Seful Politiei Judetene sustine: Functionarii publici sunt cei mai corupti

In cadrul conferintei de presa desfasurate marti la sediul IPJ Braila, conducerea Inspectoratului a prezentat citeva date despre activitatea in primul trimestru a politistilor care au actionat in conformitate cu Programul Ministerului Administratiei si Internelor „Impotriva fraudei si a coruptiei”.

Pentru aplicarea prevederilor privind combaterea infractiunilor economice (inselaciune, delapidare, evaziune fiscala si altele) si a coruptiei din judetul Braila, politistii, impreuna cu Directia Generala a Finantelor Publice, Garda Financiara, Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului si directiile vamale, au executat numeroase actiuni in rindul agentilor economici care isi desfasoara

activitatea pe raza judetului nostru. Astfel, in primele trei luni ale anului in curs, politistii specialisti in investigarea cauzelor de frauda si coruptie au desfasurat pe raza judetului Braila 362 de actiuni si verificari directe, constatind 248 de infractiuni de natura economico-financiara.

Din totalul infractiunilor economice, 20 de cazuri au fost de evaziune fiscala, iar acum sint in lucru, la Parchet, doua dosare cu autori implicati in spalare de bani.

„In trimestrul I a.c. am actionat si pe linia coruptiei, unde am constatat 40 de fapte. Functionarii publici sint cei mai corupti si, in general, autori ai faptelor de coruptie sint persoane cu functii. Aceste cazuri sint foarte greu de probat, iar fara probatiune nu putem face nimic”, a declarat seful Inspectoratului de Politie al Judetului Braila.

Aceeasi situatie se constata si la nivel national, astfel ca din cele 409 persoane cu functii de conducere 143 sint functionari publici.

Dupa cum a apreciat chestorul de politie Arion Tiganasu – Jenica, directorul Directiei Cercetari Penale din cadrul Inspectoratului General al Politiei Rom=ne, acest fenomen continua sa se manifeste la un inalt nivel in toate domeniile vietii economico-sociale si politice, fiind comise de cele mai multe ori de insasi persoanele care, prin natura atributiilor de serviciu, sint obligate sa asigure

respectarea legii.

„In domeniul financiar-bancar, analiza fenomenului infractional scoate in evidenta modalitati si forme specifice de comitere a infractiunilor de coruptie prin acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, neurmarirea, conform legii, a destinatiilor contractate ale creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante, folosirea creditelor

bancare, in totalitate ori partial, in interes personal ori in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate; prezentarea si acceptarea cu ocazia acordarii unor credite, de garantii, ipoteci ori gajuri cu valori supraevaluate ori deja angajate”, a precizat chestorul Arion Tiganasu – Jenica.

Acesta a mai sustinut ca majoritatea infractiunilor complexe descoperite, privind procesul de privatizare, de evaluare si vinzare a activelor si societatilor cu capital de stat, transferurile ilegale de capital si patrimoniu, organizarea si functionarea societatilor comerciale cu capital privat, au fost insotite de acte de coruptie comise de persoane cu functii de conducere si atributii de

control. {eful Inspectoratului de Politie al Judetului Braila, comisar-sef Ion Motoc a declarat ca IPJ Braila are in lucru un astfel de caz insa acesta va fi facut public dupa finalizarea anchetei.

Legile si banii, piedici in desfasurarea anchetelor

Concluzia de fond a misiunilor de natura economico-financiara a fost ca probarea unor astfel de fapte este o procedura „destul de greoaie”, cea mai importanta dovada fiind expertiza contabila. In acest sens, principalul obstacol s-a dovedit a fi bugetul de austeritate alocat de administratia locala.

Potrivit declaratiei sefului IPJ Braila, din cauza lipsei banilor nu poate fi inceputa expertiza pentru ca expertii contabili asteapta sa primeasca jumatate din tarif pentru a incepe lucrarea.

„De multe ori sintem pusi in situatia de a apela la una din parti pentru plata avansului expertizei si s-a intimplat ca o parte din persoanele cercetate sa se sustraga anchetei tocmai pentru ca dispun de surse financiare. Prin modificarile aduse la procedura penala nu avem posibilitatea de a lua nici o masura fara procuror, nici macar interzicerea parasirii localitatii.

Legea este in favoarea celor care comit infractiuni. Perchezitia este o activitate foarte importanta de preluare de probe insa noi nu putem patrunde in domiciliu decit dupa efectuarea urmaririi penale”, a afirmat comisar-sef Ion Motoc.

Pentru ca politistii sa aiba mai multa libertate in demararea cercetarilor, conducerea Inspectoratului General al Politiei Rom=ne a inaintat o propunere la Ministerul Justitiei prin care solicita o noua modificare a Codului de Procedura Penala.

Propuneri pentru prevenirea coruptiei

Strategia Politiei Romane pentru viitorul apropiat are in vedere mai multe directii de actiune pentru descoperirea si combaterea actelor de coruptie: perfectionarea structurilor proprii in raport cu mutatiile produse in societatea romaneasca in special in domeniul vietii economico-sociale, dar si cele rezultate din perfectionarea cadrului legislativ; imbunatatirea cooperarii dintre politie si

parchet pentru transformarea in probe a datelor obtinute in legatura cu faptele de coruptie comise de diverse persoane; constituirea unei banci de date computerizate despre persoanele care sint predispuse sau comit acte de coruptie in vederea exploatarii lor cu operativitate si pentru cresterea eficientei muncii in acest domeniu; specializarea unor politisti in cadrul programelor de asistenta ale

Comunitatii Internationale organizate in domeniul luptei impotriva coruptiei; dezvoltarea cooperarii cu organele ce au atributii de control financiar pentru limitarea actelor de coruptie si de fraudare a avutului public; solicitarea si obtinerea de sprijin din partea institutiilor si persoanelor care au cunostinta despre comiterea unor acte de coruptie, impotriva Legii nr.

78/2000; atragerea mass-mediei, a organizatiilor non-guvernamentale si a opiniei publice in demascarea faptelor de coruptie despre care au cunostinta ca au fost comise; precum si participarea, impreuna cu celelalte organe competente, la elaborarea unor proiecte de lege pentru perfectionarea cadrului legislativ ce reglementeaza lupta impotriva coruptiei.