Prioritățile medievale ale României

Sîntem (sau mai degrabă am fost) membri cu drepturi depline în Agenția Spațială Europeană (European Space Agency, ESA). Plătim o contribuție anuală, dar – acest lucru este foarte important! – cvasitotalitatea banilor se întorc în țară, pentru a finanța industria de înaltă tehnologie! Banii NU se duc la „străini”, ci folosesc la dezvoltarea industriei naționale. Unul din avantajele acestui mecanism este că se minimizează corupția, ESA alocînd banii în urma unor competiții transparente. Banii se întorc la firmele sau universitățile performante din țară, dar fără a mai fi căpușați de diverși paraziți locali. În prezent, circa 170 de companii, institute de cercetare și universități sînt acceptate ca parteneri ESA, fiind încheiate 185 de contracte în ultimii 4 ani. Companii din România participă inclusiv la construcția noii rachete Ariane 6.

Ultima oară cînd ne-am plătit contribuția a fost pe vremea lui Cioloș, în 2016. Din 2017 n-am mai dat un sfanț, așa că de la 1 iulie 2018 am pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului si Comitetelor de program ESA. Cu alte cuvinte, nu mai avem nici un cuvînt de spus. Așa cum o recunoaște și Guvernul, este o situație unică în istoria Agenției Spațiale; mai mult, riscăm excluderea.

Între timp, suma restantă a ajuns la peste 115 milioane de euro. Pe lîngă contribuții aici sînt incluse și dobînzi și penalități căci firmele românești care cîștigaseră contracte au fost, în continuare, finanțate de ESA. Pur și simplu, Agenția Europeană s-a împrumutat pentru a finanța industria noastră, în timp ce noi, românii, ne punem singuri bețe în roate.

Buuun! Ce face bunul guvern Orban? (de la PSD nu aveam nici o pretenție, dar de la Orban mă așteptam la ceva mai mult):

1. Întîi de toate, nu plătește nici el.
2. La sfîrșit de noiembrie 2019 delegația României – mandatată de guvern – promite în plenul Consiliului ESA la nivel să plătească datoria. Bineînțeles, nu s-a plătit nimic.
3. Suma pe care ne-o propunem să investim anul acesta în industria spațială scade semnificativ față de anul trecut. Oricum, nu am dat nici un ban pînă acum
4. Săptămîna trecută apare un proiect de HG, pentru plata parțială a contribuției. Cît anume? Circa 6 milioane de euro, din cele peste 115 milioane restante, adică 5% din datorie!!! Din cîte știu, proiectul încă nu a fost aprobat.
5. La sfîrșitul anului trecut, Guvernul s-a mai scremut o dată, dar le-a trecut. Atunci erau mai darnici… cu vreo 200 de mii de euro. Evident, n-au plătit nici un chior. 1

Și acum, legat de priorități. Banii ăștia, pe care atîtea guverne nu sînt în stare să-i aloce pentru dezvoltarea țării vin din bugetul Ministerului Educației. Minister care nu este în stare să plătească contribuția de 20-30 de milioane de euro pentru dezvoltarea industriei spațiale, dar care plătește, an de an, „agenții de vînzări” ai Bisericii din școli. Minister al „Educației” care se cîcîie să dea 6 milioane de euro, dar plătește fericit 70 de milioane de euro, doar anul acesta, în contul profesorilor de religie.

Cine ne sabotează? „Străinii” sau idioții băștinași? Să vă gîndiți la asta cînd veți avea, data viitoare, un buletin de vot în față.

Notă tehnică:

Valorile contribuțiilor la ESA provin din surse oficiale (Nota de Fundamentare a proiectului de HG). 2

Cu bugetul profesorilor de religie e mai complicat, căci asupra lui plutește un mare mister. Drept urmare, am făcut o estimare bazată pe diferite date publice:

1. Numărul profesorilor de religie: după cum am spus, e un mister; din cînd în cînd mai apar diferite cifre, dar fără a se publica o statistică clară. În 2004 Vasile Timiș, Inspector General pentru disciplina Religie, afirma că sînt 12.000. 3 În 2015, Sorin Cîmpeanu, ministrul educației de la acel moment, făcea referire la un număr de 6.000. 4 Am optat în calcul pentru această valoare.
2. Salariul mediu: în lipsa unei cifre oficiale l-am estimat la 4.600 de lei brut; el variază între 4.007 lei și 5.517 lei. 5 Estimarea este conservatoare dacă ținem cont că marea majoritate a profesorilor de religie (4.200 din 6.000) sînt titulari pe post, iar INS dă o valoare de 6.076 lei pentru salariul mediu brut din învățămînt. 6
3. Plecînd de la salariul mediu brut, se poate estima bugetul total; vezi http://www.calculator-salarii.ro/calcul-salariu-net/avansat/.

Atenție: bugetul alocat profesorilor de religie e doar o mică, foarte mică parte din banii dați de stat Bisericii. Dar asta e deja altă poveste…

Citeste tot articolul pe contributors.ro