Raport oficial. De ce a intrat RADET in insolventa si cum a ajuns cu datorii de 3,9 miliarde lei – cat bugetul pe un an al Primariei Capitalei

RADET avea la finalul anului 2015 datorii de circa 3,66 miliarde lei, circa 98% din aceasta suma reprezentand datoria catre ELCEN, iar la finalul lunii iunie 2016, datoriile au ajuns la circa 3,9 miliarde lei, potrivit raportului asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei RADET Bucuresti, document obtinut de HotNews.ro. Situatia dezastruoasa in care se afla RADET a fost cauzata de neplata subventiilor promise de Guvern si Primaria Capitalei catre RADET (circa 1 miliard lei), plata cu intarziere a subventiilor, ceea ce a dus la acumularea de penalitati, inghetarea tarifului desi se impunea o crestere, reteaua invechita si lipsa investitiilor. HotNews.ro a scris de mai multe ori despre aceste probleme aici si aici.

Raportul a fost realizat de RomInsolv, administratorul judiciar al RADET dupa intrarea in insolventa.

• Potrivit Raportului asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei RADET Bucuresti, regia a ajuns in aceasta situatie din urmatoarele motive:

– Neplata subventiilor sau plata cu intarziere a acestora, ceea ce a dus la acumularea de penalitati;

„Referitor la subventiile de recuperat, sumele aflate in sold la data de 31.12.2016 sunt

reprezentate de subventiile in valoare de 715.352.764 lei nedecontate in termen (aferente

anilor 2007-2011), pentru care a fost constituit provizion de aceeasi valoare. (…) Faptul ca Guvernul nu a alocat, in totalitate, sumele necesare pentru compensarea unitara la combustibilii utilizati pentru producerea energiei termice furnizate populatiei conform OG 36/2006, (sume ce erau virate prin intermediul PMB), a generat acumularea unei datorii a M.A.I. catre PMB si implicit catre RADET Bucuresti de 715.352.765 lei, suma conform deconturilor justificative depuse lunar de RADET la PMB in perioada 2007-2011 si neachitata pana in prezent. Diferenta de 13.870.653,47 lei reprezinta subventii aferente anului 2015 care trebuie virate de PMB. (…) Conform protocolului (HCGMB424/2008) incheiat intre Municipiul Bucuresti, RADET Bucuresti, Ministerul Economiei si Finantelor, Electrocentrale Bucuresti SA si Sucursala Electrocentrale Bucuresti se prevedea la art. 5 ca „Municipiul Bucuresti va asigura alocatiile bugetare catre RADET in sumele si la termenele prevazute in Anexa la prezentul Protocol”. Graficul de esalonare a platilor cuprins in Anexa la Protocol, nu a fost respectat in totalitate de PMB, ca urmare, din totalul de 743.400.000 lei au fost alocati numai 484.430.757 lei, diferenta de 258.969.243 lei ramanand neachitata pana in prezent.

Suma de 743.400.000 lei, preluata de Municipiul Bucuresti prin protocol reprezinta facturi

de energie termica aferente perioadei 31.12.2007 – 30.11.2008″, se arata in raport.

„Subventiile incasate cu intarziere sau incomplet au generat obligatii de plata pentru despagubiri legale (penalitati de intarziere) catre furnizorii de energie termica, in conditiile in care, au avut un impact semnificativ in aparitia starii de insolventa, valoarea penalitatilor si dobanzilor in anul 2015 fiind de 266.534.000 lei, iar impactul cumulat intre 01.01.2013 si 30.06.2016 este de 883.498.443 lei”, concluzioneaza raportul.

– Termenul prea scurt de plata a facturilor catre ELCEN si plata mai intai a penalitatilor, apoi a datoriei de baza;

„Aplicarea distructiva, fara a insanatosi anterior o relatie comerciala nascuta pe fundamente economice gresite, a principiului privind calculul penalitatilor de intarziere si stingerea lor cu prioritate, a creat un cerc vicios intre RADET si ELCEN in care prima plateste lunar penalitati de intarziere, in timp ce facturile curente raman nestinse, marind in fiecare luna baza de calcul pentru noi penalitati de intarziere care, la randul lor, este necesar a fi achitate cu prioritate. Acesta este motivul pentru care, desi RADET a achitat in ultimii doi ani, catre ELCEN, mai mult cu aproximativ 150.000.000 lei decat valoarea cantitatii de energie facturata, conform prevederilor contractactuale, acesti bani au fost alocati pentru stingerea penalitatilor de intarziere, facturile de energie au ramas neachitate, iar ELCEN a continuat sa solicite penalitati de intarziere”, se arata in Raport.

– Pierderi provocate de diferenta de tarif la energia termica furnizata populatiei aprobata de ANRSC, dar neinsusita de Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primaria Capitalei;

Impactul cumulat al diferentelor dintre tarifele aprobate de ANRSC si cele aprobate prin HCGMB, intre 01.03.2012 si 31.10.2016 este de 131.428.322 lei, potrivit raportului.

„Concret, in prezent, RADET Bucuresti este obligata sa practice tarifele aprobate in anul 2011 prin HCGMB 142/2011, in timp ce furnizorii de energie termica, apa, gaze naturale, etc. au majorat an de an preturile. In data de 15.07.2015, RADET a depus la Primaria Municipiului Bucuresti, o solicitare pentru majorarea preturilor si tarifelor practicate, ca urmare a Avizului ANRSC nr.317038/09.07.2015. Solicitarea RADET a fost avizata favorabil de catre AMRSP prin adresa nr. 2972/26.08.2015, dar pana la data prezentei aceasta nu a fost aprobata desi Regia a inaintat reveniri la solicitarea de ajustare pret. Pretul local de facturare a energiei termice consumatorilor casnici in Municipiul Bucuresti este de 137,00 lei/Gcal fara TVA (164,40 lei/Gcal cu TVA 20%), pret aprobat in anul 2011 prin HCGMB nr. 141/2011”, se arata in Raport.

„Avand in vedere tarifele pentru care s-a obtinut Aviz ANRSC, in perioada 2011 – 2015, tarife ce nu au fost aprobate de catre PMB, pierderile financiare inregistrate de RADET Bucuresti din neaprobarea celor doua tipuri de tarife sunt semnificative, fiind estimate la valoarea de 131.428.322 lei (fara TVA). (…) Daca analizam efectele globale, deci inclusiv penalitatile aferente pe care Regia le-a platit furnizorilor sai, pierderile financiare din neaprobarea celor doua tipuri de tarife sunt semnificative, respectiv in suma de aproximativ 167.239.000 lei”, se arata in Raport.

– Sistemul de termoficare este vechi, in sensul ca instalatiile de transport si distributie a energiei termice au un grad avansat de uzura, peste 80% avand o vechime in functionare de peste 20 de ani, cu consecinte in coroziunea retelelor primare si secundare, pierderi de agent termic prin neetanseitate si de caldura in sistem, pierderile totale crescand de la 21.24% in 2005 la 27.56% in anul 2015, din care energia termica inglobata in apa de adaos pentru functionarea proprie a retelelor de transport reprezinta circa 2,8 -4,8% din energia total cumparata, din cauza vechimii mari a conductelor de transport.

– Sistemul de termoficare este mult supradimensionat atat fata de necesarul actual de consum, cat si fata de trendul consumului, astazi fiind utilizat la 30% din capacitate. Din informatiile puse la dispozitie, sistemul pierde anual intre 1,3 si 1,5 milioane de Gcal si, pe fondul diminuarii cantitatilor de energie termica vanduta, nu poate asigura etansarea termica si mentinerea pierderilor tehnologice de agent termic la un nivel rezonabil care sa mentina Regia profitabila. Pierderile de agent termic implica cresterea tuturor cheltuielilor din aval: cheltuielile cu materiile prime si materiale, cheltuielile cu salariile, cheltuielile cu prestatiile externe, aferente agentului termic pierdut. Impactul financiar estimat in anul 2015, doar pentru pierderile efective de agent termic si apa de adaos, a fost de 129.084.277 lei, iar impactul cumulat estimat in perioada analizata 01.01.2013 – 30.06.2016 a fost de 398.274.974 lei.

– Lucrarile de reparatii si intretinere in vederea mentinerii in functiune a sistemului de termoficare (lucrari de tip preventiv, programate) au fost insuficiente, in linie cu fondurile disponibile pentru acest tip de lucrari; astfel, in anul 2013 au fost cheltuite pentru reparatii aproximativ 5 mil. lei, in anul 2014 cca. 1.3 mil lei, iar in anul 2015 cca 1.8 mil lei, sume insuficiente la nivelul unor imobilizari nete totale de 1.387 mil lei in 2013, 1.373 mil lei in 2014 si 1.414 mil lei in 2015, in conditiile in care vechimea multora dintre acestea depaseste 20 de ani.

– Lucrarile de investitii in retea au fost putine si nu au fost subordonate unui masterplan destinat rezolvarii pe termen lung a pierderilor din sistemul centralizat de termoficare, pe zone functionale. Astfel, intre anii 2011 si 2016 fondurile pentru investitte solicitate de catre Regie au fost de 1.655.646.410 lei, in timp ce suma alocata prin HCGMB a fost de 133.184.820 lei, de peste 12 ori mai mica.

Alte cauze:

– Bugetul de venituri si cheltuieli a fost aprobat, pe intreaga perioada analizata, cu un deficit de aproximativ 10%, datorat in principal datoriilor istorice catre Electrocentrale Bucuresti;

– Nerealizarea veniturilor programate cauzate in principal de scaderea cantitatii de energie termica livrata care a avut drept cauze reducerea consumului de energie termica pentru incalzire si apa calda, de la 8.990.492 Gcal in anul 1998 la 3.687.554 Gcal in anul 2015, ca efect al reducerii numarului de consumatori prin debransare sau economie, a schimbarii climei si nu in ultimul rand, a reabilitarii termice a imobilelor;

– Datoriile comerciale acumulate nu au acoperire in active care sa fie valorificate, iar ratele lente de rotatie a activelor Regiei au condus la imposibilitatea achitarii datoriilor la termenele scadente. Datoriile totale ale Regiei sunt de 3.891.087.664 lei in anul 2016, iar activele totale apartinand Regiei (fara activele din patrimoniul public) sunt de doar 494.541.623 lei.

– Posibilitati reduse de a face fata obligatiilor de plata (totalul datoriilor pe termen scurt situandu-se intre 3.359.500.763 lei in 2013 si 3.891.087.664 lei la 30.06.2016) si sustinerea activitatii din fonduri proprii, capitalurile proprii inregistrand valori negative pe tot parcursul perioadei, ceea ce denota existenta unui risc de insolvabilitate. Astfel, capitalurile proprii au inregistrat valori negative (intre -2.393.975.650 lei in anul 2013 si – 3.410.875.352 lei pe 30.06.2016) pe fondul inregistrarii unui rezultat net al exercitiului negativ (pierderile situandu-se intre 289.429.868 lei in 2014 si 429.064.767 lei in anul 2015).

– Volumul scazut al disponibilitatilor banesti (fluxul de numerar degajat din activitatile de exploatare in decursul anului 2015 a fost de 22.481.665 lei, in timp ce fluxul total de numerar a suferit o descrestere de 240.252 lei in 2015, in conditiile in care datoriile pe termen scurt, cu scadenta sub un an de zile, au fost de 3.891.051.194 lei la sfarsitul anului 2015) a condus implicit la posibilitati reduse de a face fata datoriilor scadente, neachitarea acestora conducand la dificultati de ordin finanicar, agravand astfel situatia financiara a societatii debitoare.

– Popririle succesive asupra unor sume reprezinta intre 50% – 100% din incasarile Regiei pe parcursul anului 2015.

Cine sunt vinovatii

Raportul nu gaseste niciun vinovat. „Referitor la incidenta dispozitiilor art. 169 din Legea nr. 85/2014, pe baza documentelor si informatiilor furnizate de RADET BUCURESTI si a analizei efectuate pana in prezent, in opinia administratorului judiciar nu sunt constituite premisele cu privire la formularea unei cereri de atragere a raspunderii personale patrimoniale fata de administratorul si conducerea Regiei”, se arata in Raport.

Potrivit documentului RADET fiind un serviciu de utilitate publica, s-a mers pe o solutie „de avarie”.

„Concret, in cifre, sistarea furnizarii de energie termice de catre Radet Bucuresti ar fi insemnat ca peste 1,25 milioane de locuitori ai Capitalei, care traiesc in peste 8500 de blocuri si imobile, sa ramana fara caldura si apa calda. Luarea unei astfel de decizii ar fi produs, fara urma de indoiala, o criza puternica la nivelul populatiei bucurestene, care ar fi putut ramane, de exemplu, in toiul iernii, fara caldura si apa calda. Continuarea unei activitati deficitare din punct de vedere economico-financiar a fost „solutia de avarie”, care a permis ca in tot acest timp sa se evite provocarea unei crize de ordin social, cu repercursiuni negative asupra vietii de zi cu zi a locuitorilor din Bucuresti”, se mai arata in document.

Despre posibilitatea intrarii in faliment

„Modelul analizei riscului de faliment elaborat de cunoscutul economist Altman, evidentiaza ca in toti anii 2013-2016, RADET a prezentat un scor general de sub 1,8 cu valori negative in anii 2015 si 2016, ceea ce este caracteristic entitatilor economice care vor intra in faliment, aratand o mare probabilitate de a intra in incapacitate de plata. Al doilea model al analizei riscului de faliment este elaborat de economistii Canon si Holder care, tot pe baza ratelor, determina un scor „Z” general si dupa cum se evidentiaza in urmatorul tabel, probabilitatea falimentului, in functie de incadrarea valorii scorului general. Se evidentiaza astfel faptul ca in toti anii de raportare, riscul de faliment era de sub 10%, in anul 2014 riscul de faliment era de peste 80%, in situatia tehnico – economica existenta”, se mai arata in Raport.

Administratorul judiciar va depune planul de reorganizare al RADET pana in luna octombrie 2017.

Planul de reorganizare

In esenta, pasii strategiei de reorganizare a RADET sunt, potrivit Raportului:

1. Atingerea pragului de rentabilitate incepand cu luna octombrie 2017. „Practic, masurile pe termen scurt propuse de administratorul judiciar vor determina scaderea cheltuielilor fixe si variabile a Regiei si, daca reducerea nu este suficienta, va fi contrabalansata printr-o o crestere a veniturilor obtinute din ajustarea tarifului.

2. Imbunatatirea indicatorilor economico-financiari a Regiei in asa fel incat sa devina posibila transformarea acesteia in societate comerciala.

3. Transformarea Regiei in RADET SA, societate comerciala pe actiuni, avand unic actionar Primaria Municipiului Bucuresti. Denumirea RADET SA este rezervata deja la Registrul Comertului.

4. Odata infiintata RADET SA, vor fi obtinute, in cel mai scurt timp, licentele si autorizatiile necesare functionarii, precum si contractul de delegare a serviciului de termoficare a municipiului Bucuresti;

5. Va fi demarat, in cadrul Planului de reorganizare, proiectul fuziunii prin absorbtia ELCEN in RADET SA. Va rezulta o societate cu capital detinut de primarie si actualii actionari ai ELCEN, in proportiile ce reies din aportarea patrimoniilor in noua societate.

6. Planul de reorganizare continua cu ajustarea functionala a noii entitati.

Cateva cifre despre RADET

RADET Bucuresti este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din Romania, detiinand 43% din piata. Furnizeaza energie termica pentru aproximativ 565.000 de apartamente, reprezentand peste 8.500 de blocuri si imobile, in care traiesc peste 1,25 milioane locuitori, precum si pentru aproximativ 5.400 de institutii, obiective sociale si agenti economici.

RADET Bucuresti este operatorul sistemului public de alimentare cu energie termica, asigurand 72% din necesarul de energie termica al Capitalei. 95% dintre consumatori sunt de tip casnic, restul fiind de tip social si industrial (institutii publice si agenti economici).

Din punct de vedere al vechimii conductei retelei de termoficare situatia se prezinta astfel:

– 987,34 km conducta retea primara de transport apa fierbinte, din care 81% cu vechime mai mare de 20 ani;

– 2.964,64 km conducta retea secundara (de distributie a apei calde de consum si a agentului termic de incalzire), din care 60% cu vechime de peste 20 ani.