Sociollogica: IRES despre referendum

In ultimele zile a aparut pe bucati un sondaj IRES pe care nu-l veti gasi pe pagina institutului, ci in mai multe pagini de web de la Evenimentul Zilei.

Nu lucrez pentru IRES, asa ca nu imi asum in niciun fel corectitudinea datelor prezentate de sondaj. Analizate in detaliu, ele conduc la cateva concluzii cel putin interesante, scrie Barbu Mateescu, pe blogul Sociollogica.

Luand in calcul totusi datele institutului, sondajele efectuate de alte firme in timpul lunii iulie dar si ultima postare de pe blog-ul lui Vasile Dancu putem vorbi despre cateva subiecte:

1. Dreapta divizata.

Jumatate dintre oamenii care se considera de dreapta au votat NU la referendum sau au boicotat la cererea presedintelui.

Cealalta jumatate a votat DA la referendum sau n-a votat in nici un fel, atitudine pe care o previzionau prin raspunsurile la sondaje inclusiv atunci cand Traian Basescu si PDL descurajau boicotul. E vorba de 2,0 – 2,6 milioane de persoane – cam cat electoratul PDL de la locale.

Cine sunt ei? Vorbim despre:

a) PRM, PNG, radicali nationalisti fara partid;

b) oameni care au boicotat in numele neatingerii cvorumului, cu mult inainte ca TB sa dea semnalul;

c) un milion de votanti PNL (care insa nu sunt nici macar jumatate din electoratul acestui partid)

d) multi, multi corporatisti, intelectuali si antreprenori dezamagiti de toata scena politica.

Traian Basescu a afirmat inainte de referendum ca 700 de mii de oameni planuiau sa boicoteze referendumul indiferent ce-ar fi cerut el (grupul b de mai sus). Poate ca estimarea era corecta, poate ca nu – dupa cum vei vedea la punctul urmator, n-a mai contat.

2. Boicotul ca un bumerang. 800 de mii de persoane au votat DA la referendum desi nu votasera la locale. Vasile Dancu observa ca majoritatea acestora au venit la vot tocmai ca fronda fata de boicotul promovat de Traian Basescu, informatie care se coroboreaza cu alte sondaje efectuate in ultima saptamana de dinainte de referendum dar dupa anuntarea boicotului.

3. „Marea confruntare dintre Traian Basescu si votantii de stanga”. Oare? Jumatate dintre cei care au votat DA la referendum nu se considera de stanga, ci de centru sau de dreapta.

Explicatie matematica: procentul romanilor aflati in tara care spuneau ca ar vota DA la referendum a oscilat intre 40% si 44%. Intr-un final, 48% din romanii aflati in tara au venit la vot si au votat DA (aceasta crestere este datorata atat fraudelor cat si „boicotului bumerang”).

Conform IRES, romanii care se identifica ca fiind de stanga sunt 17% din populatie. Sa zicem ca toti au votat DA. Daca toti votantii care nu raspund la intrebari privind pozitionarea ideologica (5%) si cei care nu stiu care este orientarea lor ideologica (3%) au votat de asemenea DA, avem un total de 17+5+3 = 25%.

In functie de ce reper utilizam (40%, 44%, 48%), intre 15% si 23% din romanii aflati in tara au o orientare politica de centru sau de dreapta si au votat DA.

Dar este greu de crezut ca toti acei 5% si 3% au votat pentru demitere – procentele din fraza cu albastru putand fi astfel si mai mari. De asemenea, cu cat consideram ca frauda a fost mai mica, cu atat creste ponderea celor de centru si de dreapta in randul celor care au votat pentru demitere.

4. Pedelistii anti-basescieni si votantii pro-demitere care au trecut intre timp la PDL.

300 de mii dintre cei care au votat DA votasera la locale pentru PDL (detalii aici). E ca si cand intreaga populatie a unui oras precum Iasi, Timisoara sau Constanta si-ar fi schimbat convingerile in doar cateva luni.

140 de mii dintre care au votat DA spun ca vor vota pentru PDL la parlamentare (detalii aici). Aici vorbim despre populatia unui Targu Mures, sau un Sibiu un pic mai mic, sau un Buzau un pic mai mare.

5. Cine a votat „NU”? Cum au votat sustinatorii PDL la referendum?

O treime dintre cei care au votat pentru PDL la locale a votat „NU” la referendum. Mai mult de o zecime din votantii PDL de la locale au votat „DA”.

Din alta perspectiva: 12% din cei care au votat „NU” nu votasera pentru PDL la locale.

6. Decizia CCR nemultumeste pe cine nu te astepti.

Intre 11% si 19% din populatie n-a votat DA la referendum dar e nemultumita de decizia Curtii Constitutionale. Cu cat frauda a fost mai mare, cu atat procentul din fraza anterioara e mai mare, apropiindu-se de 19%.

Explicatie matematica: 59% dintre romani se declara nemultumiti de decizia CCR. Dupa cum aratam mai sus, 48% dintre romanii din tara au votat „DA”. Vorbim de o diferenta de 11%.

Daca frauda a fost considerabila, iar la referendum au venit doar cel mai mic procent dintre cei care spuneau in sondaje ca ar vota „DA” (40%), diferenta este de 59-40 = 19%.

7. Iceberg-ul furiei. Intre o treime si jumatate dintre cei care au votat DA sunt persoane nemultumite de reactia tuturor politicienilor la criza politica actuala. Discutia aici poate deveni extrem de elaborata; ce este important este ca sustinerea pentru USL este conditionata si relativ instabila.

Explicatie matematica: 53% dintre romanii aflati in tara spun ca de vina pentru criza sunt „toti politicienii”, alti 27% spunand ca responsabil este Traian Basescu. Cum pentru demitere au votat intre 40% si 48% din romanii aflati in tara, tot ce este peste 27% sunt oameni care au votat DA dar nu-l considera pe Traian Basescu drept vinovatul principal pentru criza. Ce este peste 27%? 48-27 = 21. 40-27 = 13. Procentul minim: 13/48 = 27%. Procentul maxim: 52,5%.

8. Drumul sinuos al USL. Inainte de suspendare USL era la cota 60. Uniunea a pierdut 5% in saptamana suspendarii pe care nu le-a mai recuperat sau pe care le-a recuperat partial de-a lungul lunii referendumului (57% cu doua zile inainte de referendum: s-au recuperat doua procente … sau efectul marjei de eroare).

9. Boicotul a anulat castigurile electorale ale PDL din timpul campaniei de referendum. Pe 19 iulie PDL era la un scor pe care nu-l mai atinsese de trei ani de zile (26%). Dupa anuntarea oficiala a boicotului, partidul s-a prabusit la un mult mai familiar 18%, partidul nereusind inca la aceasta ora sa recupereze terenul pierdut pe 24 iulie.

10. Evolutii dupa referendum. In ziua imediat urmatoare referendumului, totul se turteste in favoarea USL:

Uniunea ajunge de la 57% la 64%.

PDL si PPDD pierd fiecare cate patru procente.

Evident, totul revine la normal de-a lungul lunii august. PDL n-a castigat nimic in urma deciziei CCR, intentia de vot pentru PPDD a crescut cu 3% iar USL a ajuns la minimul ultimelor doua luni, pierzand multi dintre votantii de tip bandwagon.

IRES indica cele mai scazute scoruri ale USL dintre toate institutele de sondare a opiniei publice, atat de-a lungul lunii iulie cat si in august. Reciproca este valabila, scorurile PDL fiind extrem de inalte. Pe de alta parte, avand in vedere ce s-a intamplat la locale (scor USL mult sub cel din sondaje, scor PDL mult peste sondaje), scorurile indicate de IRES pot fi utile.

Ca nota de final: limitarile PPDD devine evidente. Intr-un climat favorabil platformei sale, PPDD descopera deodata ca e nisat sub 15%. Televiziunea e prea putin.