Schimbari necesare in actualul proiect al legii educatiei nationale

Mai sunt 3 zile in care se pot face schimbari la actualul proiect de Lege a Educatiei Nationale. Impreuna cu sugestiile cititorilor HotNews.ro, incercam sa propunem guvernului cele mai importante schimbari care ar trebui aduse actualului proiect, in speranta ca specialistii si ministrii guvernului vor reflecta si asupra lor.

1. Structura invatamantului preuniversitar.

Structura propusa de proiect nu este buna din cel putin doua motive:

• Condamna circa 20% dintre absolventii clasei a VIII-a, 40.000 de elevi, la abandon scolar, pentru ca familiile lor nu au bani sa-i trimita la liceu la oras. Anul acesta, din 209.000 de elevi prezenti in clasa a VIII-a, doar 175.000 s-au inscris la admiterea computerizata, iar din experienta anilor anteriori rezulta ca si o parte dintre acestia vor renunta curand sa urmeze cursuri liceale.
• Lipseste economia de forta de munca calificata, prin absenta scolii profesionale, post invatamant obligatoriu. Presupunerea ca in filiera tehnologica, clasele a IX-a si a X-a (14-16 ani), vor juca rolul scolii profesionale, este gresita, ar insemna reeditarea claselor de arte si meserii care si-au dovedit esecul. In plus, punerea in sarcina unor elevi, care au terminat scoala generala cu note mai mici, programe de invatare din cultura generala, cultura tehnica si instruire practica, inseamna sa-i condamni sa nu invete temeinic mai nimic.

2. Depolitizarea

•  Nu se realizeaza, pentru ca inspectorii generali, numiti politic, au importante atributii in concursul pentru directori, numirea si revocarea acestora, rezolvarea contestatiilor ulterioare concursului.
• Conform unui articol din lege, directorii isi desfasoara activitatea sub indrumarea si controlul inspectorilor generali si a primarilor- factori politici.

3. Descentralizarea

Nu se realizeaza pentru ca:

• Inspectoratele au importante atributii in infiintarea si desfiintarea unitatilor scolare.
• In stabilirea cifrelor de scolarizare.
• In activitatea administrativa si economico-financiara a scolilor. Toate aceste atributii ar reveni in mod firesc Directiilor Judetene de Invatamant, aflate in subordinea Consiliilor Judetene. Numai ca aceste Directii Judetene de Invatamant nici nu apar in proiectul de lege.
• Resursa umana este gestionata in continuare de catre minister si inspectoratele scolare, care au un cuvant greu de spus, inclusiv in concursurile de titularizare.
• Toate metodologiile de concurs pentru directori si profesori sunt stabilite de minister.
• Curriculum la decizia scolii este doar de 10%, iar la decizia profesorului, zero.
• Nu sunt prevazute indemnizatii de sedinta pentru membrii consiliilor de administratie, activitatea acestora transformandu-se in “munca voluntara”.

4. Finantarea urmeaza elevul nu este prevazuta si pentru gradinitele private.

5. Nu exista mecanisme de stimulare salariala a performantei in educatie, se preia sistemul comunist de salarizare dupa grade si vechime, conditii nici necesare nici suficiente pentru prestatii de calitate. Progresul scolar al elevilor nu are nici un rol in salarizarea profesorilor.

6. Nu se prevad in lege mecanisme de control si evaluare postfinantare a sumelor uriase destinate infrastructurii scolare. Din acest motiv si anul acesta avem cca 40% din scoli fara autorizatie sanitara de functionare, desi in ultimii ani s-au investit sume uriase in repararea acestora, sume care au disparut ca apa in nisip.

7. Desfiintarea structurilor actuale din subordinea ministerului (agentii, consilii, comisii) si trecerea lor in regim de autofinantare, pe baze contractuale cu ministerul si alti beneficiari.

8. Reintroducerea admiterii la liceu, pentru ca evaluarile interne ale scolilor generale nu sunt credibile, atata timp cat sunt supuse unei presiuni mari, reprezentata de ierarhizarea pentru admitere in liceele bune si foarte bune.

9. Stabilirea unor mecanisme pentru examenul de bacalaureat care sa elimine fraudele constatate in ultimii ani.

10. Reducerea numarului de ore la gimnaziu la maximul 25 pe saptamana si a numarului de discipline la 7-8, asa cum se intampla in tarile cu sisteme de educatie performante.

11. Promovarea unei clase sa se faca atunci cand media anului este cel putin 6, indiferent de mediile pe obiecte. Este inuman sa ceri elevilor sa fie buni la 14-16 discipline.

12. Personalul din invatamant sa-si desfasoare activitatea strict in conformitate cu Codul Muncii in vigoare.

13. Infiintarea, prin lege, a asociatiei profesionale a cadrelor didactice, asemanatoare Colegiului medicilor.

14. Interdictia ca profesorii sa acorde meditatii elevilor din propria scoala.

15. Introducerea unor mecanisme care sa asigure competitia intre scoli, intre elevi, intre profesori, stiut fiind ca doar competitia genereaza calitate.

16. Curriculumul si evaluarea sa cuprinda strict competentele prevazute de documente din Uniunea Europeana, iar formarea profesionala sa tina cont de cerintele din piata muncii romane si europene.

17. Cifrele de scolarizare, decise anual de guvern, sa fie strict in corelare cu structura ofertei de joburi din piata muncii romane si europene.

Alaturi de amendamentele aduse de parlamentari, poate ca si aceste propuneri sunt demne de luat in seama, precum si altele, avansate de cititori.

Premierul Emil Boc a declarat in numeroase randuri: “facem reforma sau plecam acasa”. Fara acest gen de masuri, reforma e doar mimata, mistificata, ramanem incremeniti tot in tiparele educatiei comuniste.

Faptul ca ministrul Andronescu nu se poate desprinde de stilul de organizare a invatamantului in parametrii societatii comuniste (centralizat si politizat), nu este un motiv sa condamnam 4,5 milioane de elevi si studenti la o educatie si formare profesionala provenite din alta epoca.