Raport al Agentiei pentru Drepturi Fundamentale a UE: 33% dintre femeile din Uniune au fost supuse violentei fizice sau sexuale in copilarie. Cum sta Romania

O treime dintre femeile din Uniunea Europeana au fost batute sau violate dupa varsta de 15 ani si tot atatea au fost supuse violentei fizice sau sexuale in copilarie. Concluziile apartin raportului „Violenta impotriva femeilor – un studiu la nivelul UE”, lansat astazi de catre Agentia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA). Directorul Agentiei, Morten Kjaerum, sustine ca „proportiile uriase ale acestei probleme demonstreaza ca violenta impotriva femeilor nu afecteaza numai cateva femei, ci are impact asupra intregii societati, zi de zi”. Vezi in articol cele mai importante concluzii ale studiului privind Violenta impotriva femeilor in UE. Potrivit studiului, in Romania intre 20% si 29% dintre femei au declarat ca au fost supuse violentei fizice si/sau sexuale.

• 20% dintre femeile tinere (18-29 de ani) s-au confruntat cu hartuirea cibernetica
• 75% din femeile calificate sau cu posturi de conducere au fost supuse hartuirii sexuale pe parcursul vietii.

Agentia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a lansat raportul „Violenta impotriva femeilor – un studiu la nivelul UE„, se arata intr-un comunicat al agentiei. Directorul FRA, Morten Kjaerum, a declarat ca „cifrele din aceasta ancheta pur si simplu nu pot si nu trebuie ignorate. Ancheta FRA arata ca violenta fizica, sexuala si psihologica impotriva femeilor reprezinta o incalcare a drepturilor omului raspandita pe scara larga in toate statele membre ale UE”.

Potrivit studiului, in Romania intre 20% si 29% dintre femei au declarat ca au fost supuse violentei fizice si/sau sexuale in cuplu incepand de la varsta de 15 ani. Cele mai mari procente se inregisteaza in Finlanda, Letonia si Danemarca. Romania se plaseaza in randul tarilor „de mijloc”, alaturi de state precum Franta, Germania si Marea Britanie. La polul opus, cel mai mic numar al femeilor care au declarat ca au fost batute sau agresate sexual in cuplu (10-19%) se inregisteaza in tari precum Portugalia, Spania, Italia sau Polonia. Vezi rezultatele pe tari in fotografia de mai sus.

Directorul Agentiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a avertizat ca „proportiile uriase ale acestei probleme demonstreaza ca violenta impotriva femeilor nu afecteaza numai cateva femei, ci are impact asupra intregii societati, zi de zi. Prin urmare, factorii de decizie, societatea civila si lucratorii din prima linie trebuie sa analizeze masuri care sa combata toate formele de violenta impotriva femeilor, indiferent de locul unde se manifesta”.

In cadrul anchetei, femeilor din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene le-au fost adresate intrebari cu privire la experientele de violenta fizica, sexuala si psihologica, inclusiv violenta domestica.

Principalele rezultate ale studiului:

• 33% din femei au fost supuse violentei fizice si/sau sexuale dupa varsta de 15 ani, ceea ce inseamna 62 de milioane de femei;
• 22% au fost supuse violentei fizice si/sau sexuale de catre partener;
• 5% din numarul total al femeilor au fost violate. Dintre femeile care au fost supuse violentei sexuale de catre o alta persoana decat partenerul, aproape una din 10 a declarat ca in cel mai grav incident au fost implicati mai multi agresori;
• 43% au fost supuse, de partenerul actual sau de un fost partener, unei forme de violenta psihologica. De exemplu: au fost umilite in fata altor persoane, li s-a interzis sa paraseasca locuinta sau au fost incuiate in casa, au fost obligate sa se uite la materiale pornografice si au primit amenintari cu violenta;
• 33% au fost supuse violentei fizice sau sexuale in copilarie de catre un adult. 12% au fost supuse violentei sexuale in copilarie, in jumatate din cazuri de catre barbati pe care nu ii cunosteau. Aceste forme de abuz se refera de obicei la expunerea organelor genitale de catre adult sau atingerea de catre acesta a organelor genitale sau a sanilor copilului;
• 18% din femei au avut experiente de urmarire in scopul hartuirii dupa varsta de 15 ani, iar in 5% din cazuri acest lucru s-a intamplat in decursul celor 12 luni care au precedat interviul. Acest procent corespunde unui numar de 9 milioane de femei. 21% din femeile care au trecut prin aceasta experienta au declarat ca urmarirea a durat mai mult de 2 ani;
• 11% din femei au fost supuse unor avansuri nepotrivite pe retelele de socializare sau au primit e-mailuri sau mesaje text (SMS) cu continut sexual explicit.
• 20% din femeile tinere (18-29 de ani) s-au confruntat cu hartuirea cibernetica;
• 55% din femei au fost supuse unei forme de hartuire sexuala. 32% din totalul victimelor hartuirii sexuale au declarat ca agresorul a fost un sef, un coleg sau un client;
• 67% nu au raportat politiei sau unei alte organizatii cel mai grav incident de violenta la care au fost supuse de catre partener.
• 75% din femeile calificate sau cu posturi de conducere au fost supuse hartuirii sexuale pe parcursul vietii.
  

Care sunt urmarile violentei fizice si sexuale:

• 21% din victimele violentei sexuale au suferit atacuri de panica dupa eveniment.
• 35% au suferit de depresie generata de violenta sexuala.
• 43% au avut dificultati in relatiile ulterioare.

Ancheta care sta la baza raportului arata ca, pentru a combate violenta impotriva femeilor, este nevoie de masuri din partea unor grupuri foarte variate, printre care angajatorii, profesionistii din domeniul sanatatii si furnizorii de servicii de internet.

Agentia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a formulat o serie de propuneri pentru remedierea situatiei si pentru sprijinirea UE si a factorilor de decizie nationali, printre care:

• statele membre ale UE ar trebui sa ratifice Conventia Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor si a violentei domestice (Conventia de la Istanbul);
• statele membre ale UE trebuie sa considere violenta in cuplu o problema publica, nu personala. Prin urmare, legislatia din toate statele membre ale UE ar trebui sa trateze violul comis in cadrul casniciei la fel ca pe alte incidente de viol si sa considere violenta domestica un motiv de ingrijorare publica serioasa;
• statele membre ale UE trebuie sa reexamineze domeniul actual al actiunilor legislative si la nivel de politici indreptate impotriva hartuirii sexuale, recunoscand ca aceasta se poate produce in circumstante diverse si poate folosi mijloace diferite, precum internetul sau telefoanele mobile;
• politia, profesionistii din domeniul sanatatii, angajatorii si serviciile specializate de asistenta pentru victime trebuie sa beneficieze de formare, de resurse corespunzatoare si de competentele necesare pentru a veni in ajutorul victimelor;
• politia si alte servicii relevante au nevoie de formare pentru a recunoaste si a intelege impactul abuzului psihologic asupra victimelor, in acest mod asigurandu-se identificarea, consemnarea si luarea de masuri impotriva tuturor formelor de violenta impotriva femeilor (si fetelor) care au loc in diferite situatii;
• politia ar trebui incurajata sa recunoasca si sa investigheze in mod obisnuit cazurile care implica urmarirea cibernetica si hartuirea cibernetica;
• platformele de internet si de socializare ar trebui sa ofere in mod proactiv asistenta victimelor hartuirii cibernetice, ajutandu-le sa raporteze abuzurile si incurajandu-le sa limiteze comportamentele nedorite;
• serviciile specializate de asistenta trebuie sa se ocupe de nevoile victimelor care manifesta sentimente negative, inclusiv autoinvinuire si rusine, ulterior victimizarii;
• campaniile cu privire la violenta impotriva femeilor si reactiile la aceasta trebuie sa se adreseze atat barbatilor, cat si femeilor. Barbatii trebuie implicati in mod pozitiv in initiative care expun modul in care unii barbati folosesc violenta impotriva femeilor;
• exista o nevoie clara de a imbunatati si a armoniza colectarea de date cu privire la violenta impotriva femeilor, atat in cadrul statelor membre ale UE, cat si intre acestea.

In cadrul acestei anchete au fost intervievate peste 42 000 de femei din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Marimea neta a esantionului a fost de 1 500 de respondente pe tara (cu exceptia Luxemburgului, unde marimea neta a esantionului a fost de 900 de respondente). Respondentele aveau varste cuprinse intre 18 si 74 de ani in momentul interviului, informeaza FRA. Interviurile s-au desfasurat fata in fata la locuinta respondentelor si au fost luate de operatori de sex feminin, folosindu-se un chestionar cu intrebari standard in toate statele membre.

Ancheta s-a derulat in perioada martie-septembrie 2012. Toate respondentele au fost selectate aleatoriu, iar rezultatele studiului sunt reprezentative atat la nivelul UE, cat si la nivel national. Au fost adresate intrebari despre experiente si incidente petrecute incepand de la varsta de 15 ani si in decursul celor 12 luni care au precedat interviul.

Descarca de aici raportul integral