Science Report: Val de proteste în mediul științific în urma unei decizii neobișnuite a NASA ● India este aproape de a două țintă majoră în misiunea sa spațială ● Bogații planetei vor fi responsabili de moartea a peste un miliard de oameni

​Val de proteste în mediul științific în urma unei decizii neobișnuite a NASA ● India este aproape de a două țintă majoră în misiunea sa spațială ● Bogații planetei vor fi responsabili de moartea a peste un miliard de oameni

Val de proteste în mediul științific în urma unei decizii neobișnuite a NASA

Oficialii NASA a anunțat că misiunea New Horizons se va încheia, așa cum era programat, la data de 30 septembrie anul curent. Pentru cei care nu știu, sonda spațială New Horizons a fost lansată în anul 2006, cu scopul de a studia planeta Pluto și satelitul acesteia, Charon, precum și misterioasa Centură Kuiper care înconjoară sistemul nostru solar.

Decizia a fost întâmpinată cu un val de proteste din partea comunității științifice. O scrisoare de proteste, semnată de 25 dintre cei mai importanți astronomi și astrofizicieni din SUA, printre aceștia inclusiv foști angajați NASA, a fost deja înmânată oficialilor Agenției Spațiale Americane. De asemenea, Societatea Națională Spațială din SUA a înaintat o petiție prin intermediul căreia speră să obțină cât mai multe semnături cu care să forțeze o continuare a misiunii.

De fapt, NASA a decis nu doar să încheie misiunea, ci și să demită echipa aferentă. Cel mult, susțin oficialii NASA, misiunea ar putea continua, dar nu pentru a se concentra pe studiul Centurii Kuiper, ci pentru a colecta date heliofizice legate de mediul îndepărtat al Soarelui. Cât privește echipa actuală, aceasta ar urma să fie înlocuită cu una nouă.

Deși nu se specifică acest lucru în comunicatele oficiale NASA, protestatarii bănuiesc că totul ar fi legat de bugetul agenției spațiale, atâta vreme cât sonda funcționează fără probleme și transmite informații importante. Apoi, susțin ei, continuarea misiunii de explorare a Centurii Kuiper pentru cel puțin 3-5 ani nu va costa mai multe de 15 milioane de dolari. Bani care se duc în mare parte pe salariile echipei și pe lucrări de mentenanță. Iar în condițiile în care NASA are programe care depășesc cu mult, mult mai mult, această sumă, decizia pare cu atât mai bizară.

Așa cum spuneam, nu este clar dacă bugetul este motivul principal în decizia neobișnuită a celor de la NASA. Dacă vor schimba ceva, asta vom afla în curând, căci mai este fix o lună până la prezumptiva încheire a misiunii. Până atunci, sonda New Horizons rămâne obiectul care a ajuns la cea mai mare distanță față de Terra, după sondele Voyager 1 și 2, și singurul obiect creat de om care se află în apropierea Centurii Kuiper. Asta cel puțin pentru următorii 20-30 de ani.

India este aproape de a două țintă majoră în misiunea sa spațială

După ce a scris istorie la propriu, reușind o aselenizare într-o zonă în care nimeni nu a mai reușit să facă asta până acum, sau cel puțin nu s-a încumetat să o facă, Agenția Spațială Indiană (ISRO) este foarte aproape de al doilea obiectiv major… lansarea unui sonde care să studieze soarele.

Sonda, botezată Aditya-L1 (Aditya – „soare” în limba sanscrită, L1 – punctul Lagrange 1), cântărește circa o tonă și jumătate și a costat 45 de milioane de dolari. Din datele oferite de ISRO, aceasta va fi plasată în punctul Lagrange 1 (de aici și numele), la circa 1,5 milioane de kilometri față de Terra (asta după o călătorie de 109 zile).

Acolo, își va începe misiunea de studiere a coroanei solare și a straturilor superioare ale atmosferei solare. Nu este singurul obiect creat de om care face asta. Agenția Spațială Europeană a lansat încă din anul 1996 o sondă pe nume SOHO (Solar and Heliospheric Observatory), cu scopul de a studia Soarele.

Cum misiunea SOHO se va încheia în anul 2025, este de așteptat ca Aditya să preia rolul acesteia. Dintre cele șapte echipamente de observație care se află la bordul sondei Aditya, patru sunt dedicate studierii erupțiilor solare, radiațiilor și proprietăților atmosferei solare. Alte trei vor observa vânturile solare, precum și câmpul magnetic din punctul L1.

Dacă misiunea va reuși, va fi al doilea mare succes al Indiei în cursa spațială. Asta înainte de a-și îndrepta atenția spre Venus, misiune care ar trebui să aibă loc peste doar doi ani.

Bogații planetei vor fi responsabili de moartea a peste un miliard de oameni

Doi cercetători, unul de la Universitatea de Vest din Ontario, Canada, celălalt de la Universitatea din Graz, Austria, au publicat recent un studiu în revista Energies, studiu prin care atrag atenția asupra unui fapt mai mult decât îngrijorător. Anume că, până la finalul secolului, peste un miliard de oameni își vor pierde viața pe fondul încălzirii globale.

De fapt, spun autorii studiului, vinovați de această situație vor fi bogații planetei, în special cei care conduc marile afaceri din industria petrolieră, o industrie care se face vinovată de eliberarea a peste 40% din totalul emisiilor de dioxid de carbon la nivel global.

Și, cum decesele se vor înregistra în marea lor majoritate în rândul populației sărace, acest fapt poate fi catalogat, în accepțiunea celor doi autori, ca un genocid involuntar sau, cel mult, din neglijență.

Specialiștii amintiți subliniază că a analizat peste 180 de studii care au avut ca subiect mortalitatea cauzată de emisiile de carbon. De aici și denumirea de „regulă a celor 1000 de tone”. Mai exact, la fiecare 1000 de tone de dioxod de carbon eliberate un atmosferă, un om își pierde viața.

În realitate, susțin cei doi specialiști, este vorba doar despre o estimare, iar numărul deceselor ar fi mult mai mare, chiar de 10 la mia de tone. Iar pe măsură ce temperaturile globale vor crește cu doar 2 grade Celsius, numărul acesta va crește direct proporțional. Astfel, estimează autorii studiului, cel puțin un miliard de decese vor fi înregistrate până la finalul secolului, și toate vor avea același numitor comun, emisiile de dioxid de carbon.

Evident, ei vin și cu o listă de măsuri de reducere a acestor emisii și spun că e imperios necesar să se acționeze imediat. Dar știm toți cam cum funcționează astea. Până una alta, cercetătorii citați subliniază că, oricât de alarmist ar suna, totul este deja o problemă de viață și de moarte. Fie că ne place, fie că nu.

Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.

Sursa foto: profimediaimages.ro