SONDAJ Cum este percepută campania de vaccinare în rândul romilor: Sunt vaccinați în număr mai mic decât populația generală și au o încredere mai scăzută în medici

Procentul romilor care s-au vaccinat împotriva Covid-19 este mai mic decât cel al populației generale, iar cei care sunt indeciși s-ar lăsa mai degrabă convinși de copii sau părinți să se vaccineze decât de preot sau primar, arată un sondaj realizat de IRES la comanda Agenției Împreună. Aceasta susține că este necesară o campanie de informare în rândul comunităților de romi pentru creșterea ratei de vaccinare cel puțin la nivelul populației generale.

• În rândul celor 8% care spun că au fost convinși de o persoană publică să nu se vaccineze, numele senatoarei Diana Șoșoacă apare cel mai frecvent.
• Pe de altă parte, doar 6% susțin că au întâmpinat dificultăți în procesul de vaccinare.
• Dintre cei 15% care spun că există cineva care i-ar putea convinge să se vaccineze, cei mai mulți – 42% – declară că această persoană este un membru al familiei și 32% medicii. Doar 8% ar fi convinși de preot.

Ce recomandă autorii studiului: elevii și studenții să fie implicați mai mult

Pentru a deveni credibilă, campania de vaccinare are nevoie de comunicatori puternici, empatici şi credibili din afara sferei politice.

• Încrederea în politicieni este una extrem de redusă. Faptul că în cele 18 luni de pandemie ei au fost principalii comunicatori, nu a ajutat populaţia în asumarea unei decizii pro-vaccinare, mai ales în condiţiile în care şi înainte de pandemie încrederea românilor în proprii politicieni era una extrem de slabă. De asemenea, neîncrederea a fost accentuată şi de certurile şi crizele politice, tonul folosit în comunicarea privind vaccinarea sau încălcarea / transformarea regulilor chiar de către ei înşişi.
• Aproximativ 20% din populaţia nevaccinată este indecisă şi poate reprezenta grupul ţintă pentru viitoarele campanii de vaccinare prin comunicare mai eficientă şi informaţii mai clare despre vaccin. Pentru restul populaţiei nevaccinate, soluţiile cele mai potrivite sunt cele coercitiv-restrictive sau obligativitatea.
• Având în vedere faptul că o proporţie destul de importantă dintre cei nevaccinaţi ar fi mai uşor de convins de proprii copii, este imperios necesar ca Asociaţiile Elevilor şi cele ale Studenţilor să fie implicate în campaniile de vaccinare cât mai repede posibil, după ce ele însele sunt bine informare şi formate în acest sens.

Recomandarea principală:

• O campanie de informare în rândul comunităților de romi pentru creșterea ratei devaccinare cel puțin la nivelul populației generale este absolut necesară, având în vedere nivelul scăzut de informare, gradul scăzut de vaccinare și gradul ridicat de infectare cu Covid 19 comparativ cu populația majoritară.

Nu poziția ambiguă a liderilor religioși a dus la participarea slabă la vaccinare, ci persoanele publice precum Șoșoacă

• Impactul tichetelor de masă acordat celor care se vaccinează este nesemnificativ. Mai mult chiar, pe termen mediu şi lung, acest gen de stimulent financiar acordat beneficiarului nu face decât să pună în pericol toate viitoarele campanii de vaccinare, în sensul că aşteptarea va fi ca acest stimulant să existe, indiferent cum. Recomandăm regândirea acestui sistem de a stimula şi eventuala sa reorientare către corpul medical responsabil.
• Ipoteza conform căreia poziţia ambiguă a liderilor religioşi faţă de vaccinare a fost o cauza majoră a slabei participări a cetăţenilor în această campanie este infirmată. O influenţă mai mare o au persoane publice sau lideri politici, precum Diana Şosoacă.

Principalele concluzii formulate de autorii sondajului:

Romii, vaccinați în număr mai mic decât populația generală

• Încrederea romilor în cadrele medicale este sub 50% și e ușor mai redusă decât a populației majoritare 2 din 3 romi au discutat în comunitate despre pandemia de Covid 19, preponderent cu prietenii si vecinii, familia, cadrele medicale, copiii, angajatorul și părinții.
• Ponderea populației de romi care declară că nu a fost infectată cu Covid 19 este cu 12% mai mică în populația de romi față de populația generală
• Ponderea populației de romi care declară că s-a vaccinat cu schema completă este de numai 34%, cu 9% mai puțin decât populația generală
• Ponderea partenerilor de viață nevaccinați este cu 4% mai mare în rândul romilor decât în cel al românilor
• Principalele motive ale reticenței față de vaccinare sunt similare cu cele ale populației generale: lipsa încrederii în vaccin, frica de efecte adverse, contraindicații și credința că nu are nevoie de vaccin
• Cei mai mulți dintre romi declară că nu au fost influențați de opinile antivaccinare ale unor persoane publice
• Accesul romilor la procesul de vaccinare nu a fost marcat de obstacole discriminatorii.

Romii reticenți – relativ mai ușor de convins față de români; sunt mai puțin influențabili de către preot/pastor decât românii

• Romii reticenți sunt relativ mai ușor de convins față de români privind procesul de vaccinare, principalele instanțe de persuasiune fiind familia, medicii și preotul/pastorul. Familia joacă un rol mai important la romi față de români.
• Principalele axe motivaționale pentru un comportament pro vaccinare sunt obligativitatea/restricțiile pro vaccinare, informarea cu privire la eficiența vaccinurilor și frica de îmbolnăvire. Primele 2 motive se regăsesc și la populația majoritară.
• Romii au o atitudine ușor mai relaxată față de obligativitatea vaccinării pentru personalul din educație, HORECA și comerț.
• Dimensiunea trăirilor emoționale negative pe durata pandemiei (anxietate, nesiguranță, singurătate, nervozitate, supărare) are o intensitate mai redusă în rândul romilor decât în rândul populației majoritare, comunitatea și familia jucând un rol mult mai suportiv, mai ales în comunitățile tradiționale.
• Gradul de informare despre vaccinul împotriva COVID 19 este mai redus în rândul romilor decât în rândul populației majoritare, profilul surselor de informare fiind similar cu cel al populației majoritare (mass media, medici, prieteni, rețele de socializare).
• Romii sunt mai puțin influențabili de către preot/pastor decât românii (nivel scăzut), profil similar de influență când e vorba de primar (profil scăzut), medici (profil semnificativ|), familie (profil semnificativ), dar mai influențabili de către părinți (profil scăzut).
• Expertul pentru romi joacă un rol destul de redus în actul de convingere pro vaccinare. De asemenea, alte persoane semnificative în persuasiunea privind vaccinarea nu sunt considerate importante în procesul de vaccinare.
• De reținut este faptul că în cazul romilor ponderea celor care declară că preotul susține vaccinarea este cu 10% mai mică decât în cazul populației majoritare.
• Cert este că medicii din comunitățile de romi au susținut vaccinarea în proporție de 58%, după declarațiile romilor. O proporție mai mică este în rândul directorilor de școală (38%)
• De asemenea, se remarcă că alte persoane semnificative din comunitate au susținut vaccinarea (43%), în proporție semnificativ mai mare decât cele care s-au opus vaccinării (28%).

Metodologie:

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 801 respondenți de etnie romă prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), în perioada 27 Octombrie – 10 noiembrie 2021. Eroarea maximă tolerată este de +/- 3,5%.

În rândul respondenților, 44% au studii elementare, 41% au studii medii și 15% au studii superioare.

Pentru comparabilitate, au fost luate în calcul două cercetări anterioare, realizate pe populație generală, reprezentativă la nivelul României:

„Percepții, atitudini și comportamente cu privire la vaccinarea COVID-

19” – Septembrie 2021, N=1704 respondenți 18+, eroare ±2,4%

„Percepții, atitudini și comportamente cu privire la vaccinarea COVID-

19” – Octombrie 2021, N=1186 respondenți 18+, eroare ±2,9%

Câteva grafice relevante ale studiului:

Întreg sondajul poate fi consultat aici