„15 minute pe zi, cu voce tare”. Mii de oameni au răspuns unui apel de a le citi copiilor, într-un demers de a promova lectura

„Când discutăm cu copiii despre ceea ce citim, ne asigurăm că ei înțeleg. Iar asta este o problemă foarte mare în România: unul din doi copii nu înțelege ce citește”, spune, într-o discuție cu HotNews, Andreea Nistor. Este unul dintre inițiatorii campaniei „Fitness pentru mintea copiilor”, care se desfășoară până pe 15 martie și care încurajează lectura și dezvoltarea gândirii critice. 

Peste 15.000 de părinți, bunici și profesori s-au înscris să asculte sau să citească povești pentru copii prin campania „Fitness pentru mintea copiilor”. Activitatea promovează ideea ca adulții să citească celor mici – copii de grădiniță și clasele primare – 15 minute pe zi, cu voce tare.

Motivația este ușor de înțeles, spune Andreea Nistor, și invocă cifrele rușinoase ale României la capitolul „lectură”.

Unul din doi copii din România nu înțelege ce citește

În ultimii 10 ani, peste 1.400 de biblioteci publice au fost închise, adică aproape 15% din totalul național. Majoritatea se află la sat, spune Andreea Nistor, acolo unde sunt și „cei mai vulnerabili copii”.

În același timp, studiile PISA arată că 1 din 2 copii nu înțelege ceea ce citește, iar 6 din 10 profesori nu au acces la cărți considerate „actuale” pentru materiile pe care predau.

„Angajatorii își doresc ca tinerii care termină școala să aibă tot felul de competențe ale viitorului, iar cititul îi face pe copii mai inteligenți. E ceva ce poate să te propulseze în viață”, afirmă Andreea Nistor. 

Conform Asociației Editorilor din România, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de carte, iar publicul activ de lectură reprezintă doar 7% din populație – aproximativ 1,3 milioane de oameni. 

Nistor, spune, însă, că nu ar trebui să vorbim despre asta cu judecată: „o carte relevantă pentru copii, mare, cartonată, ilustrată, ajunge și la 50-100 de lei”, iar România este țara în care venitul mediu pe cap de locuitor „forțează coșul de cumpărături al unei familii”, iar cumpăratul de cărți nu ajunge o prioritate. 

Cum se transformă cititul în obicei

Între 4 februarie și 15 martie, în fiecare joi, jurnalista Cristina Stănciulescu citește timp de 10-15 minute câte o poveste pentru copii, live. Participă săptămânal între 2.000 și 2.500 de elevi din grupa mare și din ciclul primar, alături de învățătorii lor. Atelierele „Fitness pentru minte” sunt gratuite, iar participanții pot câștiga premii, multe dintre ele, în cărți. 

Campania a fost inițiată de patru ONG-uri și 10 edituri și librării și se desfășoară între 4 februarie – 15 martie. 

Joi, 26 februarie, Cristina Stănciulescu a pornit întâlnirea pe Zoom la 09:55 și a început să citească o poveste. Peste 2.250 de perechi de ochi o ascultau online. 

La finalul poveștii, elevii primesc o provocare: să răspundă la mai multe întrebări, printr-un desen. De această dată, ei au avut de desenat sportul lor preferat și pe modelul lor în sport, dar și un tabel cu asemănări și deosebiri dintre copii și personajul principal din poveste. 

În urmă cu două săptămânii, copii au avut de desenat, după o poveste despre o mașină a viselor, chiar acest obiect. 

„Cristina Stănciulescu lansează niște întrebări și niște provocări copiilor, iar apoi noi primim desenele lor, pentru că ei ascultă povestea și întrebările. Faptul că desenează e o formă de expresie, o manieră de reflectare a ceea ce tu ți-ai luat din povestea respectivă și ce ți-ai imaginat, ce ai înțeles, cu ce noțiuni și cuvinte și vocabular ai rămas”, explică Andreea Nistor procesul. 

„Nimic nu îi oprește pe profesori să facă lucrurile diferit”

Întrebată ce lucruri se pot schimba pentru a promova mai mult lectura și gândirea critică în școală, experta de la Digital Nation afirmă că trebuie abandonate manualul și scrisul după dictare. 

„Profesorii sunt concentrați pe programă și pe curriculum și pe manuale și pe conținut. Asta înseamnă să parcurgi informație, să parcurgi cunoaștere. Dar dacă te uiți la ce vor avea de făcut tinerii la job – capacitatea de a rezolva probleme, gândirea analitică, capacitatea de sinteza unor informații – se pot forma dacă tu din primii ani de viață ai avut șansa să reflectezi și să discuți”, argumentează inițiatoarea campaniei. 

Ea susține că „nimic nu îi oprește pe profesori să facă lucrurile diferit”, dar acest lucru înseamnă mai multă creativitate și timp ca să pregătească lecțiile, altfel decât au făcut-o înainte. 

„În sistemul de învățământ din România, nu ai niciun sistem de management al performanței pentru profesor. Dacă are rezultate, dacă își face treaba cu dedicare, primește același salariu și același calificativ de performanță ca și un coleg care nu face asta. Și atunci tu distrugi motivația pentru performanță, progres și autodepășire, premiind pe toată lumea în aceeași manieră”, concluzionează Andreea Nistor.