Românii și campaniile „Tourists, go home” din Europa: ne aliniem trendului sau avem o oportunitate de care trebuie să profităm?
Turismul de masă a devenit o povară pentru localnicii multor orașe europene. În ce timp ce campaniile „Tourists go home” au cuprins Barcelona, Veneția și alte orașe din Europa, România pare încă departe de potențialul său de a atrage turiști străini. Putem profita de faptul că unii nu mai doresc vizitatori? Avem totuși și noi locuri cu prea mulți turiști? HotNews încearcă să răspundă la aceste întrebări cu ajutorul unor experți.
În timp ce orașe europene precum Barcelona, Florența, Veneția sau Sevilla încearcă să reducă numărul de turiști din cauza supraaglomerării, alte orașe și-au construit deja strategii de atragere a oaspeților goniți din alte locuri. Oslo, de exemplu, a avut anul acesta o campanie neconvențională care s-a viralizat rapid, spre încântarea autorităților din capitala norvegiană.
Ce face România în acest trend mondial?
România nu ar trebui să mizeze pe turismul de masă: „acolo sunt alții mult mai bine pregătiți decât noi”
Consultantul în turism Răzvan Pascu spune că, din punctul său de vedere, România nu poate face turism de masă pentru că „sunt alții mult mai pricepuți și mai pregătiți să facă asta”. Expertul spune că în acest condiții, țara noastră ar trebui să se concentreze pe atragerea turiștilor care caută experiențe de calitate, deosebite.
Răzvan Pascu dă mai multe exemplu de campanii din România care, în opinia sa, au avut succes din acest punct de vedere. Este vorba despre județe precum Covasna, Mureș, Sibiu ori Bihor care au format asociații de promovare a turismului local și care organizează infotripuri cu agenți de turism din România și străinătate și evenimente.
Harghita a câștigat chiar și un premiu național în această primăvară, fiind județul din România cu cea mai bună promovare în turism.
„Și județul Constanța mai mișcă ceva pe timp de vară, dar, din păcate, este tot același stil lipsit de substanță”, adaugă Răzvan Pascu.
De la „Tourists Go Home” la „Tourists Go Romania”
Tot despre un turism aflat la polul opus celui de masă vorbește și consultantul în turism Traian Bădulescu. El crede că „România ar putea să se poziționeze ca o alternativă atractivă și mai puțin aglomerată pentru turiștii care caută experiențe autentice, fără aglomerația specifică marilor destinații europene. Suprasaturarea pare o utopie pentru noi, la ora actuală”, spune expertul.
Bădulescu amintește despre câteva inițiative, atât private, cât și publice menite să atragă în România turiștii care nu mai sunt bineveniți în alte locuri. El vorbește, de exemplu, despre inițiativa din 2023 a celor de la Electric Castle, care au creat conceptul „Tourists Go Romania” ca o completare la „Tourists Go Home” din Barcelona.
Tot ce trebuiau să facă locuitorii din Barcelona era să adauge un „www” și „.ro” la mesaje lor, iar acestea deveneau domenii web prin care turiștii puteau cumpăra bilete la festivalul Electric Castle și excursii în Transilvania.
Campania a fost premiată de Ministerul Economiei.
Alte campanii despre care amintește Bădulescu sunt cele din Marea Britanie prin filmele realizatorului TV Charlie Ottley, în Italia (Italia, lasă-te surprinsă de România!), Polonia, Spania, Germania (Germania – lasă-te surprinsă de România! – ultima campanie fiind realizată cu ocazia Campionatului European de Fotbal UEFA 2024) etc..
Andrea Zodie, fondatoarea unei agenții de turism, crede România ar putea profita de campaniile „Tourists, Go Home” prin promovarea unor destinații mai puțin cunoscute și prin colaborările internaționale care ar putea prezenta țara noastră drept o alternativă la destinațiile supra-aglomerate.
În afară de campania „TouristsGo.ro”, inițiată de Electric Castle, Andrea Zodie mai dă și exemplul altor inițiative care i se par inspirate în acest context:
- Explore Romania – campanie de promovare a turismului intern și internațional prin intermediul rețelelor sociale;
- Experience Romania – proiect inițiat de către Asociația Travel Focus, în colaborare cu bloguri de călătorii și influenceri, menit să promoveze România prin tururi ghidate și evenimente speciale;
- Campania „Romania – The Carpathian Garden” – proiect de marketing turistic care pune accent pe peisajele naturale impresionante și biodiversitatea României.
- „My Secret Romania” – o inițiativă lansată de organizații non-guvernamentale și bloggeri de turism, menită să descopere și să promoveze locurile mai puțin cunoscute din România.
În ceea ce privește locurile din România care ar putea profita la modul concret de campaniile anti-turiști, antreprenoarea amintește Timișoara, „un oraș cu o istorie bogată, arhitectură impresionantă și o scenă culturală activă”, Delta Dunării – dintre cele mai bine conservate delte din Europa, sau Bucovina – renumită pentru mănăstirile pictate, peisajele montane și cultura tradițională”.
La rândul său, Răzvan Pascu vorbește tot despre Transilvania sau orașe precum Iași, București, Timișoara, Oradea, Sibiu, Constanța.
„Dar pe litoral sunt necesare, evident, ajustări din punct de vedere infrastructură (în unele locuri mai mari, in altele mai mici), servicii, raport calitate-pret etc.”, completează consultantul în turism.
În acest context, în care din ce în ce mai multe mari orașe turistice încep să se lupte cu turismul prin diverse măsuri restrictive și taxe, Hotnews.ro a stat de vorbă cu mai mulți reprezentanți ai industriei turismului din România pentru a afla dacă există metode prin care România profită sau ar putea profita de toate aceste campanii „tourists go home”.
Sunt locuri și orașe din România care suferă de prea mulți turiști?
În ceea ce privește locurile din România care s-ar putea plânge de prea mulți turiști, Răzvan Pascu amintește cazul Brașovului. Totuși, nu crede că s-a ajuns la o sufocare așa cum se întâmplă în marile orașe europene, ci mai degrabă este vorba despre lipsa infrastructurii adecvate.
„Și Bucureștiul e super aglomerat, dar nu turiștii sunt problema noastră momentan”.
Un caz aparte pare a fi Delta, despre care el susține că este sufocată pe timp de vară. „Dar asta, din vina celor care fac legile în zonă, pentru că au „deschis” Delta pentru călătorii ieftine și de proastă calitate, când Delta Dunarii ar trebui tratată ca o comoară națională și europeană, unică în Europa”, spune expertul în turism.
Acesta mai amintește despre situația satului Viscri din timpul verii:
„Noroc cu decizia (bună) de a nu mai lăsa mașinile să parcheze în centrul satului, pentru că astfel totul devenea horror pentru localnici, dar și pentru vizitatori”.
La capitolul orașe românești care s-ar putea plânge de turiști, Traian Bădulescu dă tot exemplul Brașovului.
„Poate fi numit „oraș stațiune” și probabil că este cel mai turistic oraș al României (cu excepția Bucureștiului, unde vorbim, însă, și de un turism de afaceri și de evenimente dezvoltat). Deși nu este la nivelul orașelor mari din Europa de Vest, creșterea popularității sale, atât ca destinație de vacanță, cât și ca bază pentru explorarea zonei montane din jur, poate duce la aglomerație și la presiuni asupra infrastructurii locale.
Estimez că Brașovul va fi cândva primul mare oraș turistic al țării care va resimți supraglomerarea (în zonă având și Castelul Bran, zona de turism rural Bran-Moieciu, stațiunile montane Poiana Brașov, Predeal și Pârâul Rece plus vestitul sat Viscri)”, spune Traian Bădulescu.
Andreea Zodie vorbește despre supraaglomerarea centrului istoric al Brașovului „care pune presiune asupra infrastructurii, creșterea prețurilor la imobiliare și la servicii turistice, și potențiale probleme de mediu”.
La acest capitol, antreprenoarea amintește și de Cluj, unde sunt evenimente mari precum Untold și Electric Castle, care aduc un număr foarte mare de turiști într-o perioadă scurtă de timp, creând probleme de trafic, găsirea cazării și presiuni asupra infrastructurii urbane”.
Ea mai adaugă și Vama Veche, stațiune care din cauza aglomerării extreme din timpul sezonului estival, a ajuns la probleme de mediu, zgomot și sufocare.
„Aceste orașe și zone trebuie să gestioneze atent fluxul de turiști pentru a preveni problemele majore legate de supraaglomerare, păstrând în același timp calitatea experienței turistice și protejând interesele localnicilor și mediul înconjurător. Măsuri posibile includ dezvoltarea infrastructurii, promovarea turismului sustenabil și distribuirea mai uniformă a turiștilor către alte destinații mai puțin cunoscute din țară”, susține Andreea Zodie.
Cum văd lucrurile localnicii din Brașov. Unii se mută la țară, dar își păstrează afacerile turistice
Orașul de sub Tâmpa este dat ca exemplu atunci cand vine vorba de orașele românești care ar putea fi atractive pentru turiștii care nu mai sunt bineveniți în alte părți. După cum spuneau însă și experții citați mai sus, localnicii au început să resimtă un anumit tip de sufocare din cauza turiștilor.
Numărul acestora a crescut odată cu inaugurarea aeroportului. Deși sunt recunoscători pentru bani lăsați aici de turiști, mulți brașoveni acuză turismul de masă. Proprietarul unei case vechi din care jumătate a fost transformată în spațiu de cazare mi-a spus că în perioada verii nu se mai simte în Brașov „ca acasă”. Asta chiar dacă recunoaște că are de câștigat de pe urma numărul mare de turiști.
La fel, mi-a spus și A.T. proprietarul unei cafenele, care, deși face bani de pe urma turiștilor, este nemulțumit că tot centrul Brașovului este practic turistic, cu fiecare clădire fiind spațiu de cazare. El spune că prietenii săi s-au mutat deja din oraș și o să-i urmeze, iar afacerea din HORECA o va administra de la distanță.
Printre nemulțumirile acestuia este și aceea că în weekenduri, practic, trebuie să stai la coadă ca să prinzi un loc la o terasă, unde altădată veneau doar localnici.
Acesta mi-a mai spus și că dezvoltarea imobiliară haotică din Brașov are cauză tot turismul, deoarece multe din aceste apartamente sunt cumpărate tot pentru a ajunge pe airbnb sau booking.
INTERVIURILE HotNews.ro