Proiect de lege cu impact major asupra spațiilor verzi: crește de trei ori suprafața pe care se pot face „dotări” în parcuri, pe spațiile verzi retrocedate s-ar putea construi

Un proiect de modificare a Legii spațiilor verzi propune ca pe până la 30 la sută din suprafața parcurilor să se poată construi alei, terenuri de sport, locuri de joacă, spații culturale, terase și chioșcuri, față de 10% cât este acum. Deși a pornit de la o idee bună, ca parcurile să devină mai atractive, prevederea a stârnit controverse deoarece folosită abuziv riscăm să avem mai multe betoane, pavele și cârciumi.

Proiectul a fost deja aprobat în această formă de Senat, iar acum este în dezbaterea comisiilor Camerei Deputaților. Aici, deputata Laura Vicol (PSD) a depus mai multe amendamente prin care se elimină prevederea potrivit căreia proprietarilor și administratorilor de spații verzi le este interzis să ocupe în mod ilegal spațiile verzi cu construcții provizorii sau cu caracter definitiv. De asemenea, pe spațiile verzi retrocedate, se va putea construi, după aprobarea planurilor de urbanism.

În proiectul de lege este păstrată prevederea mai veche că terenurile retrocedate, încadrate la categoria curți- construcții, adică aproape toate spațiile verzi din București, nu mai pot fi încadrate ca spații verzi dacă au fost retrocedate, fără să fie expropriate.

În proiect însă nu s-a introdus încadrarea tăierii copacilor fără aviz la categoria infracțiune, chiar dacă dicuții în acest sens au fost. În prezent, în astfel de cazuri se dau amenzi ridicole, între 25 și 100 de lei pentru fiecare copac tăiat ilegal. Pentru că în 2020 prevederea a fost scoasă din Codul Silvic, de la începutul anului Bucureștiul a pierdut câteva hectare de spațiu verde, asta doar cazurile despre care știm și am scris. Este vorba despre o bucată din Parcul Grozăvești, Parcul Prisaca Dornei și o bucată de spațiu verde de pe strada Fabrica de Glucoză. Propietarii vor să dezvolte acolo proiecte imobiliare de sute de mii de euro, chiar milioane de euro.

Întrucât acest proiect din lege nu a fost promulgat în 2020 de președintele Klaus Iohannis din cauza unor prevederi nocive similare, fiind întors în Parlament, dacă trece de Camera Deputaților în această formă, nu mai poate fi respins de președinte. Singura cale de atac este la Curtea Constituțională.

Ce modificări s-au făcut la Senat

Principale modificări ale Legii 24/2007 aprobate de Senat sunt benefice, se face o nouă clasificare a spațiilor verzi, mai detaliată, specialiștii sunt implicați la elaborarea strategiilor pe spații verzi, planul anual de gestionare a vegetației, apare obligativitatea întocmirii unui plan anual de gestionare a vegetației unde sunt trecute toate intervențiile care se vor face pe spațiile verzi, minim 30% spațiu verde la noile dezvoltări imobiliare, toate lucrările de intervenţie asupra vegetaţiei se vor înregistra în timp real în registrul local al spațiilor verzi, lucrările de intervenție la spațiile verzi aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale se execută cu material vegetal, adaptat climei, să nu diminueze suprafața spațiilor verzi prin nicio acțiune sau fapt juridic, nu se permite ocuparea cu construcții cu caracter definitiv sau provizoriu în alte condiții decât dotările parcului.

În august, aproximativ 70 de copaci de pe terenul fostei menajerii a Circului de Stat din Parcul Circului au fost puși la pâmânt

De asemenea, proiectul propune că și ”construcțiile, lucrările şi amenajările executate fără autorizație de construire pe spații verzi pot fi desființate, pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice competente, fără emiterea unei autorizații de desființare și pe cheltuiala contravenientului, inclusiv cu refacerea spațiilor verzi afectate”.

În ceea ce privește spațiile verzi retrocedate, prevederile propuse sunt următoarele:

• Terenurile încadrate în categoria spațiilor verzi, care au fost retrocedate, atribuite sau care au trecut în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi în mod obligatoriu gestionate de proprietarii acestora conform prevederilor art. 10 și 11.
• Proprietarii terenurilor prevăzute la alin.(4) (n.r diferite tipuri de spații verzi) garantează accesul permanent și gratuit al publicului la spațiile verzi în schimbul unei compensaţii băneşti plătite de către autoritatea publică locală competentă, echivalentă cu valoarea folosinţei terenurilor respective. În situația în care proprietarii terenurilor prevăzute la alin.(4) nu asigură accesul publicului la spațiile verzi pe care le au în proprietate, se demarează procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condițiile Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările și completările ulterioare.
• Prin derogare de la prevederile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.265/2006, cu modificările și completările ulterioare, schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi, reducerea suprafețelor acestora sau strămutarea lor se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică necesare realizării unor obiective de interes național sau lucrări de restaurare a monumentelor istorice în baza unor documentații de urbanism care prevăd realizarea unor spații verzi cu caracteristici similare și dimensiuni cel puțin egale cu cele ale terenurilor inițial reglementate ca spații verzi.
• Este interzisă schimbarea destinației, reducerea suprafețelor sau strămutarea spațiilor verzi definite de prezenta lege pentru orice alte situaţii decât cele prevăzute la alin.(7).
• Toate actele emise sau încheiate cu nerespectarea interdicţiei prevăzute la alin.(7) sunt lovite de nulitate absolută.
• Pepinierele, serele, cimitirele verzi şi grădinile zoologice își pot schimba destinația cu condiția transformării acestora în alte categorii de spații verzi.

Însă apare și această prevedere care a stârnit controverse:

• Se pot amplasa pe spațiile verzi, cu condiția obținerii de autorizaţii de construire sau, după caz, de autorizaţii de funcționare, următoarele: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc și odihnă, construcţii pentru expoziții și activități culturale, construcții ușoare cu caracter provizoriu pentru activități de comerț și alimentație publică, grupuri sanitare, spații pentru gestionarea spațiilor verzi, dar numai în baza unei documentații de urbanism pentru întreaga suprafață a spațiului verde, cu respectarea indicatorilor prevăzuți în anexa nr.6. Aici se arată că 20% din suprafața parcului poate fi impermeabilă, iar 10% semi-permeabilă. Asta înseamnă un procent de 30% din suprafața parcului pentru dotări.

Pro și contra

Dan Trifu, vicepreședintele Asociației Ecocivica, spune că forma aprobată de Senat are mai multe probleme, cea mai mare fiind creșterea procentului de ocupare a parcurilor cu dotările necesare – alei, bănci, locuri de joacă, terenuri de sport, spații culturale și alimentație publică.

• ”Locurile de joacă sunt scoase din categoria spațiilor verzi. Nu se înțelege clar dacă avizul de tăiere și toaletare este în continuare obligatoriu. Cea mai gravă problemă însă o reprezintă procentele de ocupare pe spațiile verzi, așa zisa betonare.
• Legea actuală prevede un procent de 10% de ocupare a spațiilor verzi, suficient după părerea mea, iar prezentul proiect de lege crește acest procent la 30%, peisagiștii și urbaniștii motivând că nu este destul loc pentru dotarea parcului. Pentru noi este halucinant.
• De exemplu, Parcul Tineretului are 120 ha, în trecut puteam ocupa 11 ha cu tot ce însemna dotări necesare, iar acum se pot betona 40 ha din Parcul Tineretului sau 30 de ha din Herăstrău.
• De asemenea, bazele sportive, de la un procent acceptabil de ocupare de 30% în prezent, se merge la un procent de ocupare de 70% al terenului.
• Este clar că, dacă acest proiect de lege s-ar aproba, am putea pierde imediat 20% din suprafața spațiilor verzi publice și probabil majoritatea spațiilor verzi retrocedate”, a explicat Dan Trifu.

În primăvară, peste 50 de copaci de pe bucata retrocedată în parcul Grozăvești au fost tăiați ilegal. proprietarii dooresc să construiască căteva turnuri de birouri și locuințe

Diana Culescu, peisagist și susținătoarea creșterii procentului de ocupare a parcurilor la 30%, spune că 10% din parc înseamnă doar aleile și nu este loc și de alte facilități, ca parcurile să ofere spații pentru toate vârstele.

• ”Cismigiul este un parc de secol XIX, adică de pe vremea când spațiile verzi erau folosite pentru plimbare / contemplare și nu înglobau diferite spații necesare la ora actuală, cum este cazul locurilor de joacă, al spațiilor pentru sport, al zonelor pentru lucru în aer liber sau al spațiilor destinate adolescenților.
• Cismigiul reprezintă încă un etalon în România pentru calitatea petrecerii timpului în aer liber în comparație cu multe alte parcuri care au deja o vechime considerabilă, vezi de exemplu Parcul Izvor, unde nu prea ai cum să îți petreci timpul liber cu un grup mai mare care înglobează și persoane cu diferite dizabilități, fie ele temporare sau permanente, iar paleta activităților este extrem de limitată.
• Este important de remarcat faptul că în cadrul Parcului Cișmigiu doar aleile ocupă aproximativ 13.15% din suprafața totală a parcului.
• Aceste alei sunt cele generate de creatorii parcului, iar conform actualei formule a Legii nr. 24/2007, în mod normal orice proiect de reabilitare / restaurare a acestui monument istoric ar trebui să ducă la eliminarea a cel puțin 3,15% din suprafața acestora, dar și la eliminarea tuturor celorlalte suprafețe construite.
• Propunerile pentru procentele care au stârnit atâtea discuții în cadrul acestei comunități sunt rezultatul multor discuții între mai multe tipuri de specialiști care s-au bazat atât pe experiența profesională pe care o au cât și pe evidențele istorice referitoare la dezvoltarea unui mediu urban de calitate și a unor spații verzi care să fie capabile să susțină activitatea oamenilor așa cum trăiesc ei la ora actuală”, a explicat Diana Culescu.

Peisagista spune că de exemplu, Jardin du Luxembourg din Paris are o pondere de peste 80% a suprafetelor minerale prezente la sol mineral (nu este tot una cu impermeabil), dar are o acoperire de peste 70% a proiectiei coroanei arborilor la sol și este la ora actuala una dintre cele mai utilizate gradini din Franta.

Laura Vicol, amendamente pentru spațiile verzi retrocedate

Dincolo de aceste prevederi, deja aprobate de Senat, în luna septembrie, deputata Laura Vicol a depus mai multe amendamente la proiectul de lege între care:

• Eliminarea articolului: Pentru protecţia şi conservarea spaților verzi, autorităţile publice, proprietarii sau administratorii acestora au urmatoarele obligaţii: sa nu ocupe in mod ilegal spatiile verzi cu constructii provizorii sau cu caracter definitiv;
• Proprietarii terenurilor prevăzute la alin.(4) au dreptul de a amplasa pe spaţiile verzi amenajări şi construcţii, conform celor prevăzute la art.11 alin.(7) sau orice alte amenajări şi construcţii premise de prevederile legale aplicabile.
• Proprietarii terenurilor prevăzute la alin.(4) pot permite accesul permanent şi gratuit al publicului la spaţiile verzi în schimbul unei compensaţii băneşti plătite de către autoritatea locală competentă, echivalentă cu valoarea folosinţei terenurilor respective. Procedura de acces la aceste spaţii verzi şi modalitatea de calcul, respective de plată a compensaţiei băneşti va fi stabilită prin Normele metodologice de punere în aplicare a prezentei legi. În situatia terenurilor prevazute la alin.(4), se poate demara procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică.
• Prin derogare de la art. 71 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi, reducerea suprafeţelor acestora sau strămutarea lor se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică necesare realizarii unor obiective de interes national, judeţean sau local, sau lucrări de restaurare a monumentelor istorice în baza unor documentaţii de urbanism care prevăd realizarea unor spaţii verzi cu caracteristici similare şi dimensiuni cel puţin egale cu cele ale terenurilor iniţial reglementate ca spaţii verzi.
• Prin derogare de la art. 71 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile publice locale pot schimba încadrarea urbanistică pentru acele terenuri încadrate în categoria spatiilor verzi care nu îndeplinesc criteriile de clasificare prevazute la art.4, care au categoria de folosinţă curţi-construcţii şi care au trecut în proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice anterior intrarii în vigoare a prezentei legi, în baza unor documentaţii de urbanism aprobate conform legislaţieii în vigoare. Autoritatile publice au obligaţia de a crea, prin orice modalitate prevăzută de lege, o suprafaţă de spaţiu verde cu 10% mai mare decât cea a cărei încadrare se schimbă într-un termen de maximum 2 ani de la aprobarea schimbării încadrării urbanistice în condiţiile mai sus arătate.

Tot în primăvară parcul Prisaca Dornei, pus în posesie,a fost defrișat

Câteva amendamente similare au fost depuse și în proiectul din 2020, de deputatul Glad Varga, când proiectul de lege a fost în Parlament, dar au fost respinse.

Am încercat să luăm legătura cu deputata Laura Vicol, pentru a vedea dacă își menține amendamentele și cum motivează inițiativa, însă aceasta nu a răspuns la telefon. Când vom primi un punct de vedere îl vom publica.

Goțiu acuză „un articol cu dedicație pentru mafia construcțiilor imobiliare”

Mihai Goțiu, fost senator USR și activist de mediu, este de părere că amendamentele depuse sunt nocive.

• ”Dintre toate amendamentele depuse, cel mai toxic este cel care ar elimina art. 2, alin. (2), lit. d), care prevede obligația pentru autorități, proprietari și administratori să nu ”ocupe in mod ilegal spatiile verzi cu construcții provizorii sau cu caracter definitiv”.
• Practic, asta echivalează cu o dezincriminare a infracțiunilor și/sau contravențiilor legate de construcțiile ilegale care au distrus spațiile verzi, atât pentru viitor, cât și pentru trecut, ținând cont de principiul aplicării prevederilor penale sau contravenționale mai favorabile.
• Acesta e un articol cu dedicație pentru mafia construcțiilor imobiliare, care ar goli de sens întreaga lege (care își propune protejarea spațiilor verzi), fiind în contradicție flagrantă cu intențiile inițiatorilor (printre care mă număr)”, este de părere Mihai Goțiu.

O asemenea modificare e motiv de neconstituționalitate major, atât pentru încălcarea principiului bicameralismului (fiind o formă evident diferită de cea adoptată de Senat), cât și pentru că nu mai are legătură cu forma și intenția inițiatorilor, spune Goțiu.

El este de părere că și o eventuală sesizare la CCR, „admisibilă din avion pentru motivele invocate, tot mafiei imobiliare i-ar profita, ținând cont că ar amâna pe termen nedefinit adoptarea unei legi care să protejeze, în mod real, spațiile verzi”.

Goțiu spune că amendamentele dau posibilitatea și autorităților locale să modifice din pix destinația spațiilor verzi.

• ”Acesta nu este, însă, singurul amendament, prin care protecția dorită pentru spațiile verzi ar scădea considerabil.
• Un alt amendament elimină obligația administratorilor, autorităților sau proprietarilor să introducă alte terenuri în categoria spațiilor verzi, dacă se constată îndeplinirea condițiilor sau introducerea posibilității pentru consilii județene sau locale să invoce ”obiective de interes județean sau local” pentru a reduce spațiile verzi, experiența arătând că pixul primarilor ori a președinților de consilii județene a alunecat pe hârtie după cum și-au dorit dezvoltatorii imobiliari, nu interesul larg al cetățenilor.
• Practic, doamna Vicol reprezintă fără nicio jenă, pe față, interesul rețelelor de dezvoltatori imobiliari, în detrimentul cetățenilor, fie blocând legea, fie forțând adoptarea unor amendamente de o toxicitate extremă la adresa spațiilor verzi”, este de părere Goțiu.

Spații verzi retrocedate între blocurile din Floreasca

Președintele Comisiei de mediu: „Raportul comun încă nu a fost elaborat”

L-am contactat și pe președintele Comisiei de Mediu din Camera Deputaților, Cătălin George Stângă (PNL). Acesta a declarat pentru HotNews.ro că raportul Comisiei de Mediu, ultimul necesar, nu a fost redactat și că va organiza o dezbatere publică pentru discutarea amendamentelor depuse.

”Raportul comun încă nu a fost elaborat de cele trei comisii. Nu a fost elaborat deoarece avem amendamente depuse de doamna deputat Vicol și de domnul deputat Glad Varga și vrem să facem o dezbatere la care să participe și ONG-urile și instituțiile publice și parlamentarii pentru a ajunge la o formă agreată de toată lumea”, a explicat Cătălin George Stângă

Întrebat ce părere are despre amendamentele depuse de Laura Vicol, dacă protejează spațiile verzi, acesta a spus că nu comentează.

• ”Mi-e greu să mă pronunț pe un subiect care a fost provocat de alt coleg. Dar indiferent de părerea mea, amendamentele depuse, indiferent de la cine vin, trebuie să fie supuse votului. Și atunci majoritatea decide dacă sunt admise și respinse, mă refer la Comisia de Mediu.
• Din punct de vedere tehnic, există un raport de la Comisia de Administrație, există un raport de la Comisia Juridică și mai trebuie raportul de la Comisia de Mediu și Echilibru Ecologic.
• Aici se solicită modificarea și de către ONG-uri și de către Parlamentari a actului normativ. orice modificare aducem noi la această comisie înseamnă întoarcerea raportului la celelalte două comisii”, a explicat Stângă.

Întrebat despre creșterea procentului de ocupare a parcului cu diverse dotări, de la 10 la 30%, acesta spune că spațiile verzi sunt pentru relaxare și conectare cu natura.

”Dacă vorbim despre spații verzi, mă gândesc că toți cetățenii atunci când merg într-un spațiu verde își doresc să se recreeze, fiindcă celelalte facilități le găsesc oriunde în oraș. Mi se pare un procent mare în comparație cu viziunea mea despre spațiile verzi”, a mai spus Stângă.