Sari direct la conținut

Press report: ​Funcția la stat se lasă moștenire. Refuzul steriletului. O singură condamnare pentru corupția din Portul Constanța în ultimii 20 de ani. „Sistemul judiciar românesc eșuează în cauzele de mediu”

HotNews.ro
Press report, Foto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia
Press report, Foto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia

​Funcția la stat se lasă moștenire. Șefa Resurselor Umane de la DSP Iași și-a angajat fiica exact la DSP ● Refuzul steriletului. De ce nu mai vor ginecologii să-l monteze femeilor fără copii ● Pentru corupția din Portul Constanța, DNA a finalizat un singur caz cu condamnare la închisoare, în ultimii 20 de ani ● ANCOM: Furnizorii de telefonie și internet pot scumpi abonamentele fără acordul explicit al clientului ● Inspecția Judiciară a „spălat” doi magistrați acuzați că oferă posturi bine plătite ● Comisia Europeană, sesizată: „Sistemul judiciar românesc eșuează în cauzele de mediu” ● O fermă de vaci de lapte, fără a avea minimul necesar pe partea vegetală, e sortită eșecului din start

Funcția la stat se lasă moștenire. Șefa Resurselor Umane de la DSP Iași și-a angajat fiica exact la DSP

Fiica unei șefe din cadrul Serviciului Resurse Umane al DSP, Laura Șoldan, lucrează la Inspecția Sanitară a instituției. Mama este chiar șefa biroului care realizează angajările în instituție și organizează concursurile.

Cu o totală lipsă de transparență, șefa DSP, Corina Gâscă, vrea să fie crezută pe cuvânt spunând că Amalia Șoldan i-a ajuns în subordine prin concurs cinstit.

Fiica și mama nu au putut fi contactate pe numerele de telefon de la birou o zi întreagă. În schimb, directorul DSP le-a anunțat că sunt căutate de ziariști. Amalia Șoldan și-a șters colecția de imagini provocatoare de pe contul de Facebook, scrie ReporterIS.

Refuzul steriletului. De ce nu mai vor ginecologii să-l monteze femeilor fără copii

„Nu mă puteți obliga să vă pun sterilet, este ca și când aș face un avort! Nu mă puteți obliga!”. Astfel i-a răspuns Alexandrei un medic de la un spital privat din București.

Răspunsuri similare au primit alte zeci de fete care au vrut să evite o sarcină prin această metodă. Tot mai mulți doctori din România refuză mai monteze sterilete, deși nu există riscuri medicale care să justifice decizia.

Alexandra are 34 de ani și, deocamdată, nu vrea un copil. Ne-a povestit că în urmă cu ceva timp, după ce s-a documentat cât de mult a putut, a luat decizia să aleagă o metodă de contracepție pe termen lung. Așa că s-a hotărât să-și pună sterilet.

Însă medicul de la un spital privat din Capitală la care a apelat a refuzat-o, fără să-i ofere un motiv medical, ci doar mai multe opinii personale, scrie PressHub.

Prima zi de școală pentru copiii refugiați în România. „La o lecție online, ferestrele apartamentului profesoarei lor din Ucraina au explodat”

11 septembrie a reprezentat anul acesta începerea școlii nu doar pentru elevii români, ci și pentru mii de elevi ucraineni refugiați în România. Între 30% și 50% dintre ucrainenii refugiați în Europa sunt copii și doar jumătate dintre ei au fost înscriși în țările gazdă în sistemul educațional, potrivit unui raport publicat de Agenția ONU pentru Refugiați. Unii dintre elevii ucraineni continuă să studieze online cu profesori din Ucraina, ei neștiind nici acum dacă studiile din România le vor fi recunoscute, scrie Scoala9.

Pentru corupția din Portul Constanța, DNA a finalizat un singur caz cu condamnare la închisoare, în ultimii 20 de ani

Un singur dosar instrumentat de DNA în Portul Constanța a fost finalizat cu condamnarea la închisoare a inculpaților, în toată istoria instituției, după cum rezultă dintr-o documentare realizată de Info Sud-Est. În toți acești ani, DNA a trimis în judecată mai mulți inculpați, în alte dosare, dar aceștia fie au fost achitați, fie au primit pedepse cu suspendare sau dosarele trenează în instanță. Atenție, documentarea vizează exclusiv infracțiunile comise în Portul Constanța, nu dosarele care vizează municipiul sau județul Constanța.

În 2015, fostul vameș și director de port Eugen Bogatu a primit 2 ani și șase luni de închisoare cu executare pentru favorizarea infractorului și trafic de influență într-un dosar cu returnări ilegale de TVA, scrie Info Sud-Est.

ANCOM: Furnizorii de telefonie și internet pot scumpi abonamentele fără acordul explicit al clientului.

Furnizorii de telefonie și internet pot scumpi abonamentele fără acordul explicit al clientului.

Singura obligație pe care trebuie sa o respecte este de a-i informa pe utilizatori cu cel puțin 30 de zile înainte. În aceste situații, clienții pot denunța unilateral contractul fără să platească vreo penalitate sau despăgubire, informează ANCOM.

Furnizorii de telefonie și internet pot modifica tarifele, modul de tarifare sau alte condiții de furnizare a serviciilor, fără acordul explicit al clientului, scrie economica.net. Utilizatorii vor fi informați cu 30 de zile în avans. Dacă aceștia nu acceptă modificările propuse prin notificare, pot renunța la serviciile furnizorului respectiv, fără a plăti despăgubiri pentru încetarea anticipată a contractului, scrie EuropaFM.

România produce 11% din merele UE, însă cantitățile stagnează din 2022

România ar putea produce anul acesta 406.000 de tone de mere, la fel ca și anul trecut dar cu 1% sub media ultimilor cinci ani, în timp ce producția de pere ajunge la 18.000 de tone, la fel ca anul trecut, dar cu 7% sub media ultimilor cinci ani, arată ultimele date ale WAPA, asociația europeană de profil.

Țara noastră este al șaptelea producător european de mere, având o cotă de piață pe segmentul comercial de 11%, potrivit datelor USDA, la fel ca și Franța și Italia. Liderul european este Polonia care asigură 31% din marfa comercializată la nivel comunitar. În ceea ce privește perele, producția locală ne plasează pe locul 11, cei mai mari producători fiind Belgia, Olanda și Spania. La nivelul UE, producția de pere este estimată la 1,7 milioane de tone, cu 12,8% sub producția anului trecut și cu 11,8% sub media ultimilor cinci ani, scrie Economica.net.

Inspecția Judiciară a „spălat” doi magistrați acuzați că oferă posturi bine plătite și că amenință studenții

Inspecția Judiciară a „spălat” doi magistrați, prin clasarea unor sesizări privind fapte grave, fără ca instituția să descopere nereguli în activitatea lor profesională.

Este vorba de Bogdan Mateescu, președintele Tribunalului Vâlcea, care a promis un post bine plătit unei funcționare din primăria Băile Govora, și de Alin Sorin Nicolescu, de la instanța supremă, acuzat că a intervenit la superiorii unui polițist pe care-l examina pentru ca studentul să-și ceară scuze la biroul judecătorului de la Înalta Curte, scrie PressHub.

Boloș: Am renunțat la intenția de a impozita veniturile din dobânzi la titluri de stat

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a confirmat informațiile Profit.ro conform cărora titlurile de stat nu vor fi impozitate, admițând că la un moment dat s-a pus însă în discuție o astfel de măsură. Întrebat în emisiunea Proiect de țară: România, de la Prima News, despre impozitarea titlurilor de stat, ministrul Finanțelor a confirmat că s-a renunțat la idee.

”Sunt foarte sincer, măsurile acestea, când le enunțăm la modul general, toată lumea e de acord cu ele, când pătrundem în detaliu, atunci lumea începe să nu le accepte. Rămăseserăm cu un impact bugetar și urma să gândim alte și alte măsuri (..) și la un moment dat s-a pus în discuție ca măsură de ultim moment”, a afirmat Boloș. El a precizat că niciodată nu au fost vizați investitorii instituționali, scrie Profit.ro.

Organizațiile Bankwatch România și Agent Green sesizează Comisia Europeană: „Sistemul judiciar românesc eșuează în cauzele de mediu”

O scrisoare semnată de Agent Green și Bankwatch România Directoratelor pentru Justiție și pentru Mediu din cadrul Comisiei Europene demonstrează cu argumente eșecul instanțelor din România în aplicarea deciziilor în materie de mediu, precum și abuzul de putere al autorităților de reglementare care a dus la situații îngrijorătoare pentru România.

Semnatarii scrisorii arată că în ultimii ani România a fost martora unei creșteri îngrijorătoare a cazurilor de degradare a mediului și de încălcare a legilor de protecție a naturii. Această tendință are implicații semnificative nu numai pentru patrimoniul natural al țării, ci și pentru statul de drept. În plus, ea reprezintă o provocare pentru organizațiile de mediu și pentru cetățenii care militează pentru conservarea naturii, scrie Investigatoria.

Guvernul a tăiat 740 de milioane de euro din PNRR pentru spitale noi, dar a uitat să anunțe beneficiarii. Unii au licitații în derulare

Guvernul român a anunțat Comisia Europeană că renunță la 740 de milioane de euro pentru modernizarea/construirea a șase spitale înainte de a-i informa și pe cei din țară care se ocupă efectiv de investiții. Ministrul Sănătății promite că proiectele merg mai departe, însă cu bani împrumutați.

Mai multe ministere, printre care și cel al Sănătății, au șters o serie de investiții promise comunității prin planul inițial, semnat în 2021 cu Comisia Europeană și care prevedea granturi și împrumuturi avantajoase de 29,12 miliarde de euro, scrie Europa Liberă.

Bogdan Pantazi: O fermă de vaci de lapte, fără a avea minimul necesar pe partea vegetală, e sortită eșecului din start

Fermele de vaci din România sunt supuse unor noi presiuni. Cea mai mare vine chiar din partea pieței unde consumul de lactate este în scădere, trage un semnal de alarmă Bogdan Pantazi, tânărul fermier care manageriază Agrocomplex Lunca Pașcani din județul Iași, o fermă de vaci de circa 1.500 de capete și care lucrează și aproximativ 3.000 de hectare, dintre care o parte sunt pășuni.

Fermierul ieșean vede 2023 ca pe un an foarte, foarte dificil pentru agricultură în general și în special pentru fermele de vaci de lapte. După un an foarte secetos cum a fost 2022, când furajele au fost foarte scumpe, acum fermierii din zona Moldovei se confruntă din nou cu producții scăzute din cauza lipsei precipitațiilor, a relatat Bogdan Pantazi în cadrul unui interviu realizat de Ana-Maria Andrei pentru rubrica FERMIERII ROMÂNIEI, din cadrul emisiunii AGROSTRATEGIA, de pe TVR 1, scrie Agrointel.ro.

Pasajul de la Doamna Ghica le strică somnul locuitorilor din zonă

Autoritățile locale au deschis în preajma anului școlar circulația pe pasajul rutier de la Doamna Ghica, cu o întârziere de trei ani față de termenul asumat. Inaugurarea a avut loc joi, 7 septembrie, mai ales că primarul general Nicușor Dan a declarat că și-a dorit ca podul să fie funcțional înainte de începerea școlii. Proiectul a fost susținut, promis electoral și început de fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea. Aceeași administrație PSD l-a abandonat însă, ulterior.

Început în septembrie 2018, pasajul rutier suprateran de la Doamna Ghica ar fi trebuit să fie gata în mai 2020. De lucrare urma să se ocupe Primăria Capitalei, prin Compania Municipală Trust de Clădiri Metropolitane. Din cauza datoriilor, lucrările la pod au fost puse pe pauză în septembrie 2020. S-au reluat abia în iulie 2021. Două licitații eșuate pentru tablierul metalic au blocat iar lucrarea, așa că pasajul a fost deschis circulației doi ani mai târziu, scrie PressOne.

De ce Bruxelles e îngrijorat numai de București: comparații între România și celelalte state ECE

Presiunile pe care Comisia Europeană le pune asupra României pentru a-și reduce dezechilibrele par justificate fie și numai prin prisma comparației cu fostele state comuniste.

Deși a avut în S1 o creștere economică vizibilă, România stă rău la toate celelalte capitole care configurează sănătatea economică și bugetară.

România are o evoluție bună a produsului intern brut, în trimestrul a doilea din acest an înregistrând un avans față de trimestrul anterior de 0,9%. Dintre țările central și est europene doar Croația a înregistrat un rezultat mai bun, cu 1,1% creștere a PIB-ului, scrie Curs de Guvernare.

Canalul Chilia, ultima frontieră și dronele rusești

La fiecare denivelare, mașina de teren a Ceraselei troncăne ca un cazan gol care se rostogolește pe ciment. Geamurile nu se mai deschid de atâtea zgâlțâieli și de la praful care se ridică încontinuu, când trec mașinile, când se întorc vacile de la păscut sau la fiecare pală de vânt. În locul lunetei stă o bucată de carton. Cu bună știință a ales Cerasela să cumpere mașină la mâna a doua, uzată – la fel ca mulți dintre cei care, asemeni ei, trăiesc în satele izolate ale Deltei Dunării, în estul extrem al Uniunii Europene, la ultima ei frontieră, unde în fiecare zi soarele răsare prima oară în UE și la fel mai devreme se lasă seara.

Chiar dacă la o primă citire a hărții nu pare, Periprava este un sat pe o insulă. Până la Sulina se întind pâlcuri de păduri și dune de nisip între lacuri legate de brațe și canale ale Dunării pe care le poți traversa doar cu barca. La marginea de răsărit a acestui petec de pământ se întinde Marea Neagră, scrie DW.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro