Solicitare fara precedent a zonei euro: In schimbul pachetului de bailout, Ciprul trebuie sa retina pana la 10% din depozitele bancare interne

Membrii zonei euro a ajuns sambata la un acord pentru acordarea unui ajutor financiar Ciprului in valoare de 10 miliarde de euro, insa a cerut in schimb ca statul sa retina pana la 10% din banii depusi in bancile cipriote, in pofida riscului de a provoca un exod al banilor din tara, informeaza Reuters.

• Principalele trei banci din Cipru (Bank of Cyprus, Hellenic Bank si Cyprus Popular Bank) sunt prezente si pe piata din Romania, dar au o cota de piata redusa. Subsidiarele din Romania nu sunt vizate de masura luata in Cipru.

Insula mediteraneana devine a cincea tara, dupa Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania, care a solicitat ajutor financiar din partea zonei euro de la inceputul crizei datoriilor.

Masura solicitata de ministii de Finante din zona euro, care ar trebui sa aduca 6 miliarde de euro la bugetul de stat, este insa una fara precedent in pachetele anterioare de salvare si a starnit neliniste si nemultumire in randul cipriotilor.

Se estimeaza ca aproape jumatate din depozitele din bancile cipriote apartin cetatenilor rusi non-rezidenti.

Nicolae Cinteza, directorul directiei de Supraveghere din BNR, a declarat pentru Ziarul Financiar ca o asemenea masura este valabila doar pe teritoriul tarii respective si nu ar viza depozitele din Romania ale sucursalei Bank of Cyprus.

„Imi doresc sa nu fi fost ministrul care face acest lucru”, a declarat ministrul de Finante cipriot, Michael Sarris, dupa discutiile de la Bruxelles, care au durat peste 10 ore, desfasurate in noaptea de vineri spre sambata.

„Mult mai multi bani ar fi fost pierduti intr-un faliment al sistemului bancar sau chiar al tarii”, a adaugat ministrul, precizand ca spera ca taxa si planul de salvare ca marcheze un nou inceput pentru Cipru.

Fara un acord de bailout, Ciprul ar putea intra in faliment, afectand si mai mult increderea investitorilor in zona euro, in conditiile in care Banca Centrala Europeana a promis anul trecut sa faca tot ce ii sta in putinta pentru a sustine moneda unica, precizeaza Reuters.

Ajutorul promis de zona euro este mai mic decat fusese prevazut initial. Suma este necesara in principal pentru recapitalizarea bancilor cipriote care au fost lovite puternic de o restructurare a datoriei suverane din Grecia.

Taxa pusa pe depozitele bancare – stabilita la 9,9% pentru depozitele mai mari de 100.000 de euro si la 6,7% pentru depozitele sub acest nivel – va intra in vigoare marti, bancile fiind inchise luni.

Pentru a se proteja impotriva scurgerilor de capital, Cipru a luat masuri imediate pentru a impiedica transferurile electronice de bani peste weekend.

Sute de persoane au stat la coada sambata dimineata in fata bancilor din Larnaca pentru a-si retrage banii, fie de la bancomate, fie din banca. insa majoritatea filialelor bancare erau inchise intr-o zi care de obicei functioneaza cu program normal.

• Ministrul olandez de Finante: Pare corect sa solicitam o contributie din partea tuturor detinatorilor de depozite

Ministrul olandez de Finante, Jeroen Dijsselbloem, a declarat ca numai astfel poate fi posibila salvarea sectorului financiar din Cipru care, in comparatie cu productia economica nationala, este de doua ori mai mare decat media din uniunea Europeana, precizeaza Reuters.

„Cum vorbim despre o contributie la stabilitatea financiara a Ciprului, pare corect sa solicitam o contributie din partea tuturor detinatorilor de depozite”, a explicat Dijsselbloem, care a prezidat reuniunea de la Bruxelles. „Nu penalizam Ciprul […], incercam sa rezolvam problemele din Cipru.”

Plan de bailout pentru Cipru a fost amanat in repetate randuri pe fondul temerilor ca relatiile de afaceri stranse dintre Cipru si Rusia, precum si ponderea banilor rusesti in sistemul bancar cipriot, ar putea presupune si operatiuni de spalare de bani.

In schimbul unor imprumuturi de urgenta, Ciprul a fost de acord sa mareasca taxa corporatista cu 2,5 puncte procentuale, pana la 12,5%. Masura ar trebui sa stimuleze veniturile, limitand dimensiunea creditului necesar din partea zonei euro, si sa mentina un nivel scazut al datoriei publice.

Presedintele cipriot Nicos Anastasiades a convocat, pentru sambata seara, o intalnire a liderilor partidelor in care sa ii informeze cu privire la acordul de salvare.

• Lagarde: Propunerea este sustenabila pentru economia Ciprului. FMI ar putea contribui la pachetul de bailout

Directorul Fondului Monetar International, Christine Lagarde, care a luat parte la intalnirea de la Bruxelles, a declarat ca sustine pachetul de salvare si ca va solicita Consiliului Director al FMI din washington sa contribuie.

„Noi credem ca propunere este sustenabila pentru economia Ciprului. FMI are in vedere o propunere de contributie la finantarea pachetului.[…] Suma exacta nu a fost inca specificata”, a declarat Lagarde.

• Un posibil ajutor pentru Cipru din partea Rusiei

Potrivit agentiei de presa, este posibil ca Moscova, care are relatii stranse cu Nicosia, sa ajute prin extinderea cu cinci ani a unui imprumut de 2,5 miliarde de euro si sa reducera rata dobanzii.

„Inteleg ca guvernul rus este gata sa contribuie prntr-o o extensie a creditului si o reducere a ratei dobanzii”, a declarat Comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Olli Rehn.

Ministrul cipriot de Finante va merge luni la Moscova pentru discutii, ocazie cu care va incerca sa obtina un acord asupra noilor conditii de creditare.

• Spania reactioneaza: Masura nu poate fi extrapolata la alte tari

Solicitarea facuta Ciprului de zona euro a determinat Spania, considerata cel mai probabil urmatoarea tara care sa necesite o noua interventie euopeana, sa infirme ca deponentii din alte tari ar putea risca sa fie penalizati astfel. Acordul de bailout a fost creat special pentru nevoile Ciprului cu problemele din sectorul bancar si „nu ar putea fi extrapolat la nicio alta tara”, au declarat surse din Ministerul Economiei din Spania pentru Reuters.

Context:

• Cipru a solicitat un plan de salvare al UE in iunie anul trecut, dar negocierile au stagnat din cauza sectorului bancar care detine active cat de 7 ori PIB-ul cipriot. FMI este ingrijorat de faptul ca datoria in PIB este la un nivel nesustenabil, de 145%, al doilea ca marime dupa Grecia. Diplomatii ciprioti sustin insa ca bancile lor sunt curate.
• Numai ca un raport  al serviciului de informatii german confirma ca investitorii rusi, unii legati de crima orgaizata, au plasate miliarde de euro in bancile din Cipru. Potrivit lui Serghei Magnitki, zeci de milioane de euro din banii mafiei ruse au trecut prin Cipru, ceea ce a dus la iritarea Germaniei care doreste sa coboare pachetul de ajutor propus Ciprului.  Oficialii UE sunt insa ingrijorati ca pierderile pe care deponentii le-ar putea suferi ar duce la un capital flight din insula.
• Bancile cipriote au fost deja printre cele mai afectate de haircutul aplicat Greciei, unde au pierdut 4.5 miliarde de euro.
• Presedintele cipriot Demetris Christofias calificase in decembrie 2012 drept „criminal” comportamentul bancilor din insula, facandu-le responsabile pentru „dureroasele” conditii impuse de planul european de salvare.
  
• „Daca nu ar fi fost probleme cu bancile, Ciprul nu ar fi avut nevoie sa apeleze la vreu mecanism”, a declarat Christofias, facand aluzie la Mecanismul de stabilitate european (MSE). „Multi cetateni se intreaba: ‘De ce sa platim noi pentru erorile si scaparile, chiar abuzurile criminale ale anumitor inalti responsabili bancari?'”, a continuat acesta. „Deciziile administratiilor bancilor si slabul control al Bancii centrale au costat Ciprul mai multe miliarde de dolari. Pentru a obtine acesti bani, a trebuit sa recurgem la Mecanismul de stabilitate europeana”, s-a justificat el. „Aceste cifre arata ca aceasta criza (…) a fost cauzata de sistemul bancare”, a adaugat presedintele, mentionand insa ca guvernul nu isi poate permite caderea sistemului bancar, care ar antrena distrugerea economiei.