Raportul Freeex: Problemele structurale ale presei romanesti, scoase la iveala cu ajutorul Justitiei. Coruptia, evaziunea, supunerea politica si insolventa sunt "in top"

• Presa romaneasca s-a confruntat, in ultimul an, cu probleme structurale scoase tot mai des la iveala de actiunile DNA si ale Justitiei, desi in indexul global al libertatii presei pozitia Romaniei s-a imbunatatit, arata cel mai nou raport Freeex – Libertatea Presei in Romania 2015-2016, dat publicitatii marti de Activewatch.

Potrivit acestuia, Justitia „a reusit sa scoata la iveala metodele prin care mass-media au fost aservite in ultimii ani mediului politic, prin mecanisme corupte de finantare, controlarea agendei publice cu ajutorul celor mai puternice institutii de presa, folosirea presei pentru santaj sau implicarea ei in acte de coruptie la cel mai inalt nivel”.

• Problemele presei romanesti, asa cum au fost identificate de Reporteri fara Frontiere, organizatie care, in ultimul sau index global al libertatii presei, plaseaza Romania pe locul 49 (locul 52 in anul precedent): „Politizarea excesiva a mass-media, mecanisme corupte de finantare, politici editoriale subordonate intereselor proprietarului, infiltrarea redactiilor de catre serviciile de informatii – efecte ale transformarii mass-media in instrumente de propaganda politica in ultimii ani”.

Care sunt principalele evenimente identificate de raportul publicat de organizatia Activewatch:

• Noi cazuri de coruptie in presa, de care se fac vinovati patroni si administratori de presa, dar si jurnalisti. Un cotidian (Evenimentul Zilei) a fost oferit drept mita unui politician acuzat de coruptie, conform unui rechizitoriu DNA. Mai multi patroni de presa au fost arestati sau sunt urmariti penal pentru coruptie si evaziune fiscala (Adrian Sarbu, Dan Andronic, Dan Adamescu, Sebastian Ghita, Maricel Pacuraru).

• Meseria de jurnalist este in continuare folosita abuziv de unele persoane pentru a intimida, santaja sau pentru a face trafic de influenta.

• Dosarele DNA au probat cum politicieni de la varf dictau continutul editorial al unor institutii de presa importante.

• Unele materiale de presa despre fostul Ministru de Interne, Gabriel Oprea, au fost ocolite de principalele redactii nationale (ex.: acuzatiile fostului sef al TVR, Stelian Tanase; acuzatiile colaboratoarei EvZ Daniela Ratiu).

• Mai multi jurnalisti au fost indepartati din redactii din cauza ca nu s-au aliniat orientarii politice a acestora.

• Directorul unui cotidian a fost filat de persoane necunoscute (Catalin Tolontan).

• Infiltrarea redactiilor de agenti sub acoperire ai serviciilor de informatii a fost reconfirmata in 2015.

• Directorul SRI, George Maior, a jignit si a amenintat deschis oponentii legilor Big Brother.

• Unele autoritati locale au facut eforturi pentru a bloca difuzarea unor materiale jurnalistice critice la adresa lor.

• Avertizorii de integritate au fost hartuiti de institutii sau companii publice.

• Institutiile statului blocheaza accesul la informatii despre evenimente-cheie din istoria recenta a Romaniei – Revolutia din decembrie 1989, Mineriada din iunie 1990 sau tragedia din clubul Colectiv.

• Numeroase autoritati centrale si locale evita in mod sistematic sa raspunda la solicitari de informatii.

• La fel ca si anul trecut, au existat destul de multe situatii in care autoritatile romanesti au incercat (uneori cu succes) sa limiteze dreptul la libera exprimare a minoritatii maghiare.

• In 2015 a continuat avalansa de insolvente care afecteaza institutiile de presa in ultimii ani. O buna parte a televiziunilor si cotidianelor nationale au acumulat datorii catre stat sau catre alte entitati private.

• Disponibilizarile in redactii au continuat si in anul 2015, efect al dificultatilor economice care afecteaza piata de media.

• Cea mai mare agentie de stiri privata din piata (Mediafax) a fost marcata de o grava criza interna, redactia fiind afectata de plecari masive.

• Au fost lansate produse consistente de media online, initiate de jurnalisti cu experienta, si a aparut o noua agentie de stiri.

• Apropierea anului electoral a generat o adevarata competitie in mediul politic in vederea sprijinirii televiziunilor greu lovite de criza financiara si de problemele penale ale patronilor.

• Obligatiile fiscale care au afectat, incepand cu 1 ianuarie 2009, jurnalistii remunerati pentru activitati independente aferente drepturilor de autor, au fost anulate prin Legea amnistiei fiscale.

• Parlamentul a respins raportul anual de activitate al TVR, Consiliul de Administratie fiind demis. Activitatea televiziunii publice a fost marcata de criza financiara in care continua sa se afunde, bugetele pentru productie scazand dramatic. Masura insolventei este tot mai des vehiculata ca solutie pentru situatia TVR, in timp ce modificarea legii de functionare continua sa nu prezinte interes politic. TVR a pierdut in instanta procese cu 762 de salariati carora trebuie sa le plateasca salariile neindexate in perioada 2008-2012.

• CNA a continuat sa se discrediteze in spatiul public din cauza proastei functionari, a timiditatii cu care sanctioneaza incalcarea legii, a conflictelor interne intre membri. Asupra institutiei planeaza suspiciuni de coruptie. Presedinta si o fosta membra CNA sunt judecate pentru fapte de coruptie. CNA continua sa aplice sanctiuni care nu tin cont de dreptul la libera exprimare. A fost adoptata o modificare la Legea audiovizualului care permite Parlamentului demiterea Presedintelui CNA odata cu respingerea raportului anual, un mecanism care deschide portile arbitrariului si abuzului politic.

• Saga adoptarii legislatiei de tip „Big Brother” continua. Dupa ce Curtea Constitutionala le-a declarat neconstitutionale in 2014 si 2015, o parte din aceste legi au fost reintroduse de autoritati sub pretextul recentelor atacuri teroriste din Europa.

• Dorinta unor actori politici de a reincrimina insulta si calomnia ramane un pericol constant pentru libertatea de exprimare.

• Guvernul Ponta a initiat modificarea Legii achizitiilor publice, eliminand prevederile referitoare la transparenta contractelor de publicitate publica, prin exceptarea de la obligatiile legii, a achizitionarii de timp de emisie sau de produse editoriale direct de la furnizorii de servicii media.

• Trecerea la sistemul de transmisie digitala a fost din nou amanata.

• Abaterile presei de la normele profesionale au fost sanctionate de instante, in baza noului Cod Civil. Numarul proceselor este in crestere.

• Exista hotarari care tin cont de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, dar exista si hotarari care incalca testul de proportionalitate cu gravitatea faptei, de necesitate intr-o societate democratica si limiteaza nejustificat dreptul la libertatea de exprimare. De exemplu: obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea in editiile tiparite ale ziarelor, care de multe ori, nici nu se afla in proprietatea si controlul celor sanctionati, a hotararilor judecatoresti integrale, obligarea la stergerea unor articole din spatiul online.

• Jurnalistii romani continua sa fie tinte ale comportamentului agresiv. Multi dintre cei care ataca fizic sau verbal jurnalistii sau incearca sa ii intimideze sunt politicieni, functionari publici, oameni de afaceri.