Science Report: ADN-ul medieval rezolvă problema uriașului descoperit în Portugalia. Ce mai fac australienii cu vinul pe încălzirea asta globală? Aruncați numaidecât jucăriile vechi!

ADN-ul medieval rezolvă problema uriașului descoperit în Portugalia ● Ce mai fac australienii cu vinul pe încălzirea asta globală? ● Peștele se cam duce pe apa sâmbetei ● Aruncați numaidecât jucăriile vechi!

ADN-ul medieval rezolvă problema uriașului descoperit în Portugalia

Scheletul unui individ cu o înălțime peste medie a fost descoperit recent în situl medieval Torre Velha din Portugalia. Uriaș, adică măsura peste 1,8 m, dar asta era suficient pentru a-l transforma într-un veritabil Goliat. Nu mai trebuie spus că o astfel de înălțime era una atipică pentru vremea respectivă, respectiv anul 1.000, mai ales într-o zonă cum era Peninsula Iberică.

Arheologii implicați în proiect au crezut inițial că se află în fața unor resturi osteologice ale unui individ venit din altă parte a Europei, probabil zona scandinavă. Însă datele genetice au indicat că personajul cu pricina era localnic ba, mai mult, prezintă cea mai veche dovadă a existenței sindromului Klinefelter.

Sindromul Klinefelter a fost identificat și numit de abia la jumătatea secolului al XX-lea. El se manifestă cu precădere la persoanele care prezintă un cromozom X în plus. Dacă sexul unei persoane poate fi determinat după tipul cromozomilor, respectiv XX în cazul femeilor și XY în cazul bărbaților, în situația de față vorbim despre un individ care prezenta un set XXY de cromozomi.

Sindromul Klinefelter, cunoscut și sub denumirea 47,XXY, se manifestă prin infertilitate, pilozitate corporală redusă și o înălțime medie. Ei bine, de asta suferea și individul descoperit în situl portughez.

Acum, trecând peste faptul că vorbim de cea mai veche descoperire de genul acesta, cercetătorii susțin că tehnica folosită de ei poate fi aplicată și în cazul unor specimene cu mult mai vechi, unele chiar de zeci de mii de ani vechime, pentru a studia apariția și proliferarea unei afecțiuni genetice. Am adăuga noi că, poate în felul acesta, se potolesc și ăia care văd uriași peste tot prin trecutul omenirii.

Ce mai fac australienii cu vinul pe încălzirea asta globală?

Nu fac nimic cu el! Asta fac australienii. Dacă prin Franța și alte zone ale Europei viticultorii au fost loviți grav de secetă, iar producția se anunță una cu mult sub cele din anii trecuți, Australia se confruntă și cu alte probleme. Ei nu mai au cum să o vândă. Circa 400 de milioane de litri de vin au rămas pe stoc în Australia, iar viticultorii au fost anunțați că nu vor mai avea unde să își mai vândă marfa.

Cel mult, aceștia sunt sfătuiți să schimbe soiurile cultivate cu unele mai căutate sau să se axeze pe struguri de masă. China, principalul importator de vin din Australia nu prea mai cumpără nimic de acolo, iar asta se traduce în dispariția unei surse de venit de peste 1 miliard de dolari anual. În plus, chinezii încep să acapareze piața globală.

China și-a dezvoltat propriile podgorii în ultimii ani, iar consumatorii chinezi sunt încurajați să consume vinuri locale. Australienii se văd astfel nevoiți să renunțe la producția de struguri de anul acesta. Dacă ar produce și mai mult vin, cu stocurile pe care le au în prezent, prețurile ar scădea dramatic și tot pe pierdere ar ieși. Oricum, dacă schimbă soiurile, cam între doi și șase ani își revin. Asta, evident, dacă nu le iau chinezii fața și cu soiurile astea noi.

Peștele se cam duce pe apa sâmbetei

Deja supuse unui stres teribil din cauza pescuitului excesiv, a poluării și a încălzirii globale, speciile de pește care fac cu precădere obiectul pescuitului vor intra într-un punct în care nu se mai pot regenera, ne anunță cercetătorii elvețieni din la Universitatea din Berna, citați de revista EmergingRisks.

Oamenii citați susțin că încălzirea globală rămâne principalul factor al reducerii dramatice a rezervelor naturale de pește. În jumătate dintre zonele marine studiate la nivel global cantitatea de pește s-a redus substanțial în ultimii ani.

Aceiași specialiști anunță că o creștere cu numai 0,3 grade Celsius, adică la 1,8 față de 1,5 când se înregistrează în prezent, față de perioada preindustrială, ar duce la un efect ireversibil. Mai precis, declinul populației de pește nu va mai putea fi controlat.

Cum ar veni, avem o veste bună și una proastă.

Vestea bună e că avem locuri în față la următoarea apocalipsă climatică. Vestea proastă e că suntem fix în mijlocul spectacolului.

Aruncați numaidecât jucăriile vechi!

Cea mai mare greșeală pe care o puteți face este să vă lăsați copiii să se joace cu jucării vechi de plastic. Aruncați-le numaidecât! De fapt, nu le aruncați! Reciclați-le undeva! E mai bine așa. Asta o spun cercetătorii suedezi de la Universitatea din Göteborg, printr-un studiu publicat în Journal of Hazardous Materials Advances.

După atâta amar de ani în care am bătut mingea de 35 de lei pe stradă și în care ne-am jucat cu păpuși, mașinuțe, căsuțe și alte cele din plastic, au descoperit ei că astea conțin substanțe toxice uneori în cantități și cu 400% mai mari decât cele normale. Iar astea pot duce la tot felul de afecțiuni grave: cancer, infertilitate și altele asemenea.

Problema e că nici nu ce face cu ele. Să zici că le reciclezi, bun, doar că procedeele de înlăturare a substanțelor toxice sunt aplicabile doar la jucăriile noi, care conțin cantități mult mai reduse de chimicale nocive. Cum ar veni, chiar nu le mai poți refolosi. Asta e. Voi scăpați de ele, ăsta e primul pas! Vedem pe urmă ce facem.