Sesiunea parlamentara debuteaza sub semnul razboiului total dintre USL – Traian Basescu. Vezi in text prioritatile legislative ale USL

Sesiunea parlamentara debuteaza sub semnul razboiului total dintre USL – Traian Basescu si marcheaza inceperea neoficiala a campaniei electorale. Modificarea legii STS, modificarea Codurilor Penale, revizuirea Constitutiei si reexaminarea legiilor retrimise in Parlament de catre Traian Basescu sunt doar cateva din prioritatile anuntate de liderii USL. Totodata urmeaza sa fie prezentate rapoartele comisiilor de ancheta impotriva lui Traian Basescu. La capitolul restante ale Parlamentului sunt legea minelor, Codul Silvic si controversatele legi privind amnistierea si lobby-ul despre care liderii USL evita sa vorbeasca.

Cu doar o zi inaintea inceperii sesiunii legislative, un nou conflict intre Traian Basescu si liderii USL a izbucnit.

Dupa sedinta CSAT, unde Victor Ponta a cerut demiterea sefului STS, Marcel Opris si l-a acuzat public pe Traian Basescu ca nu vrea sa adopte masuri impotriva conducerii acestui serviciu, premierul a anuntat duminica seara ca USL va initia debutul sesiunii parlamentare, un proiect legislativ de urgenta prin care sa treaca Serviciul de Telecomunicatii Speciale din subordinea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii in subordinea Ministerului de Interne.

Miza este una politica, STS devenind primul serviciu secret cu o schimbare majora de subordonare. STS a devenit o marota pentru multi dintre politicieni, care cred ca eventualul control asupra acestui serviciu ar insemna automat si controlul partial asupra procesului electoral, respectiv transmiterea datelor din sectiile de votare.

Modificarea Codului de Procedura Penala ar putea fi transata prin intemediul Parlamentului. Crin Antonescu a declarat, duminica seara, ca la nivelul Parlamentului va fi promovata urgent initiativa legislativa care va modifica Codul penal in ceea ce priveste libertatea de exprimare fata de actele justitiei si care ar ingradi libertatea presei.

• Crin Antonescu: „Al doilea subiect (al discutiilor din USL, n.r.), care este urgent si care va fi abordat maine si care sper sa fie rezolvat cat mai repede este articolul 276 din Codul penal (…) Vom interveni in Parlament, unde vom sustine un proiect de lege care exista deja semnat de mai multi parlamentari privitor la art. 276 care in opinia noastra aduce o inacceptabila a ingradire a libertatii presei inainte de toate si pe care dorim sa-l remediem in spiritul cel democratic”.

De precizat este ca presedintele Traian Basescu i-a cerut premierului Victor Ponta sa opereze, vineri, prin Ordonata de urgenta modificarile la Codul de procedura penala, solicitate, inca din luna septembrie 2013, de presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), Livia-Doina Stanciu, si de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Laura-Codruta Kovesi.

Presedintele a declarat ca daca premierul Victor Ponta nu isi asuma emiterea unei OUG care sa corecteze neajunsurile articolului 140 din Codul de procedura penala, este emblema coruptiei, si „devine scutul oamenilor corupti”.

In urma solicitarii acestuia, Ministerul Justitiei a lansat in dezbatere publica, pe site-ul institutiei, proiectul de Ordonanta de urgenta pentru luarea unor masuri de implementare necesare aplicarii Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru implementarea altor acte normative.

Una dintre modificarile aduse de acest proiect de OUG se refera la articolul 138 din Codul de procedura penala, in care ar urma sa fie introdus un nou alineat, respectiv acela ca „metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun si in cazul in care urmarirea penala este inceputa potrivit art. 305 alin. (1)”. Articolul 305 face referire, in alineatul 1, la inceperea urmaririi penale in rem: „Cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege si se constata ca nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica exercitarea actiunii penale prevazute la art. 16 alin. (1), organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta”, anunta Mediafax.

Rapoartele comisiilor de ancheta impotriva lui Traian Basescu

Totodata, in debutul sesiunii parlamentare se asteapta Raportul Comisiei senatoriale de buget privind activitatea CEC Bank a fost finalizat in sesiunea trecuta, raport care vizeaza modalitatea in care Ioana Basescu a contractat imprumutul de la CEC.

Presedintele comisiei, Cosmin Nicula, a spus ca documentul reflecta realitatea din cadrul CEC si propune concluzii pe care membrii Comisiei le-au tras in urma dezbaterilor si a audierilor si care trebuie analizate de Biroul Permanent, potrivit agentiei Mediafax.

De asemenea, activitatea Comisiei parlamentare Calarasi care ancheteaza modalitatea in care Ioana Basescu a achizionat terenuri agricole va continua cu audierea fostului consilier prezidential Adrian Radulescu.

Raport final va fi depus la Birourile Reunite ale Parlamentului, votul final urmand sa fie dat intr-un plen reunit al celor doua Camere.

Revizuirea Constitutiei si calendarul adoptarii proiectului

La inceputul anului, dupa „marea impacare PSD-PNL”, Victor Ponta si Crin Antonescu au anuntat ca USL va avea ca prioritati pentru 2014 demararea referendumului pentru revizuirea Constitutiei odata cu alegerile europarlamentare si elaborarea unei noi legi electorale.

In prima sedinta a USL din 2014, liderii au decis organizarea referendumului pentru modificarea Constitutiei simultan cu alegerile europarlamentare de la finalul lunii mai. Pentru o prezenta mai mare la vot, acestea ar urma sa se desfasoare pe parcursul a doua zile. Liderii USL au mai decis ca alegerile prezidentiale sa fie organizate cu 45 de zile inaintea expirarii mandatului lui Traian Basescu, datele posibile fiind 2 sau 9 noiembrie.

• Victor Ponta: Avem patru pachete de decizii adoptate azi, care au legatura cu anuntarea pentru 2014 a principalelor obiective politice, cu mesajul clar ca USL nu a uitat nici adversarul nostru comun – regimul Basescu – nici obligatiile fata de cei care ne-au votat. Doua dintre pachete – reforma institutionala, Constitutia, legea pentru alegerile parlamentare, a doua  – platforma comuna pentru europarlamentare, desi pe liste si grupuri separate, trebuie sa avem o conduita comuna.

Presedintele PNL, Crin Antonescu, a anuntat ca USL a convenit asupra modificarii legii electorale, astfel incat Camera Deputatilor va avea 300 de membri, care vor fi alesi prin vot proportional direct.

• Crin Antonescu: „Unul dintre obiective USL in acest an este modificarea legii electorale, cu un numar maxim parlamentari in Camera, 300, „si in care revenim la formula proportionalitatii directe, vot de liste pentru Camera Deputatilor(..,) acest sistem de vot pe liste permite „reprezentarea la nivel politic a tuturor fortelor semnificative, pentru a permite cea mai buna reprezentare a curentelor politice cu sustinere populara. Noi nu prevedem numarul maxim de 300 de deputati ca sa ii dam satisfactie lui Traian Basescu, ci pentru ca e o cifra potrivita si asigura intarirea functionarii si prestigiului Parlamentului. Trecem si in Constitutie acest lucru.

Vicepresedintele Comisiei pentru revizuirea Constitutiei si responsabiliul PSD pe acest subiect, senatorul Ioan Chelaru a stabilt deja calendarul pentru finalizarea proiectului Legii fundamentale.

Comisia parlamentara comuna pentru revizuirea Constitutiei isi va relua activitatea in prima zi a sesiunii, cu o intalnire a membrilor cu reprezentantii uniunilor profesionale si cu prezentarea amendamentelor formulate ca urmare a observatiilor si propunerilor Comisiei de la Venetia si ale celor din avizul Consiliului Legislativ.

Referendumul pentru revizuirea Constitutiei ar putea avea loc la finele lunii mai, simultan cu europarlamentarele, astfel proiectul noii legi fundamentale ar trebui sa treaca de Parlament cel mai devreme in 24 aprilie.

Calendarul revizuirii Constitutiei propus de PSD

• In debutul sesiunii parlamentare, convocarea sedintei Comisei pentru revizuirea Constitutiei si finalizarea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei in acord cu avizul Consiliului Legislativ 

• 10 februarie. Transmiterea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei  la Curtea Constitutionala

• 21 februarie. Pronuntarea Curtii Constitutionale

• jumatatea lunii martie. Redactarea deciziei Curtii Constitutionale si publicarea acesteia in M.Of. – jumatatea luni  martie 2014. In acest interval de timp, propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei  poate fi transmisa si Comisiei de la Venetia. Eventualele observatii formulate de Comisia de la Venetia asupra propunerii legislative pot fi integrate in continutul acesteia fie in cadrul dezbaterilor din Senat, fie in cadrul dezbaterilor din Camera Deputatilor

• Potrivit dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 47/1992, termenul  in care Curtea Constitutionala este obligata sa se pronunte asupra constitutionalitatii propunerii legislative de revizuire a Constitutiei este de maximum 10 zile.In conf. cu prevederile art. 60 din acelasi act normativ, termenul pentru redactarea deciziilor Curtii Constitutionale este de maximum 30 de zile,  calculat de la pronuntare.

• 23 martie. Adoptarea de catre Senat a propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei (depunerea de amendamente de catre senatori si grupurile parlamentare,  elaborarea raportului de catre Comisia comuna,  dezbateri in plen/vot final)

• 2 aprilie. Adoptarea de catre Camera Deputatilor a propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei (depunerea de amendamente de catre deputati si grupurile parlamentare,  elaborarea raportului de catre Comisia comuna,  dezbateri in plen/vot final)

• 3 aprilie. Medierea intre cele doua Camere ale Parlamentului (numai in situatia in care cele doua Camere vor adopta propunerea legislativa in redactari diferite)

• Verificarea, din oficiu, de catre Curtea Constitutionala a constitutionalitatii legii de revizuire a Constitutiei Romaniei (dupa adoptarea acesteia de catre Parlament);

• 3 aprilie. Transmiterea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei   la Curtea Constitutionala

• 8 aprilie. Pronuntarea Curtii Constitutionale

In ceea ce priveste adoptarea unei noi legi electorale, desi liberalii isi doresc adoptarea acestei in actuala sesiune, sunt slabe sanse sa se intample. Sursele Hotnews.ro sustin ca datorita anului electoral nu va exista timpul necesar pentru dezbaterea acesteia. Ramane insa de vazut cum va negocia Crin Antonescu in interiorul USL adoptarea legii.

La capitolul urgente legislative sunt legiile intoarse in Parlament, la reexaminare de catre presedintele Traian Basescu. Este vorba de legea parteneriatului public-privat, legea privin energia regenerabila si legea privind cumpararea terenurilor.

• Victor Ponta: Grupurile noastre sunt pregatite sa revoteze legile blocate de presedinte – legea privind cumpararea terenurilor, care include conditii extrem de importante pentru ca romanii sa aiba dreptul si sprijinul pentru a cumpara terenuri. Legea privind energia regenerabila – care face ca facturile sa nu creasca, trebuie sa o votam. Parteneriatul public-privat, care priveste oportunitile de dezvoltare a infrastructurii, legea minelor, care priveste toate tipurile de exploatari, exista in Parlament o initiativa pe care o sustinem in totalitate, garantarea dreptului la libera exprimare. (13 ianuarie, sedinta USL)

Lege parteneriatului public privat a fost adoptata in decembrie 2013 de catre Parlament. La inceputul lunii ianuarie, presedintele Traian Basescu a cerut reexaminarea legii acuzand faptul ca nu sunt definite in mod transparent aspectele ce pot conduce la denuntarea unilaterala a contractului si nici modul in care se va face inlocuirea partenerului privat.

• Traian Basescu nu promulga legea parteneriatului public-privat si o trimite Parlamentului spre reexaminare

Legea privind resursele regenerabile

Legea transmisa de Parlament in decembrie spre promulgare era de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea si completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Ordonanta de Urgenta 57/2013 fusese aprobata de Guvern in luna iunie cu aplicare din luna iulie. In luna decemberie, Parlamentul a transformat OUG in Lege urmand ca aceasta sa intre in vigoare din ianuarie 2014 cu anumite amendamente.

Initiativa presedintelui Traian Basescu de a trimite Parlamentului spre reexaminare Legea privind reesalonarea acordarii de certificate verzi a creat o stare de incertitudine in sectorul energiei regenerabile. Nici producatorii si nici reprezentantii Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) nu stiu clar care sunt efectele retrimiterii in Parlament a acestei legi, chiar daca au consultat juristi pentru a-i lamuri.

Insa, gestul presedintelui ar putea fi in favoarea producatorilor din domeniu deoarece ar putea folosi motivul cererii de reexaminare ca argument in favoarea lor in cazul in care vor da Guvernul in judecata pentru modificarea schemei de sprijin.

• Soarta Legii privind certificatele verzi este incerta. Actorii de pe piata energiei regenerabile nu stiu la ce sa se astepte

Legea privind cumpararea terenurilor de catre straini

Proiectul de lege privind restrictionarea cumpararii terenurilor de catre persoanele fizice a fost initiat de Ministerul Agriculturii in contextul in care de la 1 ianuarie 2014 strainii cu resedinta in Uniunea Europeana pot cumpara terenuri agricole in Romania. Proiectul a fost adoptat cu unele modificari de Camera Deputatilor la finele lui decembrie.

Potrivit viitoarei legi, o noua autoritate, care va functiona direct in subordinea premierului Victor Ponta, va administra toate tranzactiile cu terenuri extravilane din Romania si va putea cumpara in numele statului pamanturi agricole, incepand din anul 2014.

Presedintele Traian Basescu a trimis spre reexaminare legea care inaspreste conditiile de vanzare a terenului agricol din Romania, acuzand existenta unor prevederi contradictorii sau confuze care pot conduce inclusiv la „un blocaj” in ceea ce priveste tranzactiile cu terenuri agricole extravilane

• Traian Basescu nu promulga Legea care ingreuneaza cumpararea de terenuri agricole si cere Parlamentului sa o reexamineze

De asemenea, in noua sesiune legislativa trebuie clarificatele controversatele legi dezbatute in decembrie, in „martea neagra” din Parlament: legea minelor, legea lobby-ului si legea amnistiei.

Legea minelor nu a fost adoptata in plenul Camerei Deputatilor din cauza voturilor insuficiente. Au fost doar 160 de voturi pentru, insuficiente ca legea sa treaca. Proiectul de lege stabilea cadrul legal prin care Rosia Montana Gold Corporation putea incepe exploatarea zacamintelor aurifere de la Rosia Montana. Vezi ce continea forma care a fost respinsa.

Discutiile pe legea minelor vor fi reluate in Parlament. Potrivit liderului grupului PNL din Camera Deputatilor, George Scutaru, un nou proiect de lege privind exploatarea zacamintelor aurifere a fost elaborat de ministerul Economiei in colaborare cu ong-ul Transparecy International si urmeaza sa fie trimis Parlamentului.

• George Scutaru: „Ministerul Economiei a lucrat la un nou proiect al legii minelor in colaborarea cu ong-ul condus de Victor Alistar, iar in urmatoarea perioada va fi depus la Parlament pentru a fi adoptat”.

Legea lobby-ului nu a intrat in dezbaterea plenului, fiind reintoarsa la Comisiile de specialitate. Proiectul de lege elaborat in cateva ore de catre Comisia Juridica ar fi dus la distorsionarea completa a pietei.

Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a anuntat, intr-o conferinta de presa, ca Legea lobby-ului, initiata de deputatul PSD Constantin Nita, este perfectibila, el aratand ca dezbaterile asupra acesteia vor fi reluate in Comisia juridica.

„Legea lobby-ului, initiata de deputatul Nita, de ministrul Nita, este perfectibila. Astept de la companiile interesate sa vina la Parlament, sa ne asezam toti la masa si sa gasim cea mai buna solutie”, a declarat Zgonea, potrivit agentiei Mediafax.

El a precizat ca a discutat luni cu premierul Victor Ponta despre Legea lobby-ului, acesta transmitandu-i ca Executivul este dispus sa participe la conturarea unui proiect care sa intruneasca consensul la nivelul societatii romanesti.

• Valeriu Zgonea: „Guvernul – ieri am avut o discutie cu primul-ministru Victor Ponta – este dispus, asa cum a spus in punctul de vedere, sa participe efectiv la un proiect care sa fie al societatii romanesti, nu al unui Guvern USL sau al unui Parlament in care 70% sunt uselisti” (28 ianuarie, Mediafax)

Totodata, premierul Victor Ponta a declarat ca Legea minelor este absolut necesara, avand in vedere ca Romania are multe resurse naturale si multe situatii de blocaj, el aratand ca este „treaba” Parlamentului sa se ocupe de elaborarea acesteia. Intrebat daca este posibil ca Guvernul sa asume un proiect de lege privind minele, Ponta a raspuns negativ: „Nu, Parlamentul. E treaba Parlamentului”.

Legea amnistiei, in urma presiunilor publice, a fost retrimisa la Comisia Juridica. Legea a fost elaborata pe ascuns de catre parlamentarii juristi si prevedea amnistierea infractiunilor pentru care Codul penal sau legile speciale prevad o pedeapsa privativa de libertate pana la 7 ani inclusiv sau amenda.

Amnistia inlatura raspunderea penala pentru infractiunea savarsita, in toate formele ei de participatie penala, autor, coautor, instigator, complice si participatie improprie. Daca intervine dupa condamnare, ea inlatura si executarea pedepsei pronuntate, precum si celelalte consecinte ale condamnarii.

In prezent nu exista o decizie in interiorul USL privind reluarea dezbaterilor. Surse social democrate au declarat pentru Hotnews.ro ca nu exista in prezent o decizie in interiorul PSD privind acest proiect de lege.

Datorita presiunilor facute de catre oficialii europeni si ambasadelor SUA, Marea Britanie, Franta, etc, social democratii evita sa discute subiectul. PNL a anuntat in repetate randuri ca nu sustine reluarea discutiilor pe legea aministiei.

La capitolul restante pe care parlamentarii trebuie sa le solutioneze se afla si Codul Rutier si Codul Silvic.

Cum arata majoritatea parlamentara in debutul sesiunii

In decembrie, ultimul transfer de parlamentari catre PSD-UNPR au fost 8 deputati PP-DD. In urma dezertarilor, PSD avea deja o majoritate parlamentara fara cele doua partide mari de dreapta, PNL si PDL. Alaturi de PC, UDMR si Minoritati, partidul condus de Victor Ponta avea in total 311 mandate, iar pentru a avea majoritate simpla are nevoie de 291 de mandate.

Dupa achizitionarea celor opt parlamentari, grupul PSD a ajuns la 240 de parlamentari, iar majoritatea necesara pentru sustinerea Guvernului sau adoptarea legilor organice este de 291 de mandate.

Pentru o eventuala majoritate de conjunctura, UDMR si Minoritatile ar sustine un Guvern fara PNL, asta insemnand inca 44 de voturi (UDMR+Minoritati). Daca luam in calcul si parlamentarii PC (18 deputati si 9 senatori, adica 27 de parlamentari), PSD are deja o majoritate parlamentara fara cele doua partide mari de dreapta, PNL si PDL. Asadar, PSD, UNPR, PC, UDMR si Minoritatile au in total 311 mandate.

Pe 28 ianuarie 2014, cu cateva zile inaintea sesiunii legislative trei parlamentari PP-DD au demisionat si s-au inscris in UNPR. Este vorba de senatorii Haralambie Vochitoiu, Dumitru-Marcel Bujor si Ion-Simeon Purec, care s-au inscris in Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei (UNPR).

Prin plecarea celor trei, grupul PPDD din Senat urmeaza sa se desfiinteze. Conform Regulamentului Senatului, „un grup parlamentar poate fi constituit si poate functiona numai daca cuprinde cel putin sapte senatori, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid, ale aceleiasi organizatii a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, aliante politice sau aliante electorale”.