Religia, materie obligatorie, dar cu derogari

Proiectele Legea invatamantului Superior si Statutul cadrelor didactice raman in dezbatere pana la sfarsitul acestei saptamani. Ministerul Educatiei a incheiat discutia cu reprezentantii sindicatelor pe proiectul Legii invatamantului preuniversitar si a adaugat un nou paragraf reformei educatiei: religia devine materie obligatorie pana in clasa a IX-a.

Insa, constitutional, cei care nu vor sa studieze religia pot sa obtina derogare.

Ministerul Educatiei a reluat, luni, discutiile cu reprezentantii sindicatelor din sistem pe tema reformei din Invatamant.

„In cadrul dezbaterilor de la Sinaia, atat reprezentantii sindicatelor cat si Ministerul Educatiei au cazut de acord asupra proiectelui a Invatamantului preuniversitar, insa discutiile pe tema statutului cadrelor didactice si a legii invatamantului superior vor fi reluate joi”, a declarat Anisoara Stefanescu, purtatorul de cuvant al ministrului Educatiei, Cristian Adomnitei.

Iata punctele de consesns dintre ministerul Educatiei si sindicate:

Gradinita este obligatorie. Educatia incepe cu invatamantul prescolar, care incepe la trei ani si este obligatoriu.

Sindicalistii au stabilit cu autoritatile din Educatie ca proiectele de acte normative sa prevada obligativitatea invatamantului pana la 16 ani (clasa a IX-a inclusiv). Pe acest parcurs, elevii vor sustine 18 teze cu subiect unic (incepand cu clasa a VII-a si pana in clasa a IX-a elevii vor sustine cate trei teze in fiecare semestru).

La finalul clasei a IX-a se face o medie a notelor obtinute la aceste teze, si pe baza ei elevul este admis la liceu sau la o scoala tehnica.

Liceul dureaza trei ani, iar absolventii disciplinelor tehnologice vor primi, la absolvire si o calificare.

Religia se transforma in disciplina obligatorie din clasa I pana in clasa a IX- a.

Religie obligatorie, dar nu cu de-a sila

„Aceasta materie este inclusa in trunchiul celor obligatorii, parte a trunchiului comun de discipline. Daca elevul va dori sa studieze alta religie decat cea pe care o studiaza colegii de clasa, acesta va face o solicitare catre conducerea scolii, semnata de parinti, si astfel scoala se angajeaza sa ii asigure un profesor pentru materia pentru care face cerere.
Daca scoala nu ii poate asigura un profesor, elevul primeste educatie religioasa de la preotul bisericii pe care o frecventeaza. Acesta il si noteaza”, a declarat Anisoara Stefanescu.

Purtatorul de cuvant al ministrului Adomnitei a spus ca, elevii care nu vor sa studieze religie pot face si ei o solicitare, iar media generala va fi alcatuita fara a socoti aceasta disciplina.

„Religia este inclusa in planurile de invatamnt ca oferta, dar nimeni nu poate fi obligat sa frecventeze acest curs, conform deciziei Curtii constitutionale”, a spus Anisoara Stefanescu.

Ce a ramas de discutat

Principalul punct ramas nesolutionat este controversa privind modalitatea prin care vor fi alesi conducatorii universitatilor.

„Joi, 30 august, Ministerul va incerca sa propuna sindicatelor solutia optima pentru criteriile dupa care vor fi alcatuite conducerile universitatilor. Sindicatul Alma Mater refuza solutia ministerului, si anume: conducerea sa fie aleasa prin concurs. De aceea va trebui ca pana la acea data sa formulam o noua propunere”, a declarat Anisoara Stefanescu.

De asemenea, ministerul si partenerii de dialog vor relua discutiile pe tema statutului cadrelor didatice pentru a finaliza proiectul de lege.

Pe 1 septembrie, „reforma” merge la Parlament

Potrivit programului stabilit de Ministerul Educatiei, discutiile pe marginea reformei invatamantului ar trebui sa se incheie pana la sfarsitul acestei luni.

„Pe 1 septembrie, pachetul de trei legi va fi introdus in Parlament urmand ca in jurul acestei date proiectele de acte normative sa fie facute publice pe pagina de internet a ministerului”, a declarat Daniel Tomoni, seful Biroului de Presa al ministerului Educatiei.