România și producția de biocombustibili avansați. Sorgul zaharat, o plantă care ne poate rezolva problemele energetice

Plantele ideale pentru obiectivele biocombustibililor in România sunt sorgul zaharat si porumbul. Cum Comisia Europeană se opune folosirii în scopuri energetice a plantelor destinate alimentației, rămine candidat principal sorgul zaharat. Sorgul zaharat a fost cunoscut în România încă din anii 70-80. Au fost create soiuri de hibrizi printre altele la ICA-Fundulea. La acea vreme trebuia luată o decizie referitoare la strategia României de a produce zahărul în țară, ori cu sorg zaharat ori cu sfecla de zahăr. Specialiștii cercetători au recomandat sorgul zaharat, dar, conducerea guvernului la acea vreme a optat pentru sfeclă de zahar, întrucit sorgul zaharat, desi superior calitativ-alimentar, avea defectul că lăsa după procesare o cantitate imensă de deșeuri (biomasă).

​Foarte recent Ministerul Energiei a solicitat mediului de afaceri transmiterea unor expresii de interes privind proiecte de investiții în producția de biocombustibili avansați pentru finanțare din Fondul pentru Modernizare. Fără a intra in foarte multe detalii, Fondul de Modernizare este constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor alocate statelor membre prin schema EU-ETS pentru perioada 2021-2030. România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate alocate statelor membre prin schema EU-ETS.

Obligațiile României in domeniul biocombustibililor avansați

Urmare obligatiilor si țintelor asumate de România, ca stat membru al UE, Guvernul României a emis OUG-163/29 Nov.2022 si apoi OUG-449/12 Mai 2023, prin care se specifică procentele de biocombustibili care trebuie introduși in benzină si motorină , incepind cu 1 Iunie 2024 (etanol, biodiesel din ulei de rapița si floarea soarelui, etc.), in rezumat, acestea fiind urmatoarele procente:

– la motorină: 6,5%

– la benzină: 8%

Dacă ne raportăm la statistici, conform datelor INS (Institutului Național de Statistică), la 11 luni, în 2023, în România s-au consumat combustibili total in următoarea structură:

Consum comb 5,800,000 t/an (11 luni)

75% motorina ………….. 4,350,000 t/an

25% benzina ……………. 1,450,000 t/an

Iar dacă vom estima necesarul de biocombustibili (în tone), corespunzator, vom obține:

%biocombustibil Cantitate

6.50% …………….. 282,750 pt motorină

8% …………….. 116,000 pt benzină

TOTAL 398,750 t/an, necesar biocombustibili

Pentru ușurința discuțiilor să rotunjim cifra la 450.000 tone/an, minim necesar biocombustibili la 12 luni, presupunind ca dezvoltarea economică a României va stagna, consumul privat la autoturisme va stagna si că aceste obligații vor ramâne la fel pina în 2030 (toate acestea sunt foarte conservative).

Închei acest capitol cu cîteva observații asupra unui chestionar pregătit de Ministerul Energiei (disponibil pe site-ul Ministerului Energiei) adresat potențialilor ”operatori economici și investitori” care denotă o lipsă de informații asupra acestei piețe, necunoașterea resurselor disponibile în România, neințelegerea tehnologiilor aplicabile și în general, ca de obicei în România, lipsa vreunei strategii specifice domeniului.Ceea ce este neuzual si demonstrează cele de mai sus este faptul ca in chestionar sunt adresate intrebari care nu trebuie să se pună: care sunt costurile echipamentelor, chiar defalcate pe devize (!?), care sunt costurile produselor, ce piețe sunt urmărite si, ceea ce este cel mai deranjant este că se solicită ce piețe sunt urmarite (local?), avind in vedere ca deja sunt importuri in România. (În loc sa se emită simplu obiectivul acoperirii cererii interne prin resurse locale!). Însă, cel mai rău sună întrebarea adresată operatorilor interesați: ”Care este în opinia dumneavoastră materia primă cu cel mai mare potențial de utilizare în producerea de biocombustibili avansați în România ?” ceea ce dovedește că România nu știe ce are în curte, la ce i-ar putea folosi cel mai bine ceea ce are in curte și, mai ales, cum să-și păstreze curtea curată si grădina productivă! Simpla citire a anexelor Directivelor UE referitoare la sursele biocombustibililor – biomasa forestieră, agricolă, plantații de floarea soarelui, grâu, porumb, plante zaharoase etc. ar fi trebuit deja sa fie evaluate in România, dar cine să mai facă asta? (Unde sunt institutele/centrele de cercetare/ think tank-urile de strategie macroeconomică etc.)

Ce se întîmplă pe plan mondial în domeniul biocombustibililor avansați?

Analizele efectuate, pe plan mondial referitoare la cele mai potrivite surse de biocombustibili (etanol) si la marii producători si utilizatori de biocombustibili – etanol in transporturi sunt bazate pe experiența statelor urmatoare:

– SUA: 15,5 miliarde gallons/an, (52,6% din productia mondiala) in principal din porumb dar si sorg

– Brazilia: 8,3 miliarde gallons/an, (28,2%), in principal trestie de zahar și sorg

– India : 1,43 miliarde gallons/an, (4,9%) in principal din sorg si trestie de zahar

– UE (intreaga UE !): 1,4 miliarde gallons/an (4.8% – nu stim din ce, probabil din porumb ?!, dar, în total un modest loc 4 cu un procent insignifiant 4,8% din consumul pe plan mondial, intrind la categoria erori de calcul).

Motivele pentru această ”performanță” a UE sunt simple: resursele si tehnologia și exact din aceste motive ceea ce urmeaza mai jos nu prea este explicitat mai in detaliu in Directive si Regulamente UE, dar asta nu inseamnă că România nu ar trebui sa utilizeze orice alte tehnologii sau resurse, care ating obiectivele UE !

Cred că este bine pentru cititori sa perceapă corect semnificația cifrelor de mai sus: cele 15,5 miliarde gallons productie etanol in SUA, reprezintă energetic cca. 150 TWh/an, mai mult de aproape trei ori decit intregul consum de energie (echivalent electrică) al României !

Cum atingem ținta de minim 450.000 t/an biocombustibili?

Acest obiectiv poate fi atins, punctual, dupa obiectivele declarate de Ministerul Energiei descrise anterior mai sus în 1. INTRODUCERE, împăcind ”circular”, capra, varza si lupul astfel:

– capra: acțiune împotriva degradării continue a mediului înconjurător (aici, se referă la procesul de deșertificare a terenului agricol din România, și masuri conform LULUCF-Land Use Land Change and Forestry)

– varza: productia de biocombustibili, in principal, pentru inceput, în sectorul transporturi, in concept economie circulară si eliminarea importurilor de combustibili fosili

– lupul: decarbonizarea economiei

Trebuie facută o paranteză aici si trebuie explicat ca plantele ideale pentru obiectivele biocombustibililor in România sunt sorgul zaharat si porumbul. Cum Comisia Europeană se opune folosirii în scopuri energetice a plantelor destinate alimentației, rămine candidat principal sorgul zaharat. Sorgul zaharat a fost cunoscut în România încă din anii 70-80. Au fost create soiuri de hibrizi printre altele la ICA-Fundulea. La acea vreme trebuia luată o decizie referitoare la strategia României de a produce zahărul în țară, ori cu sorg zaharat ori cu sfecla de zahăr. Specialiștii cercetători au recomandat sorgul zaharat, dar, conducerea guvernului la acea vreme a optat pentru sfeclă de zahar, întrucit sorgul zaharat, desi superior calitativ-alimentar, avea defectul că lăsa după procesare o cantitate imensă de deșeuri (biomasă). Întrucît la acea vreme gazul, carbunii erau ieftini și disponibili, si neexistind tehnologii si conceptul ”de scăpa de deșeuri” prin ardere pentru energie, s-a renunțat la sorgul zaharat! Astăzi, lucrurile stau exact invers: Sorgul produce alimente si deșeuri valoroase.

Acești hibrizi, creați în România, sunt deosebit de valoroși (productie/productivitate mare, rezistență foarte mare la secetă si mai ales, sunt certificați si adptați condițiilor pedo-climatice din România.)

Revenind la obiectivul productiei de cca 450.000 t/an etanol, (biocombustibil), din cele cca. 2,5 milioane Ha in stare critică de deșertificare in România, am ales un eșantion de 1000 Ha, de cultivat cu plante zaharoase mentionat si in OUG-ul nostru (in cazul nostru specific e vorba de sorg zaharat), pentru care am proiectat o bio-rafinarie de capacitate mică, ”state of the art”, cu materie primă romănească, tehnologie SUA si românească în concept SAME. Fluxul de materii prime si energie, precum si posibilitîțile producției unei game variate de sub-produse, sunt descrise sintetic mai jos (menționez că rezultatele sunt certificate!)…

Produse principale: sirop natural (care poate fi transformat in zahar cristalizat), făină de sorg (fără gluten)

Produse secundare: producție de bioetanol (din bagasa/biomasa deșeu rezultat după prelucrare in sirop si faină), prin tehnologie G2 (non-existentă in UE) indeplinind insă standardele de calitate necesare in UE

Produse reziduale: energie electrică si termică curate, (prin cogenerare), folosind reziduurile provenite din procesele G2 in principal si deseuri bio din prelucrarea primara/mecanică a biomasei de sorg zaharat.

Impact de mediu: absorbții anuale CO2- 50.000 t CO2/an

Impact in sol: incorporarea in sol a cca 5,5 t CARBON/ha/an (efect de reconditionare)

Alte optiuni: productie de E-methanol, productie de H2 verde, ori din Ethanol ori din electricitate (verde) prin electroliza (scutind sute de milioane EUR investiții in eoliene si PV-uri)

De aici, prin simpla regulă de trei simplă, putem să ne imaginăm impactul in economie neprevăzut de Guvern prin producția de bioetanol în România, la cantitatea minimă de 450.000 t/an – țintă minimă obligatorie :

NA. Cred ca la adoptarea OUG – biocombustibili și țintele de urmărit si realizat – nu a fost efectuată nici o analiză de impact, atit de mediu cit si de materii prime, rezultate, influențe intersectoriale etc. Sa încercăm sa creionăm noi acest impact

– dacă la 1000 Ha se vor produce 5500 t bioethanol, atunci, pentru 450.000 t vor fi necesare cca 82,000 Ha, adică sub 1% din suprafața agricolă a României ! (reamintim ca deșertificabile sunt cca. 2 mill. Ha ce trebuiesc recondiționate si schimbate plantatiile cu adaptare la schimbări climatice).Citeste restul articolului pe Contributors.ro