”Serios? Dă Guvernul bani?” / ”Toti întreabă domne, dar nimeni nu vine să pună umărul”. Cum vor face școală online câteva "localități roșii" din România
”Nu s-a primit niciun ban. Dă Guvernul bani? Serios, chiar dă? Păi și noi ce trebuie să facem? Unde să ne adresăm?”, mă întreabă contabila școlii din Ungureni, județul Bacău. Inițial, am crezut că femeia face vreo glumă, că doar se preface surprinsă, urmând să-mi spună că a vrut să facă o farsă și că Primăria e pregătită de începerea școlii. Urma apoi să râdem amandoi de cât de reușită a fost farsa, să mai pun 2-3 întrebări despre cum se vor descurca copiii și la final să ne urăm succes. Dar, nu. Contabila chiar nu știa că se dau bani, nu știa nici câți copii vor începe anul, dar măcar m-a pus în legătură cu instituția de învățământ, de unde ne putem lua datele. Așa că am sunat. Ungureni este una din cele 49 de localități roșii din România unde școala ar trebui să se facă online. Numai că sute de copii nu au nici măcar un telefon mobil.
Am sunat la câteva școli sau primării din localitățile roșii. Am vrut să aflăm în principal 3 lucruri: câte cazuri COVID -19 au de au intrat sub cod roșu, câți copii învață acolo, câți dintre ei au nevoie de device-uri și cum va arăta anul școlar cu predare online.
„Și dacă ai telefon, ce te faci cu el dacă n-ai internet?”
Formez numărul oferit de doamna contabilă a Primăriei Ungureni din județul Bacău. ”Da, vă rog!”, zice vocea autoritară a bărbatului. Mă prezint, îi spun de ce am sunat. Undele sonore au transportat oftatul din Moldova direct în urechea mea internă. ”Ne descurcăm…”, zice vocea care se înmuiase dintr-o dată. Păi din ce vă descurcați?, întreb. ”Avem niște economii făcute în ultimii ani….o să luăm copiilor cât o să putem”, zice reprezentantul școlii.
De primit bani, nu au primit. ”Poate o să vină niște bani…”, lucește sonor speranța din el. Apoi trece la contra-atac. ” Toti întreabă domne, dar nimeni nu vine să pună umarul. Au venit de la Unicef, au venit de la alte institutii… Toti dau sfaturi domne, dar cand e vorba de bani, toti se dau deoparte”.
La școala din Ungureni sunt arondați în jur de 500 de copii, cu tot cu cei din satele din jur. Îl întreb dacă au copiii telefoane mobile. ”Cine să aibă, domne? Poate cei ai căror părinți au fost la muncă în străinătate. Poate ăia au. Dar și dacă ai telefon, ce te faci cu el dacă n-ai internet? Păi știți cum e?”, mă întreabă cu năduf omul. Și lasă o pauză, cât să mă prind și să-l întreb eu: Cum e?
”Păi e ca și când ți-ar face cineva cadou un televizor, dar n-ai avea nici curent electric și nici abonament de cablu. Păi nu te încurcă ăla în casă mai mult decât te ajută? ”, mă întreabă el. Îi dau dreptate, ce să fac. ”Noi am făcut dezinsectia în școală…Ne-am pregatit corespunzător, că dacă vine DSP-ul să le arătam că…Să știți că noi nu avem nici copii infectati, nici profesori infectati nu avem…Iar ăia micii abia așteaptă să înceapă școala!”, își recapătă el vocea autoritară.
”Nu avem banii, suntem pe telefoane”
În Tauț, județul Arad, situația nu e neagră- neagră, e doar neagră. Acolo se știe că Guvernul dă bani, dar nu s-a primit niciun leu.
Viceprimarul Gheorghe Horga ne spune că la școală sunt înscriși în jur de 110 copii.
”Nu avem banii, suntem pe telefoane”, spune el cu năduf. Și ne face legătura cu directoarea școlii, Camelia Bun. ”Nu știm ce să facem. Noi deocamdata suntem sub cod roșu. De început școala o s-o începem, fără discuție. Dar ….”, lasă ea în aer partea mai puțin plăcută.
Mamă a unui copil în ciclul primar de învățământ, directoarea școlii recunoaște că e aproape imposibil să faci cursuri pe telefon. ”E un chin să lucrezi pe telefon si să derulezi ecranul ca să citești tot rândul până la capăt. Din cei 110 copii, 3 au aplicat pentru programul acela Euro 200 și sunt în curs de a-și lua device-uri. Dar restul…”, lasă ea fraza în aer.
O parte din elevi folosesc telefoanele parintilor, dar nu sunt toate smartphone-uri. „O să vedem cum vom face, dar speranțe de bani nu prea avem. Nu ni s-a raspuns la nicio adresa trimisa Consiliului Local”, conchide directoarea școlii din Tauț.
„Noi suntem printre cei privilegiati”
Cu totul alta e situația la Conop (accentul pe a doua vocală, dacă nu vrei să te corecteze localnicii). Primăria va vira școlii în aceste zile cei circa 20.000 de euro necesari.
”Cei de la școală știu cine are nevoie”, ne spune primarul.
”Scoala are 250 de copii. Tabletele vor ajunge la cei care nu au. S-a discutat deja cu părinții și avem o evidență foarte clară. Am avea nevoie de 30-40 de device-uri. Avem 25 de copii cărora părinții le-au luat deja device-uri. Suntem pregătiti, avem platforma educationala pregătită si vom începe școala așa cum trebuie. Noi suntem printre cei privilegiati, am gasit intelegere la Primarie. Avem 8 cazuri de persoane infectate la nivel de comună. Noi ne pregăteam de scenariul verde, dar în weekendul trecut o familie formată din 4 membri s-a infectat si astfel a crescut incidența în comună și am ajuns sub cod roșu. Dar și așa, suntem pregătiți”, spune Mihuța Milica, directoarea școlii din Conop.
La fel ar sta lucrurile și în Bârsa, județul Arad. ”La școala noastră învață 158 de copii, dar foarte mulți au deja laptopuri. Nevoia de aparatură era pentru circa 27 de elevi. Avem deja banii, o parte i-am virat, iar o alta parte urmează să îi virăm în aceste zile. În comuna sunt 8 cazuri de persoane depistate pozitiv”, explică Ciev Avram, primarul Bârsei.
„În starea de urgență copiii au folosit telefonul părinților, dar acum părinții sunt plecați la muncă”
În comuna Poiana Teiului din județul Neamț, o altă localitate roșie din România, sunt peste 100 de copii de școală care nu au nici măcar un telefon mobil.
În comună au fost confirmate 16 cazuri de COVID-19 – la primărie și la un cămin de bătrâni, astfel că localitataea a fost inclusă pe lista roșie, iar elevii trebuie să învețe exclusiv online.
În comună sunt 376 de copii – elevi până la claasa a VIII-a și preșcolari – care învață în trei clădiri ale școlii. Sunt împărțiți în 20 de clase și grupe de grădiniță. Cea mai mare problemă este lipsa accesului la internet. Cele 33 de cadre didactice au reușit să își procure dispozitive din banii lor, însă sunt peste 100 de copii care nu au nici măcar un telefon.
”În martie-aprilie, când România s-a aflat în stare de urgență și au făcut școală online, o parte din ei au reușit să facă ore intrând pe telefonul părinților, la care acum nu mai au acces, aceștia fiind plecați la muncă”, a declarat pentru HotNews.ro directoarea școlii, Mariana Deleanu.
Ea a trimis Inspectoratului Școlar Județean necesarul de tablete sau laptopuri pentru elevi: 147. ”Nu avem echipamente suficiente, dar încercăm să procurăm. Avem nevoie de tablete sau laptopuri pentru 147 de copii și am trimis o listă la Inspectoratul Școlar. Există posibilitatea să achiziționăm, dar probabil spre luna decembrie, pentru că după 15 octombrie se deschide linia de proiecte. Sunt 115 copii care nu au nici măcar telefon, în starea de urgență au folosit telefonul părinților, dar acum părinții sunt plecați la muncă”, a afirmat directoarea școlii.
Ea mai spune că până luni conducerea școlii luase în calcul scenariul hibrid – cursuri fizice și cursuri online, prin rotație – , dar că acum nu are de ales.
La Bivolari, în județul Iași, 287 de copii din localitate ar trebui să înceapă şcoala din faţa calculatorului. Au fost înregistrate 7,74 de cazuri la mia de locuitori și este singura localitate din judeţul Iași aflată în scenariul roşu.
Potrivit Inspectoratului Şcolar Iași, doar 60% dintre elevii de la cele patru şcoli din localitate au însă şi acces la internet sau la un dispozitiv conectat la internet. Reprezentanții ISJ spun că în perioada următoare încearcă să asigure necesarul de tablete sau laptopuri, astfel încât elevii să poată face cursuri online, scrie Ziarul de Iași.
„Nimeni nu ne poate asigura într-un timp scurt un număr atât de mare de tablete”
În Prahova, cele mai multe localităţi au apelat la sprijinul Inspectoratului Şcolar pentru a primi tabletele de care elevii au nevoie odată cu începerea şcolii în vreme de pandemie, scrie News.ro. Însă marţi, cu mai puţin de o săptămână înainte de deschiderea anului şcolar, singura certitudine era că şcoala începe la 14 septembrie, în timp ce numărul incertitudinilor este foarte mare.
Conducerea Inspectoratului Școlar Prahova susţine că încă se centralizează numărul elevilor care au nevoie de tablete pentru a putea face cursuri online.
„Am vorbit cu toţi operatorii din domeniu pentru că necesarul de tablete la nivelul judeţului Prahova este foarte mare şi niciunul dintre aceşti operatori nu ne poate asigura într-un timp scurt un număr atât de mare de tablete, undeva între 16 şi 20.000. În seara asta se centralizează cererile trimise de toate şcolile, nu pot să spun o cifră exactă acum. (…)
Am stabilit cu ei şi probabil, dacă primim avzul ministerului, joi vom semna şi contractul, să ni le dea etapizat, astfel încât, când avem localităţi cum avem acum patru localităţi în zona roşie, să le putem da. Evident că cele patru localităţi sunt pe lista cu priorităţi. Termenul în care vor veni toate tabletele este între 45 şi 60 de zile de la semnarea contractului, depinde furnizori, dar primul lot vine în 10 zile de la semnarea contractului”, a declarat pentru News.ro inspectorul şcolar general al IPJ Prahova, Constantin Pisău.
El spune că ar fi vorba de câte 1000-1500 de tablete de la fiecare furnizor care să fie livrate în primele loturi.
„Noi bani nu avem de unde să băgăm”
În oraşul Boldeşti Scăeni rata de infectare raportată de DSP Prahova marţi era de 3.29 la mia de locuitori. De zile întregi la Boldeşti există un focar de infectare într-un centru medical. Primarul Constantin Bucuroiu susţine că în centrul care oferă, printre altele, îngrijiri paliative, au fost aduşi bolnavi cu COVID-19 inclusiv de la Ploieşti. În această situaţie, localitatea a intrat pe lista celor „roşii”.
La Boldeşti Scăeni sunt două şcoli generale – una cu 800 de elevi, alta cu 400 – şi un liceu unde sunt înscrişi aproape 500 de tineri. Un sfert dintre copiii din Boldeşti Scăeni nu au acces la tabletă sau la un telefon performant pentru că provin din familii foarte sărace.
„Inspectoratul Şcolar ne-a asigurat şi pe noi, şi şcoala, că atunci când va primit aceste tablete – este vorba de 455 de tablete pentru toate şcolile şi liceul din oraş – şi sperăm că le aduce până la… Că noi bani nu avem de unde să băgăm. Şi nici nu am găsit portiţă. Ne bate la cap cu Ordonanţa 144 (n.r. – privind unele măsuri pentru alocarea de fonduri externe nerambursabile necesare desfăşurării în condiţii de prevenţie a activităţilor didactice aferente anului şcolar 2020/2021 în contextul riscului de infecţie cu coronavirus SARS-CoV-2), dar nu spune care este procedura şi cum face să cumpere autoritatea locală tablete. Nu am fost informaţi că la nivel de guvern se face licitaţie pentru treaba asta şi mai acum două săptămâni s-a blocat licitaţia. Cine e de vină?”, a declarat pentru News.ro primarul din Boldeşti Scăeni.
Edilul susţine că, şi să vrea, nu are de unde să aloce bani pentru tablete, pentru că 80 la sută din fondurile de care dispune localitatea ar merge către un centru medical în care sunt îngrijii 45 de bolnavi. „Mai vin şi domnii de la Guvern să cumpărăm tablete. N-avem cum, noi abia asigurăm hrana şi întreţinerea bolnavilor de acolo, 45 de bolnavi”, conchide primarul.
La Starchiojd, rata de infectare cu virusul SARS-VoV-2 este de 3,59 la o mie de locuitori. Transmiterea este intracomunitară şi în comună nu există centre medicale sau sociale în care să fi fost identificate focare închise de COVID-19 care, puse în statistici, să determine această rată a infectării. Aproximativ 450 de copii de toate vârstele aşteaptă ca membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă să decidă cum începe şcoala în comună. Deocamdată, Consiliul de administraţie al Şcolii Profesionale Starchiojd a decis, marţi, reluarea cursurilor după scenariul galben, în care elevii vin prin rotaţie la şcoală, restul fiind prezenţi la lecţii online.
Dintre cei 450 de elevi care învaţă la Starchiojd, 350 din învăţământul primar, gimnazial şi profesional „sunt eligibili” pentru a primi tablete. Ceilalţi aproximativ o sută sunt de vârstă preşcolară şi nu intră în categoria celor eligibili.
Şcoala Starchiojd a decis să apeleze la Inspectoratul Şcolar pentru achiziţionarea de tablete „Suntem în parteneriat cu ISJ Prahova care va achiziţiona aceste dispozitive cu decontarea din fonduri europene. Dumnealor, la nivel de inspectorat, realizează achiziţia”, a explicat directorul Sorin Fofircă.
Pe lângă cele două localităţi, alte două – Talea şi Filipeştii de Târg – au rate de infectare de peste trei la mia de locuitori. Autorităţile iau în calcul ca unii dintre copii să primească de la şcoli, în custodie, calculatoarele aflate în cabinetele de Informatică.
Comuna Bara are doar 300 de locuitori și este cea mai mică din județ. Sunt 7 copii care merg la școala primară din comună și alți 10 copii de grădiniță.
Comuna s-a trezit inclusă pe lista „localităților roșii” deși, potrivit autorităților locale, nu are niciun caz de COVID-19.
„A fost o greșeală, o confuzie. Sunt 3 cazuri de COVID-19, care au însă domiciliul la Lugoj și sunt acolo în carantină. La noi au doar reședință, dar ei sunt la Lugoj. Noi nu avem de fapt niciun caz în comună, a fost luată adresa de resedință, pentru că nu știu să facă diferența între domiciliu și reședință și așa ne-am trezit noi pe lista roșie”, a declarat pentru HotNews.ro viceprimarul comunei, Daniel Ursu.
El spune că încă de luni, când a apărut lista, a făcut sesizări la Prefectură, la Inspectoratul Școlar Județean și la DSP, semnalând această anomalie, dar până acum nu a primit niciun răspuns.
La școala din comună sunt 7 copii de clasă primară și alți 10 de grădiniță, care ar trebui să înceapă școala online. Viceprimarul spune că la cei mici nu se pune problema și că, eventual, vor primi acasă fișe de lucru de la educatoare, iar cei mari nu au dispozitive. Unii dintre ei nu au nici semnal la telefon.
„Avem sate unde nu exista semnal pe telefon, cum să facă online? O să lucreze și copiii de la școala primară prin fișe de lucru – va merge profesorul acasă ca să le ducă. Nu are copilul semnal, nu are conexiune la internet, ce să facă?”, a adăugat viceprimarul.
Comuna „roșie” din Maramureș care refuză școala online
Comuna Coroieni se află în sudul județului Maramureș și numără în jur de 3.000 de oameni. A fost inclusă de Ministerul Sănătății pe lista celor 43 de „localități roșii” din România, unde incidența cazurilor de coronavirus este mai mare de 3 la mia de locuitori, iar școala ar trebui să înceapă online.
În comună sunt trei unități de învățământ unde învață 410 copii cu vârste între 3 și 14 la ani. Conducerea școlii a decis că „nu stă în picioare” scenariul autorităților de la București – cursuri exclusiv online -, iar copiii trebuie să vină la școală.
Directoarea școlii, Liana Lazăr, spune că nu există niciun pericol pentru copii să vină fizic la școală, în condițiile în care cazurile de COVID-19 sunt la un centru de bătrâni.
„Noi suntem o comună mică. Oamenii nu sunt bolnavi, nu sunt cazuri de COVID în comunitate. Au fost 10 cazuri la centrul de bătrâni din comună, iar pentru noi nu este niciun pericol. Am făcut astăzi consiliu de administrație la școală și am decis să începem școala față în față. Am făcut și adrese la Inspectoratul Școlar și la DSP ca să îi informăm. Au stat copiii destul acasă”, a declarat pentru HotNews.ro directoarea școlii, Liana Lazăr.
Ea a spus că decizia a fost luată după ce profesorii s-au consultat cu administrația locală și cu părinții. „Copiii vor să vină la școală. Și cei mai neiubitori de școală vor să vină”, spune Lazăr.
Doar jumătate dintre elevii din Coroieni au o tabletă sau laptop sau acces la internet.
„Noi, școala, avem laptopuri, dar jumătate dintre copii nu au. Nu au avut de unde să primească. Pe programul Guvernului abia din octombrie se pot scrie proiectele și abia în ianuarie 2021, probabil, vom putea trece la achiziție. Nu numai noi, toate școlile din țară. Oricum, la gradiniță și în clasele primare nu se poate face școală online, este foarte greu cu cei mici să îi poți ține. În martie-iunie ne-am bazat mult pe părinți, ne bazăm și acum”, a adăugat Liana Lazăr, care este profesoară de Limba română.
INTERVIURILE HotNews.ro