Reacție de la OSCE în cazul hărțuirii jurnalistei Emilia Șercan. „Am încredere că autoritățile române vor investiga cu promptitudine aceste amenințări”
Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Mass-Media, Jan Braathu, și-a arătat îngrijorarea față de hărțuirea jurnalistei Emilia Șercan și a cerut oficialilor români să se abțină de la comportamente care pot antrena ostilitate față de mass-media. Reacția survine după o scrisoare pe care Alianța „A Patra Putere”, alături de mai multe ONG-uri românești, a semnalat amenințările la adresa jurnalistei mai multor instituții europene.
„Sunt îngrijorat de hărțuirea, discreditarea și amenințările grave semnalate, inclusiv amenințări cu moartea, la adresa jurnalistei Emilia Șercan, în urma investigațiilor sale jurnalistice privind persoane din mediul politic din România.
Decizia Consiliului Ministerial al OSCE nr. 3/18 privind siguranța jurnaliștilor subliniază importanța ca oficiali publici să se abțină de la comportamente care pot submina siguranța jurnaliștilor sau pot contribui la ostilitate împotriva mass-mediei.
Am încredere că autoritățile române vor investiga cu promptitudine aceste amenințări și vor asigura siguranța jurnalistei, în conformitate cu legislația română și cu standardele internaționale în domeniu”, a scris Jan Braathu într-o postare pe rețelele sociale.
Scrisoarea către instituții europene din partea a nouă ONG-uri
Pe 16 ianuarie, Alianța „A Patra Putere” a transmis o scrisoare în care avertiza asupra amenințărilor la care este supusă Emilia Șercan. Destinatarii erau mai multe organisme europene printre care Parlamentul European, Comisia LIBE, conducerea PE, PES, Grupul S&D, Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Mass-Media, OECD și Comisia Europeană – DG JUST.
Scrisoarea, intitulată „PSD și ministrul Justiției din România intimidează jurnaliști de investigație într-un stat membru UE”, avertizează asupra unui „caz grav și emblematic de intimidare a jurnalismului de investigație”, referindu-se la articolul publicat de Emilia Șercan în PressOne, cu privire la suspiciunile de plagiat în teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu.
„Emilia Șercan a devenit ținta unor atacuri publice coordonate din partea celui mai mare partid din coaliția de guvernare (PSD) și a ministrului vizat de dezvăluire. Aceste reacții nu infirmă faptele prezentate de jurnalistă, ci urmăresc delegitimarea acesteia și discreditarea profesiei”, se arată în scrisoare.
Un alt exemplu menționat în scrisoare este și reacția unor instituții din sistemul judiciar la documentarul Recorder care dezvăluia carențele acestui sistem
„Suntem în fața unui tipar clasic de intimidare: în locul unui răspuns factual, actorii politici și autoritățile statului acuză jurnalismul de investigație de presupuse motivații și legături politice, fără a prezenta dovezi. Această strategie, specifică regimurilor iliberale, nu urmărește doar descurajarea investigațiilor privind integritatea puterii, ci reprezintă un mecanism de intimidare sistematică. Scopul ei este să transmită un mesaj de avertisment întregii prese, că orice jurnalist care îndrăznește să ancheteze puterea va fi pedepsit public”, se spune în scrisoare.
Semnatarii acuză în mod explicit ministrul Justiției și partidul din care face parte, PSD, că se folosesc de poziția instituțională pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea demersurilor presei prin „atribuirea unor presupuse motivații politice, fără dovezi”.
„În acest context, vă cerem:
- să analizați acest caz ca pe un posibil exemplu grav de încălcare a standardelor europene privind libertatea presei și statul de drept;
- să solicitați autorităților române explicații oficiale privind atacurile la adresa jurnalismului de investigație;
- să monitorizați îndeaproape modul în care Guvernul României își respectă obligațiile asumate în cadrul UE privind protecția jurnaliștilor;
- să transmiteți un semnal public clar și fără echivoc că intimidarea, hărțuirea și linșajul mediatic al presei nu sunt tolerate într-un stat membru al Uniunii Europene.
Tăcerea sau relativizarea unor astfel de derapaje riscă să le transforme într-o practică acceptabilă. Solidaritatea instituțiilor europene cu jurnalismul de investigație este esențială pentru apărarea valorilor democratice pe care Uniunea Europeană pretinde că le protejează”, se spune în scrisoare.
Istoricul reacției autorităților
Textul este însoțit și de un istoric al amenințărilor și denigrărilor care i-au vizat pe Emilia Șercan (PressOne), respectiv Andreea Pocotilă și Mihai Voinea (Recorder).
„Emilia Șercan a fost amenințată cu moartea în 2019 de șefii Academiei de Poliție, care au fost condamnați definitiv pentru fapta de instigare la șantaj, și împotriva ei a fost orchestrată în 2022 o operațiune de kompromat după ce a dezvăluit plagiatul premierului de la acea vreme, Nicolae Ciucă”, se spune în scrisoare.
În ce privește autorii documentarului „Justiție capturată”, sunt invocate reacțiile care au venit din partea Curții de Apel București și a secției de judecători a CSM.
„Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au emis un comunicat în care au susținut că materialul amplifică o campanie de „destabilizare a puterii judecătorești prin distrugerea încrederii în sistemul de justiție” și au vorbit despre un „plan bine stabilit”. Șefa Curții de Apel București (CAB) a acuzat public atât jurnaliștii Recorder cât și televiziunea publică – care a redifuzat documentarul, de instigare publică împotriva ordinii constituționale (faptă penală); a atacat magistrații intervievați de Recorder; și a susținut că redacția nu i-a oferit dreptul de a-și spune punctul de vedere. (În realitate, CAB a refuzat solicitarea pentru un interviu filmat făcută de jurnaliști cu 21 de zile înainte de publicare. Refuzul scris a fost dat publicității de Recorder)”, se mai arată în scrisoarea semnată de cele nouă ONG-uri.
INTERVIURILE HotNews.ro