Science Report: Mama lui Da Vinci ar fi fost o sclavă din zona Mării Negre. Nu știm de unde vine apa de pe Terra, dar știm de unde NU vine. Mărimea chiar conta la sauropode

​Mama lui Da Vinci ar fi fost o sclavă din zona Mării Negre ● Nu știm de unde vine apa de pe Terra, dar știm de unde NU vine ● Mărimea chiar conta la sauropode

Mama lui Da Vinci ar fi fost o sclavă din zona Mării Negre

Leonardo da Vinci, faimosul polimat florentin din secolul al XV-lea, ar fi fost fiul unei sclave adolescente, răpită din zona Caucazului și traficată în Bizanț, Veneția și Florența. Cel puțin asta afirmă istoricul italian, Carlo Vecce, citat de El Pais.

Faptul că nu se știe mai nimic despre mama lui Leonardo da Vinci, decât că se numea Caterina, a dus la o sumedenie de speculații de-a lungul timpului. Tot ce s-a putut stabili cu exactitate a fost linia paternală, tatăl lui Da Vinci fiind un notar pe nume Piero da Vinci, și faptul că el nu fusese căsătorit cu acea Caterina care avea să dea naștere lui Leonardo.

Carlo Vecce susține că a reușit să identifice cine a fost Caterina, urmând linia unor documente vechi de circa 600 de ani. Astfel, Caterina ar fi fost fiica de doar 15 ani a unui prinț pe nume Iacob, din zona Georgiei de azi. Ea ar fi fost răpită de un grup de tătări și vândută apoi unui negustor de sclavi bizantin.

La Constantinopol ar fi fost vândută și revândută de mai multe ori, până când a intrat în posesia unui venețian pentru ca, în Veneția, să fie cumpărată de un anume Donato di Filippo di Salvestroc Nati, un cavaler florentin despre a cărui soție, Monna Ginevra, se scrie că deținea sclavi din „Orientul Mijlociu și zona Mării Negre”.

Donato avea legături cu Piero da Vinci, acesta din urmă fiind notarul care îi parafa actele. Așa ar fi aflat Da Vinci de Caterina și așa ar fi ajuns să o lase însărcinată. Ulterior, a cumpărat-o și i-a redat libertatea.

Evident, există și voci care contestă o astfel de ipoteză. Spre exemplu, Caterina era un nume comun pentru sclavele eliberate. Deci, Caterina eliberată de Da Vinci putea fi oricine deși , în cazul de față, coincidența e cel puțin stranie.

Nu știm de unde vine apa de pe Terra, dar știm de unde NU vine

71% din suprafața Terrei este acoperită de apă. Peste două treimi. Și nimeni nu poate spune cu exactitate de unde a venit ea. Faptul că ar fi fost adusă de comete sau asteroizi reprezintă cea mai uzitată ipoteză cu privire la originea ei. Însă o ipoteză trebuie să fie și dovedită, pentru a deveni teorie.

Deocamdată, o echipă de cercetători de la Universitatea din Maryland, SUA, susține că a reușit să elimine unii dintre potențialii candidați pentru originea apei terestre, acondritele, sau meteoriții acondritici. (Ce sunt ei, ne axplică aici fizicianul Claudiu Tănăselia).

Cercetătorii americani, al căror studiu a fost publicat în Nature, susțin că au analizat șapte acondrite care au zburat prin sistemul nostru solar de circa 4,5 miliarde de ani. Ele provin din planetezimale (corpuri cerești primordiale care s-au ciocnit între ele până au ajuns să formeze planete). Problema este că astfel de acondrite au un conținut extrem de mic de apă. Cel puțin asta este una dintre observațiile autorilor studiului.

Faptul că meteoriții cu pricina au căzut pe Terra relativ recent, înseamnă că e prima dată când cineva poate efectua teste de acest gen asupra unor astfel de corpuri cerești. Una peste alta, a reieșit că apa reprezintă circa 1/2.000.000 din masa totală a obiectelor studiate.

Astfel, în opinia specialiștilor, rămân doar doi candidați care ar fi putut aduce apa pe Terra: cometele sau meteoriții condritici. Dacă ei provin din sistemul nostru solar sau din afara lui, asta este o altă chestiune deosebit de interesantă care așteaptă să fie elucidată, cu atât mai mult cu cât apa este elementul cheie fără de care viața, așa cum o știm noi, nu ar exista.

Mărimea chiar conta la sauropode

Nu e prima dată când vă spunem că nu e lună în care palentologii chinezi să nu anunțe o nouă descoperire. De data aceasta, este vorba despre o specie complet nouă de sauropod, botezat Mamenchisaurus sinocanadorum (a nu se încerca pronunția). În fapt, descoperirea datează din anul 1987, dar abia acum au ajuns rezultatele analizelor, asta într-un studiu din revista Journal of Systematic Palaeontology.

Exemplarul a trăit acum circa 160 de milioane și, deși nu era nici pe departe unul care să adere la titlul de cel mai mare sauropod de pe Terra, avea totuși cel mai lung gât. Unul de aproximativ 15 metri.

Trecând peste acest record greu de egalat, specialiștii încearcă să afle care era, mai exact, rolul său. Explicația cea mai simplă ar fi că îi oferea un avantaj în cursa pentru hrană. El ar fi ajuns astfel la ramurile și frunzele la care alți dinozauri erbivori nu ajungeau. Numai că rolul unui astfel de gât exacerbat ar putea fi unul mult mai complex.

Posibil ca el să fi jucat un rol important în selecția sexuală. Cum s-ar zice, mărimea chiar conta la sauropode. Sau, o altă explicație care nu e exclude pe cea de dinainte, ar fi că gâtul era folosit la luptele dintre masculi, pe modelul oferit de girafele de azi. Dar, așa cum recunosc și cercetătorii, la momentul actual astea nu sunt decât supoziții.

De ce au venit rezultatele atât de târziu, după mai bine de 20 de ani? Ei bine, pentru că doar o vertebră din zona gâtului unui M. Sinocanadorum a fost descoperită vreodată, alături de câteva coaste și de fragmente craniene. Iar asta nu e suficient pentru a calcula cine știe ce. A fost nevoie de o altă descoperire, din anul 2012, a unei specii diferite de sauropod chinezesc, una botezată Xinjiangtitan. De data asta, gâtul exemplarului era complet.

Și cum existau similarități între cele două specii, paleontologii au putut compara fosilele și estima lungimea gâtului unui M. Sinocanadorum. Și încă ceva interesant, teritoriul Chinei făcea parte dintr-o insulă izolată în perioada Jurasicului. De asta, fauna de aici este unică și de asta evoluția speciilor de aici a fost una oarecum diferită de restul lumii.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro