​Şapte anomalii fiscale ce trebuie corectate/ Biriş: Derapajele din ultimii ani nu au cum să aducă nimic bun

​În România avem parte de unele măsuri care avantajează anumite categorii de cetăţeni. De exemplu, unii plătesc impozite, în timp ce alții nu. De asemenea, anumite persoane iau pensii mari speciale sau se pensionează la 40 de ani, altele nu. Există câteva anomalii în economie care poate ar trebui corectate. Din cauza acestora, bugetul de stat este mai sărac. Contactat de HotNews.ro, specialistul în fiscalitate Gabriel Biriş a spus că derapajele astea din ultimii ani nu au cum să aducă nimic bun, iar în momentul în care unii plătesc pentru alţii, apar frustrări.

Cele şapte anomalii ce trebuie corectate:

1. Impozitul pe venit care nu este plătit de angajații din IT și din construcții.

Angajații și companiile din sectorul IT doresc să se mențină în continuare scutirea de impozit de 10% de care se bucură de ani buni. Patronii acestor firme spun că s-ar destabiliza industria, iar sumele încasate ar fi de 10 milioane de euro, dacă s-ar vira la bugetul de stat.

Prin OUG 114 nici angajații din sectorul construcțiilor nu plătesc acest impozit.

De precizat că din impozitul pe venit pe care îl plătim cu toții, în afară de cele două categorii menționate, se alimentează și bugetele locale. Primăriile pot reface cu acești bani o sală de clasă, de exemplu.

S-a creat o situație în care parlamentarii apar și cu alte proiecte legislative pentru adăugarea altor domenii în această categorie a neplătitorilor la stat. Cel mai recent proiet este cel prin care jurnaliștii nu ar mai trebui să plătească. Rezultatul va fi că tot mai puțini oameni vor plăti taxe în țara asta.

2. Pensiile speciale

Cred că nu merită dezvoltat subiectul. A tot fost dezbătut de ani buni, doar că nu se întâmplă nimic propriu-zis. Să vedem ce se întâmplă cu proiectul din Parlament. În momentul de faţă avem persoane care primesc pe lângă suma pentru care au cotizat, o valoare în plus, în multe cazuri mult mai mare. Așa s-a ajuns la pensii de peste 15.000 de lei, deși unii au contribuit doar pentru o pensie de câteva mii de lei.

Acestea ar trebui eliminate cu unele excepții, precum militarii din teatrele de operații care își pun viața în pericol sau alte asemenea categorii cu risc.

De exemplu, parlamentarii nu merită astfel de beneficii, la fel și alte categorii profesionale.

În aceeaşi categorie intră şi cei care se pensionează la 40 de ani, de exemplu, deşi au cotizat doar 20 de ani. A fost recent cazul unei persoane pensionată la 39 de ani, cu 7.500 de lei pensie şi probabil cât va trăi, poate încă 40 de ani, va rămâne special.

3. Angajați care nu contribuie la sistemul de sănătate

Angajații din construcții nu cotizează la sistemul de sănătate, dar pot beneficia. Acest lucru s-a întâmplat tot după adoptarea OUG 114.

Nu este vorba doar despre cei care lucreză pe schelă, ci și de contabili sau alte categorii profesionale care lucrează în companii (din sectorul construcţiilor) cărora li se aplică această scutire.

4. Spor de 15% pentru condiții vătămătoare la bugetari

Se consideră, în sectorul bugetar că, printre altele, antenele montate pe diferite clădiri reprezintă condiții vătămătoare, asta deși angajații din sectorul privat lucrează în aceleași condiții și nu primesc acel 15% (acum a rămas înghețat la nivelul din decembrie 2019 dar oricum e mare).

Chiar și între bugetari există o discrepanță: se pare că cel care are salariu mai mare este “vătămat mai mult”. Cu cât are un salariu mai mare, cu atât 15% înseamnă mai mult în termeni de venituri.

5. Formula de calcul a pensiilor

HotNews.ro a scris un text pe acest subiect pe data de 30 noiembrie 2019.

Ai ieșit la pensie după 2013, vrei pensie mai mare, și te gândești la acel procent de 40%. Dar știi de ce nu e la fel de mare pensia ta, comparativ cu cei care au ieșit din câmpul muncii în anii de după tine, deși aveți același punctaj? Ei bine, există o Ordonanță de Urgență dată de Guvernul Ponta, care se aplică acum. Practic, pensia inițială nu depinde de valoarea punctului de pensie, ci de câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării tale. Astfel au apărut discrepanțe între pensii, iar mulți sunt dezavantajați. Adică iau mai puțini bani decât ar trebui. Situaţia ar trebui să se rezolve din 2021, când ar trebui să intre în vigoare noua formulă de calcul a pensiilor. VEZI mai multe aici

Într-o discuţie cu HotNews.ro, Gabriel Biriş a mai identificat 2 anomalii.

6. Mai puţin de 5% din toate companiile din România mai datorează impozit pe profit.

Baza impozitului pe profit a fost spulberată prin 2 măsuri, spune el:

1. Creşterea pragului la microîntreprinderi de la 100.000 la 1 milion de euro

2. Eliminarea impozitului pe profit la hotelurile şi restaurantele mari

“Impozitul specific, introdus în 2016, face ca cel mai mare impozit specific pentru un restaurant în România, adică peste 800 metri pătraţi (ceea ce înseamnă că e mare – nu ştiu dacă “Caru’ cu bere” are atâta, poate “Hanul berarilor” cu tot cu terasă) în centrul Bucureştilui este 73.000 lei/an. Un club de pe litoral, că nu e în centrul Bucureştiului şi au sezonalitate, plăteşte cam 43.000 de lei pe an. Un club cunoscut din Mamaia face cam 100.000 euro profit doar în primul weekend de 1 mai. Impozitul pe profit ar fi 16.000 euro/weekend, dar ei plătesc sub 10.000 tot anul”, spune el.

Potrivit acestuia, la hoteluri, impozitul e calculat pe loc de cazare, poziţionare şi stele.

„Impozitul anual este cam la nivelul unui tarif pe 1-2 nopţi/cameră. Adică mai puţin de 1% pe venit, presupunând că ai 80% grad de ocupare. La complexurile hoteliere se plăteşte doar pe cameră, nu şi pe restaurante, club, bar”, a mai arătat el.

7. Impozitarea celor care obţin venituri la contracte de muncă asimilate salariilor

„La contracte de muncă, salarii şi asimilate salariilor, baza de calcul a constribuţiilor e venitul total, iar la persoanele care obţin venituri din activităţi independente sau drepturi de autor este salariul minim pe economie. E mare impactul, că dacă te uiţi la cât din bugetul consolidat sunt contribuţii, e mai mult decât TVA”, a arătat Biriş.

Care e problema cu aceste anomalii

“Derapajele astea, din ultimii ani, nu au cum să aducă nimic bun. Pe deoparte creşti cheltuielile, pe de altă parte dai scutiri, pentru că noi aşa ştim să stimulăm: prin scutiri, nu prin investiţii. În momentul în care am dat cuiva o scutire, după aceea o să sară toţi să-şi apere privilegiile spunându că sunt facilităţi fără de care sectoarele respective îşi pierd oamenii că pleacă în străinătate”, afirmă Biriş.

Problema nu e numai de bani şi buget, spune el.

“Este pur şi simplu de coeziunea naţiei. În momentul în care unii plătesc pentru alţii apar frustrări. Ce spune în Constituţie? Că suntem egali în faţa legii fără privilegii sau discriminări. Ar trebui să se aplice asta şi la impozite, că dacă scuteşti pe unul sau dacă la acelaşi venit eu plătesc de 5 ori mai puţin decât tine se cheamă că eu am un privilegiu”, a arătat specialistul în fiscalitate.

El a mai spus că suntem cetăţeni şi trebuie să suportăm proporţional cu cât câştigăm costul societăţii.

„Când ne matolim la crâşmă ce facem? Mergem ca Nadia pe bârnă? Nu, ne crăcănăm şi ne reducem centrul de greutate. De ce? Ne crăcănăm ca să mărim baza şi ne lăsăm în jos ca să reducem centrul de greutate. Să câştigăm o stabilitate. Ca să poţi să fii stabil trebuie să ai bază mare şi înălţime mică. Adică impozite mici luate de la cât mai mulţi”, a mai spus Gabriel Biriş.

Cum reduci baza de la mare la mic?

Sunt două metode:

1. Scutiri

2. Evaziune

„Finalitatea e aceeaşi: neplata taxelor”, conchide el.