Românii plecați în străinătate care au revenit. Motivele invocate și explicațiile sociologului Dumitru Sandu

Peste 440.000 de români care aveau declarată ultima reședință în străinătate s-au întors în țară, arată datele Recensământului Populației, consultate de HotNews.

De ce părăsesc românii, România

O primă constatare, spune sociologul Dumitru Sandu, este că cei plecați temporar în străinătate în 2021, față de cei plecați în 2011 sunt mai mulți, deși populația ne-a scăzut.

În prezent, diferențele salariale dintre România și țări ca Spania sau Italia nu mai sunt atât de mari (cum erau acum 10-15 ani, de pildă). „Modul și nivelul de viață din România de astăzi e foarte apropiat de cea din Spania sau de cel din Portugalia. Cu toate acestea, Spania se află pe locul doi-trei în ținta de plecare”, spune și Dumitru Sandu. Dar , cu toate acestea, românii emigrează în număr ridicat.

Vedem că se schimbă motivația de plecare, dar și cea de revenire în țară, explică sociologul. „Pe măsură ce românii au ajuns în străinătate, s-au educat. Și pot face o comparație între România și țara în care s-au stabilit, fie și temporar: Spania, Portugalia, Italia, Franța, Germania sau alte țări. Și constată că aici nivelul de corupție e mai mare, că aici nivelul de organizare e mai slab, că instituțiile funcționează precar”, spune Dumitru Sandu.

El, alături de echipa sa de cercetare au făcut un sondaj și a întrebat românii plecați pe mai mulți ani în străinătate în ce condiții s-ar întoarce.

„Răspunsul lor a fost că atunci când vor avea și în România condițiile de spital, de școală, de servicii publice în general la fel ca acolo unde trăiau”, spune Sandu.

Cu cât crește nivelul de instruire personală, cu atât motivația instituțională devine mai puternică. Oamenii devin mai sensibili nu numai la chestiuni legate de corupție, ci pur și simplu de faptul că nu funcționează ministerul, primăria, farmacia, școala, spitalul, explică sociologul.

„Povestea asta că dăm 2.500 euro omului ca să vină în țară nu va ține. Soluția de fond este să mărești competitivitatea economică în primul rând. Apoi, trebuie îmbunătățită funcționarea instituțiilor Statului. Dar citești presa și vezi ce se întâmplă la CJ Vaslui, vezi neregulile de la Crevedia, vezi cazurile căminelor de bătrâni…… Astea sunt semnale clare de proastă funcționare a instituțiilor”, mai spune Dumitru Sandu.

La noi, pe datele Eurobarometrului, încrederea în nstituțiile Statului este printre cele mai joase din Europa, adaugă el.

În opinia sociologului, înafara acestor factori mai e nevoie de ceva: locuri de muncă, pentru ca cei întorși să aibă unde să se angajeze.

De ce se întorc acasă românii și ce ne diferențiază de alți emigranți care revin acasă

Motivația familială este invocată de peste jumătate dintre cei întorși. Iar 14% spun că e vorba de „alte motive”.

Avem două cifre mari 68% motivație familială pentru mi migrație, de revenire a românilor și 14% alte motive. Haideți să începem discuția cu aceste două procente.

O cercetare internațională la care am participat a făcut un sondaj pe mobilitatea tinerilor din mai multe țări europene, între care și România. Am făcut comparațiile cu Germania, cu Danemarca, Marea Britanie, et caetera.

Neamțul care pleac sau danezul sau britanicul se întorc acasă pentru că și-au realizat visul: fie social, fie profesional. Românii se întorc pentru că au necazuri acasă: fie a murit o rudă apropiată, fie copiii le fac probleme, fie bunica sau cine a rămas cu copiii a pățit ceva și e nevoie de ei…Mai sunt și cazuri în care vin ca să se căsătorească, ceea ce e un motiv de bucurie, desigur. Sau ca să divorțeze. Dar în principal românul se întoarce acasă pentru că apar necazuri, probleme.

O altă diferență dintre emigranții„lor” și ai noștri este că „ei” la întoarcerea acasă își deschid mici afaceri într-o măsură mult mai mare decât o fac emigranții români. Mult-mult mai mare, opinează Dumitru Sandu

„Am făcut o analiză pe datele legate de divorț în localitățile unde plecările erau multe și respectiv mult mai puține în România. Rata de divorțialitate în comunitățile cu mulți migranți în străinătate e mult mai mare decât acolo unde plecările sunt puține. E și firesc oarecum pentru că prin migrație se rup familiile”, explică sociologul român.

El s-a uitat în detaliu pe fiecare județ în parte la motivele de întoarcere acasă invocate de emigranți. Și a observat ceva: „ În județe din Transilvania motivele familiale sunt mai intense decât în alte județe. Explicația poate fi aceea că densitatea relațiilor transnaționale este mai mare pentru județele din Transilvania în sens larg. Adică includem acolo și Banatul și Crișana Maramureș . Legăturile lor cu străinătatea- asta înseamnă legături transnaționale- sunt mai puternice din motive etnice. Maghiarii din Covasna- Harghita cu maghiarii din Ungaria. Românii din Sălaj, Bistrița-Năsăud au legături foarte bune în Spania, pe filieră religioasă. Ca varietate regională, semănăm foarte mult cu Italia,”, spune Dumitru Sandu. Diferența între nordul și sudul Italiei, ca nivel de trai, mod de viață, relații, corupție, seamănă foarte tare cu diferența între Transilvania și Vechiul Regat în România, conchide cercetătorul român.