Science Report: De la paranormal la știință sau cum se explică senzația de deja-vu. Efectul dușului, sau de ce ești mai creativ când lași mintea să zboare. Microbiologii belgieni susțin că au îmbunătățit gustul berii.

​De la paranormal la știință, sau cum se explică senzația de deja-vu ● Efectul dușului, sau de ce ești mai creativ când lași mintea să zboare ● Microbiologii belgieni susțin că au îmbunătățit gustul berii ● Anna Kikina, a cincea femeie cosmonaut din Rusia, va ajunge pe Stația Spațială la bordul unei navete Space X

De la paranormal la știință, sau cum se explică senzația de deja-vu

Circa 60% dintre oameni au experimentat cel puțin o dată în viață senzația de deja-vu. O senzație bizară care a ridicat multe întrebări printre oamenii de știință și nu numai. Așa au apărut o sumedenie de ipoteze, care merg de la disfuncții cerebrale și până la fenomene paranormale. Niciuna nu a reușit însă să explice pe de-a întregul ce anume declanșează senzația respectivă.

Un studiu publicat în urmă cu ceva vreme a fost însă readus în discuție ca unul care a oferit cea mai plauzibilă explicație. Autorul studiului, Dr. Alan Brown de la Colegiul Dedman din Dallas, a identificat un anumit tipar în ceea ce înseamnă senzația menționată. Mai exact, aceasta se declanșează cu precădere în asociere cu un anumit loc sau cu o discuție. La aceeași concluzie a ajuns și Dr. Anne Cleary, psiholog în cadrul Universității din Colorado, care subliniază că totul ține de modul în care creierul stochează informațiile. Lipsite de importanță, anumite imagini sau fragmente de discuție tind să fie uitate imediat. Cel puțin în aparență. Ele rămân în subconștient și revin atunci când persoana în cauză trece prin situații similare.

Spre exemplu, ai trecut pe holul unei școli unde mobilierul este poziționat într-un anumit mod. Nu e o informație cu care să îți încarci memoria. Însă ea poate reveni sub forma unei senzații de deja-vu, ani mai târziu, atunci când ajungi într-un alt loc, spre exemplu holul unui spital, unde există o așezare aproape identică. Nu mai știi unde ai văzut-o, dar știi clar că nu e o noutate, de acolo senzația de deja-vu.

Evident. Mai sunt și alte cauze care trebuie identificate. Explicația de mai sus nu este un postulat. Dar, tot e un punct de pornire ca să nu mai credeți că sunteți într-o simulare gen Matrix, că ați trăit vieți anterioare sau cine știe ce alte fantasme. Totul are o explicație plauzibilă până la urmă, doar să vreți voi să fiți raționali.

Efectul dușului, sau de ce ești mai creativ când lași mintea să zboare

Să stai și să îți bați capul cu o problemă nu va duce neapărat la vreun rezultat pozitiv. Ba dimpotrivă. Prin Occident i se mai spune și „overthinking”. Asta nu e vreun secret, se știa deja. Acum avem însă și soluția.

Mai mulți cercetători de la Universitatea din Minnesota spun că ideal pentru rezolvarea unor probleme este să lași mintea cât mai liberă. Pur și simplu, să nu te mai gândești la problemă.

Pentru asta, au făcut ei niște teste pe un grup de voluntari. Ălora li s-a cerut să noteze cât mai multe posibile utilizări ale unei cărămizi și ale unei agrafe pentru hârtie.

Înainte de a se apuca de treabă, jumătate dintre subiecți au vizionat un scurt filmuleț plictisitor cu niște bărbați care împătureau lenjerie. Cealaltă jumătate a vizionat o scenă faimoasă dintr-un film hollywoodian, cu actrița Meg Ryan mimând un orgasm. Care jumătate credeți că a avut rezultate mai bune? Evident, aia care a lăsat imaginația să zburde. Adică, jumătatea care a admirat-o pe Meg Ryan.

Bine, dușul este doar o metaforă pentru o activitate care nu implică efort intelectual. În fapt, ambele jumătăți au avut rezultate pozitive. Dar ăia cu orgasmul au fost mai productivi. De aici rezultă nu doar că un orgasm face minuni la sănătatea mentală, ci și că nu trebuie să vă stresați prea tare cu problemele. În fine, nu știm cum va reacționa șeful sau șefa la muncă dacă îi spuneți că trebuie să vedeți un orgasm ca să fiți mai eficienți. Asta rămâne să stabiliți voi!

Microbiologii belgieni susțin că au îmbunătățit gustul berii

Cel puțin asta susțin Dr. Johan Thevelein și echipa sa de la Departamentul de Biologie Molculară de la Universitatea Catolică din Leuven. Studiul publicat în revista Applied and Environmental Microbiology, și care se anunță un candidat serios pentru un premiu Nobel anul viitor, susține că s-a reușit identificarea și modificarea unor gene ale drojdiei care ajută la obținerea unui gust superior.

Problema asta stringentă a apărut încă de la începutul anilor `70, atunci când tehnologia de producere a berii s-a schimbat radical. Mai exact, producătorii s-au axat pe metode care permit obținerea unei cantități superioare de bere, dar de mai slabă calitate. Specialiștii belgieni afirmă că acest lucru se petrecea din cauza modului în care se producea fermentarea. Folosind cuve închise, în detrimentul celor deschise folosite în trecut, dioxidul de carbon rezultat în urma fermentării presuriza vasele, alterând astfel gustul și aroma berii.

Echipa doctorului Thelevein a identificat însă o mutație a unei gene botezate MDS3, care nu doar că este rezistentă la presiune, dar mai și oferă o aromă de banană berii rezultate. Folosind un program de editare genetică, cercetătorii belgieni au multiplicat mutația astfel încât să obțină un gust superior. Zic ei. Ce mai zic este că au mai găsit o mutație care permite obținerea unei arome de trandafir. Sincer, nici nu prea mai contează. Bere cu gust și aromă de banană sau trandafiri să fie la ei!

Anna Kikina, a cincea femeie cosmonaut din Rusia, va ajunge pe Stația Spațială la bordul unei navete Space X

Chiar dacă relațiile din SUA și Rusia nu sunt cele mai fericite prin prisma războiului din Ucraina, misiunile spațiale comune continuă, așa cum se stabilise înainte de începerea ostilităților. Printre acestea, zborul unui astronaut american la bordul unei rachete Soyuz, de la baza din Baikonur, acum două săptămâni, urmat de o misiune NASA, din al cărei echipaj face parte și Anna Kikina.

Zborul va dura aproximativ 30 de ore, în timp ce misiunea celor cinci astronuați de la bordul navetei Space X va dura cinci luni și va implica peste 200 de experimente științifice. Numărul astronauților și cosmonauților de pe SSI va ajunge astfel la 11. Colaborarea dintre cele două state este imperios necesară pentru buna funcționare a Stației Spațiale. Americanii sunt cei care se ocupă de sistemele de alimentare cu energie și de menținere a vieții, în timp ce rușii sunt responsabili de cele care asigură propulsia și menținerea pe orbită.

Oficialii NASA vor să continue operațiunile comune până cel puțin în anul 2030, în timp ce Sergei Krikaliov, directorul Roscosmos, speră ca guvernul țării sale să îi dea acordul pentru continuarea misiunilor și după 2024. Asta înseamnă, printre altele, dacă vă era teamă cumva, că Anna Kikina o să și fie adusă înapoi.

Sursa foto: Dreamstime.com