Sinaia lui Carol I, distrusa de indiferenta si isterie imobiliara

Sinaia cocheta si prietenoasa gandita de Carol I e sufocata de vilele si constructiile neam-prostesti, e asediata de speculatorii imobiliari si gestionata de autoritatile locale asemena unui sat arid din inima Baraganului.

Langa casutele de munte cu flori si pajisti inverzite apar monstri de termopan si beton, intr-un haos pastorit de o primarie incapabila sa angajeze un architect-sef si sa puna la punct un plan coerent de urbanism.

La inceputul anilor 1900, autoritatile din Sinaia definitivau unul din primele planuri urbanistice ale orasului. Gandit simplu, planul nu facea abateri de la normele de bun simt in constructii si permitea dezvoltarea micutului orasel pe forma unui amfiteatru. Astazi, un astfel de plan lipseste cu desavarsire.

Regulamentul de urbanism de la 1901 si model de case propus de Carol I

foto: Arhiva Primariei Sinaia

Carol I a fost unul dintre cei care au ajutat la trasarea unei directii coerente de dezvoltare. A construit “case-exemplu” si a indemnat locuitorii asezarii sa-i urmeze sfaturile intocmai. Si l-au ascultat.

Nici macar comunistii nu au produs atata distrugere asa cum s-a intamplat in ultimii ani.

In perioada dintre anii ’47 si ’89, nici macar o singura cladire de valoare nu a fost daramata. Orasul a trecut, evident, prin isteria industrializarii, insa zonele vechi au ramas intacte.

In ultimii ani insa, Sinaia s-a transformat. A devenit un monstru cu o evolutie independenta de rigorile bunului simt, fara a se mai lua in calcul nici una dintre regulile unei dezoltari armonioase.

Se construieste la greu. Pretul terenurilor si imposibilitatea dezvoltarii din pricina barierelor naturale a facut investitorii sa se orienteze catre petice de pamant altadata inaccesibile.

Constructie deosebita langa o cabana de munte

foto: HotNews.ro

O plimbare prin vestitul cartier Furnica are efectul incetosarii complete a mintii turistului. Casele vechi si renovate, integrate complet in cadrul natural, sunt umbrite acum de cladiri de 5-6 etaje pe care chiar si Pipera Bucurestiului le-ar respinge cu dispret.

Unul din locuitorii temporari ai zonei, bucurestean cu casa de vacanta la munte, spune ca motivul pentru care a ales sa cumpere o locuinta in zona era armonia perfecta si linistea montana.

„Plec vinerea sperand sa scap de apasarea Bucrestiului si pana duminica sunt un car de nervi. Pe langa zgomotul neuntrerupt facut de basculante, s-a pierdut orice urma de intimitate”, spune Mihai V.

Casa lui cu un singur etaj este acum marginita de un bloc cu cinci etaje, placat cu marmura.

Ecran complet in fata unui monument de arhitectura

foto: HotNews.ro

Putin mai jos, o alta aberatie arhitectonica se inalta semet. In fata unei case sinaiene de dinaintea Razboiului se inalta o vila moderna. Nu modernitatea este cea care strica, ci faptul ca noua constructie o blocheaza complet pe cea veche, fiind ridicata la nici 1,5 metri de caile de acces si ferestrele celei vechi.

Dan Manea, arhitect ce cunoaste perfect orasul, spune ca accidentele naturale din ultima perioada au loc in principal din cauza dimensiunilor cladirilor care se ridica si a solului fortat la maxim de defrisarile care au loc.

“Ar trebui sa existe o strategie pe termen lung de dezvoltare a orasului, insa nu se face nimic. Infrastructura e aceeasi ca acum o suta de ani si nu mai face fata”.

O alta problema invocata de Manea este lipsa unui arhitect sau a unui urbanist in cadrul primariei Sinaia, care sa faca ordine in haosul imobiliar. Acesta considera ca Planurile Urbanistice Zonale, cele care traseaza modul in care se poate construi, sunt aprobate de Consiliul Local al orasului fara avizul, absolut necesar din punct de vedere legal, al unei Comisii Tehnice.

“Eu, daca ma duc cu un proiect la primarie, e analizat de un inginer sau un consilier local. Practic, nu exista nici o persoana competenta care sa is idea cu parerea asupra proiectului”, explica Manea pentru HotNews.ro.

Sinaia a devenit in ultimile saptamani subiect de presa ca urmare a dezastrelor ce au avut loc prin alunecarile de teren survenite in urma ploilor si a avarierii grave a catorva case.

„Ghinionul” de pe Aosta pune in pericol patru locuinte

foto: HotNews.ro

Exemplul cel mai fierbinte e o alunecare ce a avut loc pe strada Aosta. Lucrarile au fost oprite de pravalirea terenului. Arhitectul care a proiectat cladirea ce urma sa fie ridicata pe acel teren a declarat pentru HotNews.ro ca singurul motiv al accidentului il reprezinta ploile.

“A fost ghinion pur. Terenul putea suporta acea constructie”, spune arhitectul Andrada Anghel.

Reprezentantii firmei de contructii responsabila de lucrari au fost foarte evazivi.

“Nu avem ce sa comentam pana ce expertiza tehnice nu va fi finalizata. Nu va putem da nici numele celor care fac expertiza”, a spus Marius Comanoiu, unul dintre patronii societatii Almacons SRL.

Referitor la maniera in care se aproba planurile urbanistice din zona Sinaia, Andrada Anghel considera ca nu e nevoie de avizul unei Comisii Tehnice.

“Din punctul meu de vedere nu e nevoie de avizul unei Comisii Tehnice. Toata povestea e pornita de la arhitectul Dan Manea, nemultumit in acest moment ca nu mai detine monopolul asupra proiectelor din aceasta zona”, mai spune Anghel.

Un alt cartier cu probleme e cel ce se intinde de-a lungul strazii Furnica. Nu demult, primaria Sinaia a concesionat mai multe parcele de teren de circa 300de metri patrati pe care urmau sa se construiasca locuinte unifamiliale, dupa cum spune Dan Manea.

Locuinta unifamiliala pe Furnica

foto: HotNews.ro

Rezultatele sunt monstruoase. Au rezultat cladiri de 5-6 etaje, fara nici o noima.

Strada este acum handicapata. Langa casute mici de lemn si piatra au aparut cladiri unifamiliale de zeci de camere. Iarna trecuta, o bucata din strada Furnica s-a prabusit ca urmare a interventiilor in sol.

La inceputul anului, Ordinul Arhitectilor din Romania a demarat actiunea “Salvati Sinaia”, menita sa faca ordine in modul in care se dezvolta orasul.

In cadrul dezbaterilor care au avut loc s-a luat in discutie oportunitatea elaborarii unui plan de urbanism care sa faca fata nevoilor actuale ale orasului, analizarea temeinica a fiecarei cereri de defrisare facuta de cei ce dores sa-si consturiasca case, precum si consultarea cetatenilor orasului in legatura cu aceste probleme.

Instititutia condusa de arhitectul Serban Sturdza l-a invitat si pe primarul Vlad Gheorghe Oprea la discutii, insa acesta nu a participat.

In ultima saptamana, HotNews.ro a incercat in repetate randuri sa-l contacteze pe primarul Oprea, insa acesta nu a fost de gasit.

Date istorice

Manastirea Sinaia

foto: Crestinortodox.ro

Prima mentiune oficiala a asezarii a fost facuta in anul 1581, o data cu ctitorirea Schitului Sf. Nicolae de pe Molomot.

Primul drum a fost facut de argatii Manastirii, prin largirea potecii si amenajarea unui traseu rudimentar, pe care puteau ajunge carele cu boi de la Posada prin stramtoarea Oratiilor, pana in curtea bisericii.

Drumul in totalitatea sa, din Timis la Predeal si pana in Comarnic, a fost facut de austrieci, pentru a trece cu armatele si a-i ataca pe turci in Tara Romaneasca, oprindu-le inaintarea spre Ardeal (1736).

Drumul Prahovei, fiind cea mai scurta cale intre Bucuresti si Brasov, desi greu si periculos, era zilnic strabatut de carele negustoresti.

Acum apar si primele hanuri: Slonul de Piatra la Busteni si Gura Rasnoavei la Predeal (prima jumatate a sec. 18). Pe la 1890, mai apar carciumile sau hanurile manastiresti de la Sinaia: Hanul de la Gura Padurii, Hanul din Valea Iancului si ceva mai tarziu Hanul la Setu (Izvorul Rece de astazi).

In anul 1901, fiind resedinta de vara a Casei Regale, Sinaia a fost conceputa ca o statiune de lux pentru vacante, punand la dispozitia vilegiaturistilor 10 hoteluri, 55 vile mari, 50 vile mijlocii si 60 case taranesti, doua cazinouri, bai de hidroterapie, o gradina zoologica, trasuri pentru plimbari, 3 centre cu cai de calarie, manej si scoala de calarie, restaurante, berarii, cofetarii si

magazine (majoritatea sezoniere), un parc de promenada. Atunci, statiunea era supranumita „Perla Carpatilor”.

Dezvoltarea orasului Sinaia ca statiune turistica a luat amploare incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX – lea, odata cu construirea soselei Sinaia – Brasov (1847), a caii ferate Bucuresti – Sinaia (1879), si, mai ales, a castelului Peles, care a transformat Sinaia intr-un centru al vietii politice si o zona rezidentiala privilegiata.

Intre anii 1875 – 1883, este construit Castelul Peles, devenit la vremea respectiva, resedinta de vara a familiei lui Carol I, primul rege al Romaniei. (Informatii de pe site-ul oficial al Primariei Sinaia).