Republica Moldova în febra electorală: alegeri prezidențiale 2020

Republica Moldova va avea alegeri prezidențiale duminică, 1 noiembrie, iar cetățenii cu drept de vot își vor alege președintele pentru un mandat de 4 ani. Miza acestor alegeri este importantă din perspectiva unui stat aflat în plină pandemie de coronavirus, cu o criză care se resimte în toate ramurile economiei naționale, și cu o imagine șubredă în fața partenerilor din Vest, condiționată de urmarea unei politici externe “echilibrate” promovate de autoritățile de la Chișinău. Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală a lansat la 2 octombrie începutul oficial al campaniei electorale pentru alegerile la funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Sunt aceste alegeri din nou sub factorul și influența geopoliticului? Care sunt riscurile ca aceste alegeri să fie fraudate și cum reacționează comunitatea internațională în pragul acestor alegeri, ținând cont de evoluțiile politice din regiune, în special situația din Belarus?

La 26 septembrie, 5 dintre cei 8 candidați înscriși la alegerile prezidențiale (Maia Sandu, Renato Usatîi, Tudor Deliu, Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă) au adresat o scrisoare Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, Consiliului Europei și Oficiului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE, în care au atenționat comunitatea internațională despre încălcările înregistrate în procesul electoral, inclusiv în cadrul înregistrării prealabile în diasporă și deschiderea secțiilor de votare în Federația Rusă, menționând riscul sporit de fraudare din partea guvernării socialiste.

Vestul e pe fază…

Reacția Uniunii Europene nu a întârziat să vină și la 30 septembrie, Serviciul European de Acțiune Externă a elaborat o declarație prin care a solicitat autorităților de la Chișinău să organizeze alegerile prezidențiale într-un mod transparent, democratic și în corespondență cu standardele internaționale și angajamentele prevăzute în Acordul de Asociere cu UE. De asemenea, Bruxelles-ul a cerut Chișinăului să implementeze recomandările Comisiei de la Veneția și OSCE cu privire la asigurarea transparenței în procesul de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale. Aceleași recomandări au fost subliniate și de către Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, care a remarcat la 15 septembrie faptul că: “Oficialii Republicii Moldova mai au încă timp să abordeze aceste preocupări de lungă durată pentru a se asigura că toți cetățenii pot vota liber și în siguranță în ziua alegerilor.”

După experiența recentă de fraudare a alegerilor prezidențiale din Belarus și nerecunoașterea legimității regimului lui Aleksandr Lukashenko, Uniunea Europeană își îndreaptă atenția către Republica Moldova, o țară în care autoritățile nu au ezitat să decepționeze de atâtea ori atât cetățenii săi, cât și partenerii externi. Acest fapt se referă cu preponderență la implementarea reformelor în domeniul justiției, lupta anticorupție, recuperarea fraudei bancare din 2014 și atragerea la răspundere penală a tuturor celor implicați în “furtul secolului”.

Credibilitatea Chișinăului în fața partenerilor internaționali cât și în relațiile cu instituțiile UE înregistrează în prezent unul dintre cele mai joase niveluri din ultimii ani. Acest fapt a fost demonstrat și de scrisoarea din 8 septembrie adresată Prim Ministrului Ion Chicu din partea lui Christian Danielsson, Director General în cadrul Comisiei Europene, și Helga Schmid, Secretarul General al Serviciului European de Acțiune Externă. Ambii oficiali europeni de rang înalt au confirmat că în prezent credibilitatea Republicii Moldova este în pericol în contextul ultimelor evoluții și rezultatelor înregistrate privind reformele şi stabilitatea sectorului bancar din Republica Moldova.

Estul dă replica…

De cealaltă parte, președintele Igor Dodon a încercat să intensifice tot mai mult dialogul cu Moscova în prag electoral. Această abordare nu este o strategie nouă pentru cei din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Astfel, la 28 septembrie, Igor Dodon a avut o discuție în format online cu Președintele Federației Ruse despre evoluția negocierilor privind obținerea de către Republica Moldova a împrumutului rus în valoare de 200 milioane de euro, tot același acord care a fost declarat drept neconstituțional de către Curtea Constituțională în mai 2020.

Si afirmațiile lui Vladimir Putin din 23 octombrie din cadrul sesiunii de întrebări a clubului de discuții Valdai, unde acesta a menționat că își exprimă speranța că “cetățenii moldoveni vor aprecia actualul președinte pentru restabilirea relațiilor dintre Moldova și Rusia, și îi vor oferi susținerea pe 1 noiembrie”, demonstrează susținerea fățișă a Rusiei față de Dodon. În același timp, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narishkin, a venit cu o declarație pe 19 octombrie în care a criticat Statele Unite pentru pregătirea unei revoluții „color” în Moldova, în cazul în care victoria la prezidențiale îi va aparține lui Igor Dodon.

În loc de concluzii…

Lupta finală se va da între cei mai populari candidați, și aceștia sunt actualul președinte, socialistul Igor Dodon, și Maia Sandu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate. Probabilitatea că ambii concurenți se vor duela în turul doi de scrutin este extrem de ridicată, nici unul din candidați fiind capabil să acumuleze mai mult de 50% din voturi din primul scrutin. Ultimul sondaj realizat de Institutul Republican Internațional pentru perioada 16 iulie – 23 August 2020 indică faptul că Maia Sandu ar fi votată de 20% din respondenți, iar Igor Dodon de 18%. De asemenea conform datelor Barometrului de Opinie Publică din octombrie 2020, Igor Dodon ar fi votat de 23,2% din cetățeni, pe când Maia Sandu – 19,7%, ceea ce semnifică că ambii candidați favoriți la fotoliul de președinte se vor întâlni în al doilea tur de scrutin.

Problema-cheie rămâne a fi pericolul fraudării acestor alegeri, ținând cont de experiența din cadrul alegerilor prezidențiale din 2016, în special în turul doi. Fenomenul transportării organizate a alegătorilor din stânga Nistrului și cumpărarea voturilor reprezintă îngrijorări majore pentru experții electorali, societatea civilă de la Chișinău, cât și membrii Parlamentului European. Chiar dacă autoritățile de la Tiraspol au decis extinderea stării de urgență în Transnistria până la 1 Decembrie, cetățenii moldoveni din regiune vor putea să se deplaseze liber la 1 noiembrie în partea dreaptă a Nistrului, în pofida celor 42 de secții de votare aprobate de CEC și deschise în regiunea separatistă. O altă îngrijorare o reprezintă votul în diasporă, și anume în Federația Rusă, unde experții preconizează posibile falsificări de voturi. De remarcat este faptul că aceste alegeri au loc în plină pandemie, ceea ar putea afecta în general prezența la vot și ar putea mări probabilitatea falsificărilor în favoarea anumitor concurenți electorali.

Pentru a evita aceste evoluții, prezența observatorilor electorali naționali și internaționali rămâne a fi o necesitate stringentă. La 23 septembrie Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE a lansat misiunea de observare a alegerilor pentru alegerile prezidențiale din 1 noimebrie. Misiunea este formată din echipa de bază, care include 11 experți, cu sediul în Chișinău și 24 de observatori pe termen lung. Suplimentar, OSCE a solicitat statelor participante să trimită 200 de observatori pe termen scurt. Cu toate acestea, numărul observatorilor naționali și internaționali este insuficient pentru a acoperi monitorizarea procesului electoral în cele peste 2000 de secții de votare în țară. Drept rezultat, Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte a prezentat un demers către CEC să asigure funcționalitatea sistemului de înregistrare video pe tot parcursul zilei votării.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro