Pravda face bilanțul „aliaților adevărați” ai Rusiei după revolta lui Prigojin: Erdogan, da, China, nu / Cine e acuzat de „trădare”

Ziarul rusesc Pravda a publicat luni un editorial care poate fi asimilat unui rechizitoriu în care face bilanțul partenerilor Rusiei care și-au demonstrat loialitatea și cei care au trădat în timpul revoltei militare declanșate vineri noaptea de Evgheni Prigojin.

„Evenimentele din 24 iunie i-au arătat lui Vladimir Putin adevărata față a aliaților săi din străinătate. Türkiye s-a dovedit a fi mai loială decât mulți dintre partenerii Rusiei din OTSC”, începe articolul, cu referire la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, alianța militară condusă de Moscova.

Pravda notează că, după ce rebeliunea a fost raportată lui Vladimir Putin, liderul rus a vorbit la telefon cu președinții Belarusului, Kazahstanului, Uzbekistanului și Turciei, citând în acest sens site-ul oficial al Kremlinului.

„Kremlinul nu indică cine a inițiat conversațiie, dar este mai probabil ca ei să-l fi sunat pe președintele rus”, notează Pravda, afirmând că toți cei 4 șefi de stat „au un punct important în comun: toți au făcut față în trecutul recent unor tentative de destabilizare în țările lor și sunt foarte conștienți de cât de important este sprijinul aliaților în aceste situații”.

Pravda invocă apoi faptul că Putin „i-a ajutat personal pe toți acești oameni să rămână la putere”:

• pe președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev în ianuarie 2022 prin trimiterea unor forțe de „menținerea a păcii” în timpul protestelor fără precedent izbucnite în țară;
• pe Lukașenko prin trimiterea de „experți militari” în timpul protestelor pe scară largă declanșate de fraudarea alegerilor prezidențiale din august 2020 și „bineînțeles, din punct de vedere economic după ce Occidentul nu l-a recunoscut ca președinte”;
• pe liderul uzbek Șavkat Mirziyoyev prin „măsurile luate pentru a stabiliza situația chiar în prima zi a tulburărilor din Karakalpakstan (iulie 2022)”;
• pe Erdogan prin prevenirea sa cu privire la tentativa de lovitură de stat din 2016.

În cazul președintelui turc Pravda notează că, prin prelungirea acordului de exportare a cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, Moscova l-a ajutat pe Erdogan să câștige alegerile prezidențiale de la sfârșitul lunii mai. Jurnaliștii ruși insinuează aici că acordul mediat de Erdogan i-a permis acestuia să se prezinte publicului turc drept un jucător de anvergură pe scena internațională.

Pravda îl acuză pe președintele Kazahstanului de trădare, dar rezervă laude pentru șeful unui stat NATO

Ziarul rusesc notează că, în timp ce Lukașenko a oferit ajutor și a intermediat negocierile Kremlinului cu Prigojin, președintele kazah s-a limitat la a afirma că rebeliunea militară este o chestiune internă a Rusiei.

„Există fie ingratitudine, fie teamă de reacția Occidentului. În primul caz, Tokayev nu a ajuns la rangul de om decent, în al doilea, pur și simplu l-a trădat pe Putin”, scrie Pravda în condițiile în care președintele kazah anunțase încă din iunie 2022 că țara sa va respecta sancțiunile impuse de Occident împotriva Rusiei pentru a nu atrage sancțiuni împotriva propriilor sale companii.

„În plus, președintele Kazahstanului este miop. Indiferent cât de mult petrol kazah ar fi trimis în Germania, pentru germani vor rămâne în continuare asiatici străini”, mai acuză ziarul rusesc.

În privința președintelui uzbek Șavkat Mirziyoyev, Pravda notează că, deși nu se știe ce i-a transmis acesta lui Putin, simplul fapt că l-a sunat pe liderul de la Kremlin reprezintă un „mare plus de karma” pentru acesta deoarece Uzbekistanul nu face parte din alianțele militare sau de altă natură ale Rusiei.

Trecând la președintele turc Recep Erdogan, articolul notează că acesta a dat dovadă de curaj.

„Președintele unei țări membre NATO, Turcia, a sunat și s-a oferit să ajute”, subliniază Pravda, adăugând că Erdogan a făcut lucru știind că el va provoca furie la Washington și la Bruxelles.

„Asta sugerează că această persoană apreciază ajutorul într-un moment critic, este un președinte suveran și un prieten al lui Putin”, mai notează Pravda.

Critici în presa rusă la adresa Chinei și a regimului lui Kim Jong-un

Tot la capitolul „plusuri”, articolul amintește că președintele venezuelean Nicolas Maduro și cel din Nicaragua, Daniel Ortega, și-au exprimat sâmbătă susținerea necondiționată pentru Vladimir Putin.

„Iată, de fapt, toți aliații (va fi exclus Kazahstanul) Federației Ruse în ziua grea a revoltei militare. Nici membrii OTSC, Emomali Rahmon (președintele Tadijkistanului) și Sadyr Japarov (președintele Kârgâzstanului), nici Xi Jinping nu au arătat măcar solidaritate publică minimă pe 24 iunie”, acuză Pravda.

Amintind de reacția Coreei de Nord, ziarul rusesc notează că aceasta a declarat că este de partea lui Putin abia duminică, pe 25 iunie, „când totul devenise deja clar” – o referință la faptul că Prigojin anunțase încă de sâmbătă seara că a decis să pună capăt rebeliunii.

„Beijingul a vorbit într-un spirit neutru de neingerința în afacerile interne ale Federației Ruse. Acestor ‘aliați’ li se poate aplica formula: ‘Dacă stăpânirea lui Putin este instabilă, atunci sprijinirea lui este o afacere proastă’”, acuză Pravda.

Premierul Armeniei, descris drept un „cazac manipulat” de Occident în timpul revoltei lui Prigojin

„Am uitat de premierul armean Nikol Pașinian, care a sunat târziu în seara zilei de 24 iunie, dar nu există nicio înregistrare a apelului său pe site-ul Kremlinului. De ce? Bănuim că apelul a fost în scop de recunoaștere, deoarece în Occident au existat semnale despre ‘observarea’ situației din Federația Rusă, așa că Pașinian a fost ‘trimis’ să afle”, ce se întâmplă, continuă rechizitoriul.

Pravda amintește în acest sens că guvernul de la Erevan a notat într-un comunicat de presă că „Nikol Pașinian a subliniat că, deși evenimentele care au loc în Rusia sunt o chestiune internă a Rusiei, ar dori să primească informații despre situația din țara prietenă”.

În ceea ce privește poziția Occidentului, articolul afirmă că, judecând după opiniile publicate de mass-media „mainstream”, acolo era vizibilă o singură emoție: teama că butonul nuclear ar lăsa controlul previzibilului Putin și va cădea în mâinile impulsivului Prigojin”.

În mod interesant, Pravda nu face nicio referire la Iran, care a oferit Rusiei tehnică militară pentru războiul său din Ucraina, deși regimul de la Teheran și-a exprimat sprijinul pentru Putin la doar câteva ore după ce Prigojin anunțase declanșarea rebeliunii.

Urmărește ultimele evoluții din a 488-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.