Primăria Capitalei a finalizat lucrările la Pasajul Ciurel / Șoferii pot circula pe pod începând de sâmbătă

Primăria Capitalei a finalizat lucrările la Pasajul Ciurel, iar circulația pe pod va fi deschisă sâmbătă, a anunțat joi, primarul Capitalei, Gabriela Firea. Lucrările la pasaj au început în 2010 și aveau termen de finalizare în decembrie 2014, iar inaugurarea vine cu o întârziere de peste 6 ani. Pasajul face parte din străpungerea spre Autostrada A1, o alternativă la bd. Iuliu Maniu, dar restul proiectului nu a fost construit, astfel că, deși a costat 240 milioane lei, în faza actuală este practic doar un viraj la stânga și rezolvă doar problema celor care vin de pe Șoseaua Virtuții și intră pe Splaiul Independenței sau invers. Nu se poate merge înainte, pasajul oprindu-se în strada Amilcar Săndulescu care nu duce nicăieri.

Pentru a fluidiza circulația pe Șoseaua Virtuții trebuie construită și bucata de drum între pod și Șoseaua de Centură. Proiectul a fost aprobat în Consiliul General, la fel și culoarul de exproprieri, dar exproprierile nu au fost făcute din lipsă de bani, fiind nevoie de 50 milioane lei.

În plus, este discutabil dacă se va putea realiza bucata dintre Șoseaua de Centură și Autostrada A1 deoarece este pe teritoriul județului Ilfov.

”Vă anunț cu mare bucurie că s-a finalizat cea mai mare lucrare de infrastructură din țară, Podul Ciurel – Nod Virtuții, dar sunt datoare să vă spun și pierderile pe care le suferă bucureștenii, veți vedea cine a blocat acest proiect care ar fi trebuit să fie gata acum mulți ani, un proiect demarat acum 14 ani care a fost blocat în instanță 10 ani. În afară de pierderea acestui timp atât de prețios pentru cetățeni și cei care tranzitează capitala, este vorba și despre pierderi financiare fiindcă s-au pierdut în plus aproape 10 milioane de euro constructorilor care nu puteau lucra sau lucrau cu încetinitorul din cauza acestor procese. Abia de 4 ani de zile s-a putut lucra consecvent. Sâmbătă se dechide circulația”, a declarat primarul Gabriela Firea într-o interveție pe Facebook.

Primarul Gabriela Firea dă vina pentru întârzieri pe unul dintre cetățenii din zonă care a încercat blocarea podului în instanță deoarece se construia extrem de aproape de casa lor. Gabriela Firea spune că respectivul cetățean este unul dintre fondatorii asociației Salvați Bucureștiul și prieten cu Nicușor Dan, iar procese intentate de aceștia au cauzat municipalității pierderi de 10 milioane de euro.

”Întârzierile nu sunt cauzate de birocrație, de constructori privați care nu și-au făcut treaba, de primari care nu au fost energici și implicați. În momentul în care am preluat fotoliul de primar general, doar 10% din acest proiect era realizat. 90% s-a realizat în acești 4 ani. În proximitatea podului Ciurel se află o casă. Este și acum acolo, o casă denumită casa roz, evaluată la aproape 1 milion de euro, cu un buncăr antiatomic, care este proprietatea unui fost fondator al Asociației Salvați Bucureștiul, un coleg și prieten al domnului Nicușor Dan, este domnul Daneș. Dumnealui, împreună cu asociația și susținut de dl. Nicușor Dan au dat în judecată PMB de mai multe ori pentru ca podul Ciurel să nu se construiască. Au solicitat întâi să se deființeze autorizația de construire, nu au reușit dar s-au pierdut niște ani, au solicitat apoi să se anuleze în instanță PUZ-ul de Sector 6, nu au reușit, dar s-au pierdut niște ani. Un proiect care trebuie să se finalizeze în 2-3 ani s-a terminat în 14 ani”, a mai spus Gabriela Firea.

Lucrările la pasaj au fost blocate mai mulți ani în instanță din cauza litigiilor cu cetățenii din zonă, printre care Mihai Daneș, aceștia au acuzat însă mai multe abuzuri făcute de Primăria Capitalei.

Pasajul Ciurel este compus dintr-un pod hobanat, cu 9 rampe și două pasaje supraterane.

”Nu vorbim de o lucrare fără niciun folos, s-a terminat această lucrare mare și vom continua”, a mai spus Gabriela Firea.

Promisiuni nerespectate

Într-un comunicat emis de Primăria Capitalei la începutul lunii aprilie 2019 se arăta ca în proiectul de buget pe anul în curs s-au prevăzut pentru Penetrația Splaiul Independenței – Ciurel – Autostrada București – Pitești – Nodul Virtuții circa 11 milioane de euro, iar lucrarea se va finaliza până la finalul anului 2019.

Într-un alt comunicat emis la începutul lui 2019, reprezentanții Primăriei Capitalei afirmau că s-au recuperat întârzierile din ultimii ani, iar proiectul a ajuns de la 13% la 90%. Primarul Gabriela Firea și reprezentanții Primăriei Capitalei au anunțat de mai multe ori pe parcursul anului 2018 că Pasajul de la Ciurel va fi gata în luna noiembrie 2018, termen asumat de constructor. Pe 15 octombrie 2018, însă, după o vizită pe șantier primarul Gabriela Firea a postat pe pagina de Facebook că Pasajul de la Ciurel este realizat în proporție de 90%.

Pasajul Ciurel face parte din Străpungerea Ciurel – Nod Rutier Virtuții. Valoarea totală a proiectului este de 128 milioane euro.

Primăria Capitalei a demarat lucrările la drumul expres spre Autostrada București-Pitești în 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectivă, artera, de 8,3 km, ar fi urmat să facă legătură între Splaiul Independenței și autostrada A1. Licitația pentru executarea lucrării a fost câștigată de către consorțiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica și Proiect București, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la începerea lucrării, respectiv anul 2014.

Lucrările au fost oprite la câteva luni după ce au început atât din cauza litigiilor cât și din motive financiare. În 2014 au fost reluate, însă s-a lucrat cu viteza melcului. Primarul Gabriela Firea spune că atunci când a preluat lucrarea, aceasta era la 13%. Potrivit primarului Gabriela Firea, motivele blocajului au fost următoarele: nu s-au făcut plăți către constructor, nu au fost mutate rețelele edilitare iar descărcarea arheologică a durat foarte mult.

Litigiile cu cetățenii

Lucrările la pasaj au fost blocate mai mulți ani în instanță din cauza litigiilor cu cetățenii din zonă, printre care Mihai Daneș, aceștia acuzând mai multe abuzuri făcute de Primăria Capitalei.

De exemplu, Tribunalul București a anulat pe 30 octombrie 2015 autorizația de construire emisă de Primăria Capitalei pentru edificarea pasajului, dar deciziea nu era definitivă. „Instanța dispune anularea autorizației de construire nr. 2/27.01.2014 emisă de PMB. Dispune desființarea lucrărilor efectuate în baza autorizației de construire nr. 2/27.01.2014 Cu recurs în 15 zile de la comunicare”, se arată pe portalul instanțelor de judecată. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai, nemulțumit de faptul că piciorul podului se înalta la câțiva metri de proprietatea lui. „Nu sunt nemulțumit pentru că nu sunt expropriat ci pentru că viață mea și a familiei mele este tulburată de acțiuni ilegale care sunt scuzate de interesul „public ” în detrimentul interesului meu”, spunea Mihai Danes pentru HotNews.ro la vremea respectivă. La recurs, în aprilie 2016, Primăria Capitalei a câștigat procesul.

Mihai Danes a câștigat în instanța, în iulie 2012, și anularea primei autorizații de construire a pasajului, emisă de municipalitate în regim de urgență, deși nu era nicio urgență. În noiembrie 2013, sentința a devenit definitivă. Primăria nu a ținut cont de decizia instanței și a emis o altă autorizație, continuând lucrările, Danes a atacat-o și pe această în instanța, iar la începutul anului 2014 a fost emisă și cea de-a treia, în baza căreia se lucrează acum, dar care a fost și ea anulată în urmă cu câteva zile.

În februarie 2013, și Planul Urbanistic Zonal care stabilea traseul drumului a fost suspendat în instanța de un grup de cetățeni din zona care nu erau de acord cu acest proiect. Tribunalul București a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabilește traseul drumului expres spre Autostrada A1, ce ar urmă să pornească de la Ciurel și să ajungă la autostrada, dincolo de șoseaua de centură. În acest PUZ este trecut inclusiv Pasajul de la Ciurel. Procesul a fost intentat de mai multe familii care dețîn proprietăți pe traseul acestei artere. Sentința nu este definitivă. La începutul anului 2016, Curtea de Apel a respins recursul Primăriei Capitalei și a anulat definitiv Planul Urbanistic Zonal care stabilea traseul drumului expres spre Autostrada A1.

Cetățenii din zona și societatea civilă au declarat în nenumărate rânduri că se opun proiectului din următoarele motive:

– este inutil, existând variante mai ieftine și care s-ar putea realiza mult mai rapid. „Printre soluții se numără realizarea unei străpungeri care să continue stradă Preciziei până în centură Capitalei, realizarea unei străpungeri pe stradă Liniei, unde se află o cale ferată abandonată și unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului până la centură. O altă soluție ar fi realizarea unei străpungeri în continuarea bulevardului Timișoara, această ar avea câteva sute de metri până la centură și s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fără să fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)”, a declarat Victor Rausse, unul dintre cetățenii afectați de proiect.

– nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. „Acest PUZ decongestioneaza într-adevăr bd-ul Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece șoferii care vin de pe A1 și de pe șoseaua de centură vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independenței și vor trece prin zona Unirii spre autostrada București – Constanța. De asemenea, drumul va crea o descărcare majoră pe șoseaua Virtuții, un drum important care leagă Drumul Taberei de nordul Capitalei”, a mai declarat Rausse.

– trece la doar 7 metri de uzina de apă de la Roșu, unde sunt niște bazine imense de apă descoperite pe care smogul făcut de mașinile de pe drum le vor polua.

– proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu în acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi în 2000 și care nu recomandă acest proiect drept o soluție viabilă.

Cine este Mihai Danes, cetățeanul care a dat în judecată Primăria

La alegerile locale din 2016, Mihai Danes a candidat din partea Uniunii Salvați Bucureștiul pentru funcția de primar al Sectorului 6. În perioada 2016-2019 a fost consilier local din partea formațiunii politice la Consiliul Local Sector 6. Potrivit datelor din CV-ul său, acesta are următoarea experiență profesională:

– 2012-prezent: activitate didactică la Facultatea de Medicină Veterinară, Spiru Haret București

– 1997-prezent: activitate didactică, Facultatea de Biotehnologie – Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară București

– 2003-2013: Director Departament Relații Internaționale, Grup A&S Internațional

– 1992-2001: Director laborator diagnostic Boli Director Departament producție „Institutul Pasteur” București

– 1984-2003: Producție de vaccinuri și medicamente veterinare

– 2015: Membru al Consiliului Științific al ANSVSA* București

– 2012: Membru titular, Academia de Științe Agricole și Silvice, București

– 1994-2002: Membru al Consiliului Științific al SN Institutul Pasteur București

– 1994-2001: Membru Research Group FAO -ONU, European Commision for the Control of Foot and Mouth Disease

– 1997-2000: Membru al Consiliului de Administrație din Institutul Pasteur București

– 1987: Laureat al Premiului „Traian Săvulescu” al Academiei Române pe anul 1987

Studii

– 1995: Doctorat în Medicină Veterinară

– 1982: Facultatea de Medicină Veterinară București.