Sănătatea ficatului. Cât contează dieta și ce substanțe otrăvesc practic unul dintre cele mai mari organe ale corpului

Este cât o minge de fotbal și are un rol esențial întrucât metabolizează medicamentele precum și nutrienții din alimente și lichide. Îndeplinește peste 500 de funcții în organism, motiv pentru care protejarea sănătății ficatului ar trebui să fie prioritară pentru oricine își dorește o viață lungă și sănătoasă. Dieta are un rol important în sănătatea ficatului, dar nu doar ea.

Curăță sângele de substanțe dăunătoare, neutralizează toxinele și detoxifiază organismul, produce bila responsabilă de descompunerea grăsimilor din intestinul subțire în timpul digestiei, produce proteine pentru plasma sanguină și colesterol care ajută la transportarea grăsimilor în organism. Sunt doar câteva dintre numeroasele funcții pe care ficatul le îndeplinește în organism.

Sănătatea acestui organ – unul dintre cele mai mari din corp – este crucială. Un ficat nesănătos înseamnă boli hepatice și tulburări metabolice, urmarea diabetului, problemelor imunitare sau genetice. Potrivit Johns Hopkins Medicine, printre cele mai comune semne ale bolilor hepatice se numără icterul, insuficiența hepatică și ficatul mărit.

Cea mai bună metodă de a sta departe de bolile de ficat este evitarea acestora. Iar asta înseamnă în unele cazuri păstrarea unor reguli simple de igienă. De exemplu, spălatul pe mâini în mod regulat, mai ales după folosirea toaletei sau înainte de prepararea alimentelor țin departe germenii care ar putea infecta ficatul și produce hepatita A.

În Raportul epidemiologic anual 2022 referitor la hepatita A – Hepatitis A Annual Epidemiological Report for 2022 – al Centrului European de Prevenție și Control, ECDC, 30 de țări au raportat 4.548 cazuri de hepatită A, 20% dintre cazuri la copiii cu vârste între 5 și 14 ani. Țările cu ratele cele mai mari de infecție la suta de mii de locuitori au fost Ungaria, Croația, România și Bulgaria.

Hepatita A este o inflamație a ficatului produsă de virusul hepatitei A. La copii infecția cu virusul hepatitei A este adesea asimptomatică sau ușoară, în timp ce la adulți are un debut brusc, cu febră, stare generală deteriorată și disconfort abdominal. Icterul este simptomul predominant. Virusul este foarte transmisibil și are o perioadă medie de incubație de patru săptămâni. Transmiterea are loc cel mai frecvent pe cale fecal-orală, prin alimente și apă contaminate sau prin contacte sexuale neprotejate. Infecția poate duce la insuficiență hepatică acută și deces, în special la persoanele vârstnice și la pacienții cu boli hepatice.

Lista fructelor și legumelor benefice pentru ficat

Un alt factor de risc în bolile hepatice care poate fi gestionat este dieta. Cum ficatul metabolizează nutrienții din alimente este important să i se ofere acești nutrienți. Alimentația nesănătoasă, bogată în grăsimi, alimente procesate și zaharuri duc la acumularea excesivă de grăsime în celulele hepatice, inflamarea țesutului și la apariția bolii numită ficat gras non-alcoolic. Afecțiunea este diagnosticată mai cu seamă la persoanele obeze și sedentare și, netratată, duce la insuficiență hepatică.

Prin urmare, dieta indicată este cea bogată în fructe, legume și alimente cu un conținut ridicat de fibre. Potrivit unei liste întocmită de specialiștii Universității de Medicină și Farmacie „G.T.Popa” din Iași, fructele și legumele care contribuie la buna funcționare a ficatului sunt afinele și merișoarele – conțin antioxidanți care contribuie la creșterea imunității și la apărarea ficatului împotriva eventualelor riscuri; grapefruit-ul – conține  doi antioxidanți (naringenină și naringină) care protejează ficatul prin reducerea posibilelor inflamații.

Lista continuă cu strugurii roșii și violet. Datorită conținutului de resveratrol, aceștia ajută la reducerea inflamațiilor, prevenirea deteriorării ficatului și creșterea nivelului de antioxidanți.

La rândul ei, varza de Bruxelles și broccoli sunt recunoscute pentru conținutul însemnat de fibre și compuși vegetali benefici. Acestea cresc nivelul enzimelor care contribuie la detoxifierea organismului și acționează ca un protector al ficatului.

Nucile sunt bogate în grăsimi sănătoase și nutrienți, printre care și vitamina E. Ele contribuie la îmbunătățirea nivelului de enzime hepatice.

Ce înseamnă exces de alcool

Menținerea unei greutăți optime contribuie și ea la funcționarea la capacitate a ficatului. În afară de dieta adecvată, este importantă includerea în rutina zilnică a exercițiilor fizice timp de 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână. Mișcarea constantă ajută la arderea trigliceridelor – un tip de grăsimi din sânge – și îmbunătățește funcționarea insulinei, potrivit webmd.com.

Potrivit sursei mai sus citate, consumul excesiv de alcool are un efect devastator asupra ficatului. Alcoolul poate distruge celulele hepatice și poate duce, în timp, la apariția cirozei și a cancerului hepatic. Atunci când o persoană bea alcool, ficatul se oprește din alte funcții pe care le are și se concentrează pe eliminarea acestuia din sânge. Deosebit de riscant este binging-ul cu alcool adică un consum de trei, patru, cinci băuturi în decurs de două ore. Consumul excesiv de alcool poate provoca hepatita alcoolică acută, o inflamație a ficatului care poate pune viața în pericol. 

Conform ghidurilor Fundației Americane pentru Boli hepatice, American Liver Foundation , consum moderat de alcool înseamnă o porție pe zi pentru femei și două, pentru bărbați. Adică, 350 de ml de bere, 120 de ml de vin și 30 de ml de tărie.

În schimb, cafeaua preparată sub orice formă – instant, filtru sau espresso -se numără printre băuturile benefice pentru ficat. Totuși, oricât de utile ar fi două-trei cafele pe zi ele nu pot înlocui o dietă echilibrată, o greutate sănătoasă, hidratarea corespunzătoare și exercițiile fizice.

Cât paracetamol este sigur pentru ficat

Nu doar dieta bogată în grăsimi și zaharuri poate îmbolnăvi ficatul, ci și anume medicamente luate în exces. Cel mai cunoscut medicament care poate dăuna ficatului este acetaminofenul  – paracetamolul. Acest medicament este disponibil fără rețetă și este prezent în multe dintre remedii împotriva gripei și a durerii. Majoritatea medicamentelor pentru durere care sunt etichetate drept „lipsite de aspirină” au ca principal ingredient acetaminofenul.

Utilizat conform indicațiilor medicale acetaminofenul este un medicament sigur chiar și pentru persoanele cu boli hepatice. Cu toate acestea, o doză mare de acetaminofen, adminstrată pe parcursul mai multor zile poate provoca leziuni ale ficatului.

”Persoanele sănătoase nu ar trebui să ia o doză mai mare de 1.000 mg de acetaminofen și nu ar trebui să ia mai mult de 3.000 mg într-o zi. Pacienții cu boală hepatică trebuie să limiteze cantitatea zilnică de acetaminofen la 2.000 mg pe zi, sau chiar mai puțin dacă sunt diagnosticați cu boală hepatică severă. Persoanele care consumă băuturi alcoolice în mod regulat au un risc mai mare de a produce leziuni hepatice severe ca urmare a admistrării de acetaminofen. Consumul de alcool modifică modul în care ficatul descompune anumite medicamente. În cazul acetaminofenului, consumul de alcool duce la acumularea în ficat a unui produs secundar toxic de acetaminofen care poate ucide celulele hepatice”, atrag atenția specialiștii de la UMF „G.T.Popa” din Iași.

Evitarea fumatului și a altor toxine prezente în produsele de curățenie, insecticide și diverse alte chimicale sunt alte modalități de a proteja sănătatea ficatului. Recomandarea este ca atunci când sunt utilizate, persoane care le folosește să poarte mască și să ventileze bine camera.

Totodată, practicarea sexului neprotejat, utilizarea acelor contaminate în cazul efectuării tatuajelor sau a body piercings-urilor de exemplu – sau expunerea la sângele altei persoane dintr-un motiv sau altul cresc riscul de infecție cu virusurile hepatitei B și C. Infecțiile cu virusurile hepatitelor A și B pot fi prevenite prin vaccinare, nu și hepatita C împotriva căreia nu există vaccin.

Potrivit studiului Povara globală a bolilor hepatice 2023 – Global burden of liver disease 2023 – al Centrului Național de Biotehnologie Informatică, publicat pe site-ul Bibliotecii Naționale de Medicină din Statele Unite, National Library of Medicine, bolile hepatice provoacă anual două milioane de decese la nivel mondial și sunt responsabile de 4% din totalul deceselor. Două treimi din totalul deceselor apar la bărbați. În mare parte, decesele sunt atribuite complicațiilor cirozei și a carcinomului hepatocelular.