Sistemul de vot nu curata argintaria

Titlul parafrazează un banc cu un entuziast descriind efectele unui medicament: pe el l-a vindecat de reumatism, pe copii de tuse, iar cu restul soția a curățat argintăria. Gluma, pentru cine n-o înțelege, e pretenția că ar exista așa ceva. Or, în forma amuzantă stă un fapt simplu și foarte serios: nu putem evalua corect un sistem de vot, și nimic altceva, decât în raport cu ce poate, și, mai important, cu ce ar trebui să realizeze. E o greșeală inofensivă să crezi că un medicament poate fi soluție de curățat; e mult mai grav să crezi că o soluție de curățat poate fi medicament. Țineți cont de asta, sistemul de vot nu curăță argintăria. Sunt lucruri pe care reforma electorală nu le poate face, sunt unele pe care nu trebuie să le facă. Ignorarea acestui fapt fundamental reprezintă una din piedicile majore în calea unei dezbateri serioase.

1. O scrisoare care nu trebuie pierdută

Să vă dau un exemplu, dar, înainte de asta, o paranteză. Acest articol e o replică scrisorii pe care reprezentanți ai societății civile au trimis-o liderilor politici ca reacție la adoptarea în Senat a noii legii electorale. Vă invit să o citiți, căci este cu siguranță un mare pas înainte pe calea unei dezbateri serioase. Spun asta din punctul de vedere al cuiva care nu sunt de acord cu conținutul ei. Pot aprecia saltul calitativ al argumentației chiar în condițiile în care o voi respinge mai jos. A dispărut faultarea grosolană a dicționarului – nu mai sunt referiri la ”votul uninominal(VU) pur”, a dispărut faultarea logicii și aberațiile isterice – ”VU s-a folosit pe vremea lui Ceaușescu! Dictatură!!”, au dispărut erorile factuale majore – ”Franța ia în calcul introducerea unui sistem proporțional”, genul de non-argumente pe care le vedeam în alte cazuri. Este un document foarte serios, și care necesită un răspuns pe măsură. Cu toate astea, nu e lipsit de scăpări. Semnatarii afirmă că adoptarea VU se produce în lipsa unei dezbateri publice. O afirmație foarte depărtată de realitate! Exact contrariul e real, aș zice chiar că reforma asta este cea mai dezbătută public din toate cele care s-au făcut până acum. Dovadă stă faptul că, participând la această dezbatere în măsura în care am putut, aș putea foarte bine să scriu articolul acesta copiind din articolele și comentariile precedente scrise de mine și Mihai. Și cu asta închid paranteza și revin la exemplul meu.

Unul din argumentele pe care le-am văzut aduse împotriva VU era exemplul Ucrainei. Vecinii noștri au adoptat un astfel de sistem (majoritar, însă cu două tururi de scrutin) la începutul anilor ’90. În consecință, argumentele puneau mai tot ce se întâmpla rău pe scena politică a acestei țări – și erau destule – pe seama acestui sistem. E același banc absurd, în negativ: dacă sistemul de vot proporțional e medicamentul care curăță argintăria, cel majoritar face să crească chiria. Cea mai mare parte din păcatele respective n-aveau legătură cu sistemul de vot, nu puteau sau nu trebuiau corectate prin reforma electorală. Între timp, Ucraina a trecut la sistem semi-proporțional (în 1998) și apoi proporțional pe liste închise (în 2006). Au dispărut problemele respective? Nu, sunt tot acolo, ba unele s-au agravat și altele sunt nou apărute. Nu, nu sistemul proporțional în sine(!) le-a cauzat. De exemplu, fractura politică pe direcția est-vest – nici sistemul majoritar, nici cel proporțional nu pot și nu trebuie să rezolve așa ceva. Ucraina va reveni la un sistem electoral paralel proporțional-majoritar pentru alegerile de anul acesta. Ca paranteză, Ucraina ar trebui să fie o lecție din mai multe privințe, voi scrie alte articole pe temele respective.

2. Care sunt reproșurile aduse sistemului uninominal majoritar?

Scrisoarea prezintă șase puncte contra, dar în realitate sunt 2 argumente fiecare luând trei forme, trei exprimări diferite. Voi răspunde și respinge aceste două argumente, în forma lor comprimată.

a) Votul uninominal majoritar ”deformează, în general, rezultatele alegerilor”

Am spus că voi respinge argumentul, însă aici nu am ce respinge. Nu există un argument. Există multiple forme ale exprimării unei opinii pure, ale unei preferințe subiective pentru o anume caracteristică a unui sistem de vot, mă refer la proporționalitate. O opinie nu e un lucru rău, desigur, însă nu este ceva falsificabil, deci nu are valoare de adevăr. Prin urmare, nu reprezintă un argument. Dacă cineva spune ”sistemele proporționale sunt corecte/bune/juste/cinstite etc.” nu poți să-l contrazici, poți doar să împărtășești această opinie sau nu – el fiind în aceeași imposibilitate de a infirma afirmația contrară. Aș adăuga în listă termenul de ”reprezentative”. În lipsa unei definiții obiective și rezonabile a termenului, nu există nicio diferență între a spune ”sistemul proporțional e bun” și ”sistemul proporțional e (mai) reprezentativ”, două forme ale aceleiași preferințe subiective.

Or, toate afirmațiile la primele trei puncte reprezintă tot atâtea exprimări ale acestei opinii, făcută eventual într-o formă menită să ascundă asta și să apară a argument valid. Tipicul e cam așa: sistemul majoritar nu e corect pentru că , deci nu e proporțional. Am plecat de la ipoteza implicită că sistemul proporțional e corect și am ajuns – surpriză! – la aceeași concluzie. Începând de prin clasa a V-a, dacă nu mă înșel, elevii învață că acesta nu e un raționament valid, fiind circular. E doar re-exprimarea ipotezei, opiniei din cazul nostru, poate fi la fel de bine folosit pentru sistemul majoritar. Scrisoarea face fix la fel. ” Rezultă: sistemul majoritar ar avantaja incorect partidul X.” Or, justificarea termenului ”avantaj”, diferența cu pricina e făcută plecând de la rezultatul proporțional! Implicit, ipoteza e că un sistem proporțional e corect și ”demonstrația” e că sistemul majoritar nu e corect, pentru că nu e proporțional. Deci proporțional e corect. ”Deformarea rezultatelor” ? ”Afectarea reprezentativității” ? Fix același lucru. Ipoteza implicită e că rezultatele ne-deformate și reprezentative sunt cele proporționale, pseudo-demonstrația nu face altceva decât să o reia.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro