Povestea unei paciente de 82 de ani, al cărei picior a fost salvat de la amputare printr-o revascularizare. Dr. Cristian Păiuș, MedLife AngioLife: „Avea deja indicații de la mai mulți medici pentru amputație“

Boala arterială periferică – cunoscută ca arterită, în termeni comuni – este o afecțiune cronică. Pe măsură ce avansează, vasele de sânge se închid treptat, până când sângele nu mai circulă deloc. Apar răni care nu se mai vindecă și, în final, pacienții pot rămâne fără membre. Însă, evoluția medicinei, dar și medicii buni  au soluții inclusiv pentru cazurile de gravitate maximă. Dr. Cristian Păiuș, medic specialist chirurgie vasculară, în cadrul MedLife Medikal Park detaliază un astfel de caz, ce părea lipsit de speranță, al unei paciente de 82 de ani, căreia, în urma unor proceduri de revascularizare, i-a fost redată circulația la nivelul picioarelor.

Boala arterială periferică apare, în general, la aproximativ 10%-15% din populația generală. Arterele care transportă sângele ajung să se îngusteze până la blocarea totală, punând în pericol atât calitatea vieții pacientului, cât și viața ca atare.

„Boala arterială periferică este asociată cu vârsta înaintată, cu fumatul, cu diabetul, cu hipertensiunea, dislipidemiile și, evident, cu genetica fiecăruia”, explică dr. Cristian Păiuș.

Există mai multe tipuri de intervenții pentru tratamentul acestei boli, adaugă specialistul. Una dintre ele este intervenția deschisă, în fapt, chirurgia clasică. „După o anumită vârstă, însă, este foarte greu să mai beneficiem de operație clasică. Pentru că deja riscurile unei operații devin foarte, foarte mari. Practic, se pune în balanță viața pacientului cu ceea ce i-ar putea aduce chirurgia. Plus că, în unele cazuri, chirurgia nici n-ar putea rezolva problema. De aceea există și tehnicile endovasculare“, mai spune medicul specialist.

Aceste tehnici endovasculare presupun ca, printr-o înțepătură arterială, chirurgii intervenționiști să introducă sârmulițe foarte fine pevăzute cu baloane menite să repare vasele de sânge înfundate.

Dr. Păiuș este specializat în intervențiile pe vasele mici de sânge de sub genunchi, despre care spune că „nu le lucrează chiar toată lumea pentru că sunt mici, dificil de accesat și rata de eșec este relativ mare. Aceste proceduri le fac împreună cu colegul meu, dr. Viorel Pârlea, care este radiolog intervenționist. El poate face și alte proceduri specifice de radiologie intervențională. Eu mă ocup doar de vase, pentru că sunt și chirurg și pot face și partea de chirurgie clasică, nu doar pe cea intervențională.”

Cazul pacientei de 82 de ani, ajunsă la spital în ultimul stadiu

Unul dintre cele mai recente cazuri de care medicul s-a ocupat cu succes este cel al unei paciente de 82 de ani, care a ajuns în cabinetul medicului într-o fază foarte avansată.

„Pacienta avea 82 de ani și o afectare cardiacă. De altfel, de la o anumită vârstă, începem să dezvoltăm astfel de probleme cardiovasculare. Pacienta despre care vorbesc avea o boală arterială periferică foarte veche, dezvoltată în ani. Bolile acestea sunt boli cronice, evoluează foarte lent. A venit la noi la cabinet în ultimul stadiu de boală. Adică mai avea puțin și trebuia amputat piciorul. Era la limită. Nu doar că mai avea puțin și-și pierdea piciorul, dar avea deja indicații de la mai mulți medici pentru amputație”.

Și nu se punea problema că acele indicații ale medicilor erau greșite, ține să precizeze dr. Păiuș. Pentru că anumite proceduri de revascularizare nu au 100% șanse de succes. „Sunt cazuri în care avem doar 50% șanse de succes, iar alte cazuri, în care pornim și de la șanse de reușită mai mici. Dar aceste tehnici de revascularizare sunt o șansă în plus pe care pacientul o are. Altminteri, ar rămâne doar 100% riscuri de a-și pierde membrul.”

Ultimul stadiu de boală vine cu multe complicații pentru pacient, atunci apar răni și necroze. O necroză apare dintr-o rană care nu se mai vindecă. „O rană care nu se vindecă cu lunile devine o problemă. Iar acești pacienți pot avea răni care nu se vindecă inclusiv de la purtarea încălțămintei. Adică piciorul nu trebuie să sufere efectiv o traumă majoră”, explică dr. Păiuș.

Ce implica intervenția endovasculară 

Tehnica endovasculară este una minim invazivă, precizează medicul: „Este o procedură care se efectuează sub anestezie locală. Este accesibilă în centrele unde există angiografe și personal pregătit pentru astfel de intervenții. Pacientul este conștient, se poate uita pe monitoare și vedea ce lucrăm. Nu este o operație propriu-zisă”, explică dr. Păiuș.

Intervenția efectuată pacientei de 82 de ani a durat în jur de o oră și jumătate și nu a fost lipsită de riscuri, povestește medicul. „Riscuri există tot timpul. Cel mai important dintre acestea este legat de sângerare. Dar, așa cum am mai spus, dacă nu am face nimic, pacientul ar rămâne fără un picior. Iar acest lucru are un impact major și asupra pacientului, care nu mai poate fi autonom, și asupra familiei și asupra societății. Pentru că el va avea nevoie de îngrijiri și de spitalizări frecvente. Este un subiect foarte delicat.”

Medicul precizează că, în Franța, acolo unde a urmat o parte din rezidențiat și unde a și lucrat, astfel de intervenții endovasculare sunt unele de rutină.

Specialistul mai spune că, în urma intervențiilor endovasculare, efectele sunt aproape instantanee: „Un picior care este rece, albastru, aproape că nu mai are sânge în el, se încălzește, se colorează și rănile încep să se vindece. Nu se vindecă imediat, dar într-o lună sau două se văd deja rezultatele”.

Un pacient supus unei astfel de intervenții trebuie să vină apoi la controale regulate: la o lună de la intervenție, ulterior, la trei luni, la șase luni și apoi, anual.

Procedura endovasculară nu elimină boala cronică

Intervenția endovasculară nu înseamnă că pacientul respectiv nu mai are boală arterială periferică. Această procedură rezolvă doar o problemă, dar boala poate recidiva oricând pe alte vase. O rană ischemică este foarte dureroasă și poate afecta mult viața pacienților. „Procedura de revascularizare este făcută pentru ca pacienții să nu mai simtă acea durere, acel disconfort și să li se vindece rănile. Nu există un număr prestabilit de intervenții care se pot face. Acestea pot fi repetate, dar deciza depinde de mai multe lucruri: de funcția renală, de statusul vaselor, dacă se poate sau nu face ceva. Pentru că, așa cum am spus, sunt leziuni la care rata de eșec este foarte mare, mai ales dacă sunt foarte vechi, nediagnosticate și netratate la timp.”

Pentru o astfel de procedură pacienții sunt atent evaluați. Unii dintre ei au indicația de a nu efectua astfel de proceduri, în special pacienții cu insuficiență renală sau cei alergici. „Noi injectăm o substanță de contrast care se elimină prin rinichi. Dacă rinichiul nu funcționează cum trebuie, nu prea avem cum să facem procedura. Și, de asemenea, există pacienți care au alergii. Dacă sunt alergici la aceste substanțe, nu putem să le administrăm”, subliniază medicul.

În schimb, vârsta nu este un criteriu de selecție a pacienților. Ba, dimpotrivă, pacienții în vârstă sunt mai eligibili pentru astfel de proceduri, pentru că au și boli asociate, care fac intervențiile chirugicale clasice mai dificile sau chiar imposibile.

De altfel, pacienta de 82 de ani este extrem de fericită că duce acum o viață normală și că poate merge.  „Orice om se bucură atunci când scapă de durere. Când poate duce o viață normală, când se poate mișca, poate merge. Pentru că aceste boli nu le mai permit oamenilor să meargă”, mărturisește aceasta. 

„Boala arterială periferică nu doare, rămâne asimptomatică foarte mult timp și când începe să dea semne este de obicei destul de târziu” mai completează Dr. Păiuș, încurajând prevenția și investigațiile periodice, mai ales în cazul celor cu probleme cardiovasculare. În plus, pentru cei cu istoric familial de amputații, accidente vasculare cerebrale, infarct, recomandarea de screening după o anumită vârstă este și mai fermă: „În general, antecedentele familiale de arterită sunt foarte importante și toți pacienții care au astfel de antecedente ar trebui să se investigheze, mai ales după 50 de ani”, conchide Dr. Păiuș.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife