Proiect de OUG: Administrația publică centrală, obligată să renoveze, anual, 3% din suprafața clădirilor pe care le ocupă/ Operatorii economici vor întocmi la fiecare 4 ani un audit energetic

​România se află într-o fază avansată a procedurii de infringement declanșată de Comisia Europeană, din cauza transpunerii incorecte a legislației europene privind performanța energetică a clădirilor. În cazul în care Guvernul nu adoptă de urgență noi măsuri, România va fi dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție, riscând o sancțiune de 1,9 milioane euro, plus 35.000 euro penalități zilnice. Vezi ce proiect de OUG a pus Ministerul Energiei în dezbatere publică.

Proiectul prevede obligația de renovare anuală a 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite pentru asigurarea climatului interior, deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală. Și legea în vigoare (L 121/2014) prevede că renovarea anuală a 3% din suprafața acestor clădiri, însă nu este o obligație, ci în limita bugetelor. Dacă proiectul de OUG va fi aprobat, ordonantorii de credite vor fi obligați să asigure sumele necesare.

Un alt articol din proiect prevede extinderea obligației pentru operatorii economici de a întocmi la fiecare 4 ani un audit energetic de la un contur care să reprezinte cel puţin 50% din consumul energetic, la întregul conturul de consum energetic. Acum, acest audit este prevăzut pentru cel puțin 50% din consumul energetic, nu întreg consumul. IMM-urile sunt exceptate de la obligația realizării auditului o dată la fiecare an.

Proiectul mai introduce obligația montării de contoare de energie termică sau de apă caldă și la clădirile care sunt racordate la o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri. Până acum, această obligație era prevăzută doar pentru cazurile în care apa caldă și căldura erau furnizate din sistemul de alimentare centralizată (de la CET-uri), nu și de la surse surse centrale care alimentează mai multe clădiri.

În plus, se adaugă obligația montării de contoare în imobilele de tip condominiu dotate cu o sursă centrală de încălzire/răcire sau alimentate de la o sursă centrală deservind mai multe clădiri. Până acum, această obligație se aplica doar pentru imobilele racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică.

Comisia Europeană a deschis încă din noiembrie 2018 procedura de infringement, prin transmiterea unei scrisori de punere în întârziere, considerând că România nu și-a îndeplinit obligațiile privind performanța energetică a clădirilor. Autoritățile române au avut termen două luni, până pe 9 ianuarie 2019 să prezinte observațiile sale.

Pe 21 ianuarie, Comisia a decis să deschidă procedurile UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și Croației, considerând că niciunul dintre aceste state membre nu a prezentat rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora. Altfel spus, nu este este transpusă corect directiva privind performanța energetică a clădirilor (Directiva 2010/31/UE).

Statele membre trebuie să stabilească și să aplice cerințe minime de performanță energetică pentru toate clădirile, să asigure certificarea performanței energetice a clădirilor și să solicite inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de aer condiționat. De asemenea, directiva impune statelor membre să se asigure că, până în 2021, toate clădirile noi vor fi clădiri așa-numite „cu consum de energie aproape zero”. Directiva impune, de asemenea, statelor membre să se asigure că în anumite clădiri vizitate frecvent de public sunt afișate certificate de performanță energetică. Această normă ar trebui să sensibilizeze publicul cu privire la importanța consumului eficient de energie și să ofere stimulente pentru renovări.

Vezi AICI proiectul de OUG