil prin decizie a premierului, pe baza avizului CSAT; Fiecare producător de echipamente și programe software 5G va trebui să facă o solicitare pentru obținerea acestei autorizări, solicitare care va fi depusă la ministerul cu atribuții în domeniul Comunicațiilor.
- Trimestrul 4 din 2022: Lansarea invitatiei pentru participarea la procedura de selectie competitiva pentru acordarea licentelor 5G.
- Trimestrul 2 din 2023: Acordarea licențelor de utilizare a frecventelor radio ”5G”
De ce sunt termene atât de îndepărtate pentru 5G față de așteptările actuale?
Surse guvernamentale au explicat pentru HotNews.ro că „Guvernul a pus în PNRR limite ‘absolute’ acoperitoare pentru orice situație.Toate termenele maximale din PNRR devin obligatorii și dacă se depășește vreunul se iau fondurile înapoi.„
Sursele citate susțin că licitația 5G ar trebui să se întâmple mult mai repede, imediat ce se promulgă legislația aferentă, aflată acum în dezbatere în procedură de urgență în Parlament.
Într-adevăr, proiectul legii 5G, care ar putea exclude Huawei din rețelele telecom din România, a fost adoptat miercuri, 19 mai, în Plenul Camerei Deputaților, cu 277 voturi pentru, 1 împotrivă și 23 abțineri, după ce anterior a fost adoptat în comisiile raportoare cu majoritate de voturi, în forma inițiată de Guvern.
La proiect au fost depuse și 7 amendamente, care au fost însă respinse. Cele mai relevante amendamente respinse au fost inițiate de deputatul Daniel Tudorache (PSD), acesta cerând ca producătorii 5G să fie autorizați pe baza unor standarde tehnice, iar înlocuirea din rețele a echipamentelor producătorilor care nu obțin avizul CSAT să se facă nu în 5 ani, ci în 9 ani.
Proiectul de lege a intrat acum în dezbatere, în procedură de urgență, la Senat, camera decizională.
Ce ‘obstacole’ sunt în calea demarării licitației 5G în 2021
Amânată deja de 2 ori, așa zisa licitație 5G ar trebui să aibă loc în a doua jumătate a acestui an, iar Guvernul a estimat deja în proiectul legii bugetului de stat pe 2021 că ar atrage 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro) din vânzarea licențelor pentru noile benzi de frecvențe radio.
Conducerea ANCOM, autoritatea de reglementare în comunicații, care organizează această licitație a prezentat în luna februarie într-o conferință pe tema percepției românilor despre 5G, cât ar putea câștiga bugetul de stat din vânzarea așa numitelor licențe 5G, dar și aspectele legislative fără de care licitația 5G ar putea să nu aibă loc nici în 2021.
Licitația pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvențe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz și 3400-3800 MHz are nevoie de mai mulți pași legislativi pentru a fi demarată și anume:
- – Adoptarea Proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G (așa numita Lege 5G – care transpune și Memorandumul 5G cu SUA);
- – Transpunerea în legislația națională a Codului european al comunicațiilor electronice;
- – Stabilirea cuantumului valorii minime a taxei de licenţă pentru acordarea unor drepturi de utilizare a frecvenţelor radio, precum şi a condiţiilor de plată a taxei de licenţă;
- – Finalizarea Caietului de sarcini ce stă la baza licitației.
Bogdan Iana, vicepreședinte al ANCOM, a precizat care ar fi orizontul de timp estimat pentru organizarea licitației 5G în acest an.
- „După ce Parlamentul va adopta legea privind implementarea noului Cod al Comunicațiilor și legea privind securitatea rețelelor 5G, din momentul publicării lor în Monitorul Oficial, ANCOM poate porni licitația de spectru în 3 luni jumătate, maxim 4 luni, având în vedere etapele de consultare publică a noului caiet de sarcini, rezultat după aprobarea acestor acte normative, în paralel – adoptarea HG privind aprobarea taxelor de pornire ale licitației. Deci în ceea ce ne privește, termenul pe care-l avansăm este că putem porni procedura de licitație în maxim 4 luni de zile după adoptarea acestor 2 legi în Parlament.”, a declarat, în data de 24 februarie 2021, Bogdan Iana, vicepreședinte ANCOM.
Întrebat dacă este posibil ca licitația 5G să aibă loc în 2021, vicepreședintele ANCOM a spus că acest lucru depinde de adoptarea celor două legi.
- „Cred că este posibil, dar în condițiile în care Parlamentul adoptă cele două legi în actuala legislatură.”, a spus Bogdan Iana.
Actuala legislatură se încheie la finalul lunii iunie 2021, moment de la care se intră în vacanță parlamentară. Dacă proiectul legii 5G este în procedură de urgență la Senat, care este și camera decizională, proiectul legii privind implementarea Codului Comunicațiilor este încă pe circuitul de avizare la Guvern, fiind șanse minime să fie adoptat de Parlament în actuala legislatură.
INTERVIURILE HotNews.ro