​​VIDEO REPORTAJ Cum se degradeaza lacurile Bucurestiului, dupa 20 de ani de nepasare a administratiei locale

Malul Lacului Plumbuita. Apa reflecta culoarea cerului, copacii si iarba sunt de un verde crud, hipnotic, nears inca de soarele verii. Pasarile canta, iar din cand in cand vantul le acompaniaza aducand fosnetul ierbii si al stufarisului. Acest paradis, aflat la doar cativa km de Centrul Capitalei este insa lasat in mizerie, autoritatile locale ingnorandu-l timp de 20 de ani. Pe luciul apei plutesc insule de gunoi (pungi de plastic, pet-uri, mobila veche, chiar cate un vas de WC). Malul lacului este surpat, iar drumul care serpuieste pe malul apei este murdar si darapanat. Cuprinsi de dorinta de a vedea o imagine cat mai frumoasa, oamenii si-au ticsit casele cat mai aproape de lac venind in anumite situatii cu gardul pana in apa.

Planul Urbanistic General al Capitalei prevede ca noile constructii sa se departeze intre 30 si 50 de metri fata de malul apei. Dispozitia nu a fost insa respectata iar municipalitatea nu a realizat un regulament unitar, fiecare construind dupa bunul plac, fara strazi si fara utilitati. Mai mult, un grup de studenti de la Universitatea de Agronomie care a facut un studiu pe salba de lacuri sustine ca 50% dintre constructiile noi sunt construite in zona inundabila. Aceasta nu este insa doar imaginea lacului Plumbuita ci a tuturor celor 9 lacuri din salba Colentina.

De ce lacurile sunt murdare?

Salba de lacuri Colentina are 9 lacuri pe teritoriul administrativ al Bucurestiului: Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Dobroiesti si Pantelimon I. Primele 6 se afla in administrarea Primariei Capitalei prin Administratia Lacuri Parcuri si Agrement, iar celelalte trei se afla in administrarea Sistemul de Gospodarire a Apelor Ilfov-Bucuresti, institutie in subordinea Apelor Romane. Potrivit legii, administratorii lacurilor si drumurilor trebuie sa se ocupe de intretinerea, reabilitarea lor si valorificarea potentialului.

Chiar daca nu s-au facut lucrari de amenajare, nici macar un drum minimal de acces in jurul lacului, iar ceea ce s-a realizat in perioada comunista, s-a degradat, cele 6 lacuri administrate de ALPAB sunt curatate. Nu acelasi lucru se poate spune si de Plumbuita, Fundeni si Pantelimon 1, ape in administrarea SGA Ilfov Bucuresti. Atat luciul apei cat si malul sunt pline de gunoaie. Apele Romane dau vina pe oamenii care locuiesc in zona, nexplicand insa de ce nu isi fac treaba.

„Atat resursa de apa a raului Colentina cat si activitatile unitatii noastre nu sunt generatoare de deseuri, deci gunoaiele reprezinta aportul nedorit al unor cetateni fara educatie privind indatoririle civile. Pe malurile lacurilor din administrarea noastra sunt cateva cartiere in care o parte dintre riverani nu folosesc serviciile de salubrizare si canalizare, iar in consecinta atat deseurile cat si apele menajere sunt descarcate in mod sistematic in cuvetele lacurilor”, explica institutia, la solicitarea HotNews.ro.

Din acelasi raspuns aflam ca de curatarea celor trei lacuri se ocupa 6 oameni: „Pentru exploatarea si intretinerea lucrarilor hidrotehnice, a echipamentelor hidromecanice si manevrarea acestora in scopul reglarii debitelor si nivelurilor avem o formatiune de lucru compusa din 6 salariati. Tot aceasta formatie mai are de efectuat si intretinerea luciilor de apa a lacurilor respective privind colectarea plutitorilor si a vegetatiei acvatice. Containerele cu deseurile colectate sunt ridicate si transportate la rampele de gunoi de catre un operator specializat”, sustin reprezentantii institutiei. Asa cum se poate vedea din inregistrarea video, gunoiul troneaza pe malul lacului. Numele operatorului care ridica gunoiul si costurile nu ne-au fost comunicate de institutie, desi am solicitat acest lucru.

Cine trebuie sa intretina drumurile din jurul lacurilor?

Constructia drumului din jurul salbei de lacuri Colentina a inceput imediat dupa dragarea lacurilor, intre anii 1930-1940, si a fost continuata in perioada comunista. In acest moment, 25 la suta din drumul din jurul lacurilor este blocat de diverse proprietati, 56,5% este doar un acces pietonal – uneori o poteca – iar pe 18,5 % se permite atat acces pietonal cat si acces auto. Administratia locala nu a continuat dupa 1989 acest proiect. Nici macar nu a intretinut ceea ce se realizase, cu exeptia Primariei Sectorului 1 care a modernizat de curand o mare parte dintre aceste drumuri, in zona aflandu-se locuinte de lux.

De ce malurile lacurilor nu s-au amenajat si sunt lasate in paragina?

In 2007, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat indicatorii economici pentru un proiect de reabilitare a salbei de lacuri Colentina, curatarea zonelor adiacente si introducere acestora intr-un circuit turistic. Proiectul, in valoare de circa 33 milioane de euro, ar fi trebuit finantat in proportie de 85 la suta din fonduri europene. Cu un an inainte, in 2006, Primaria Capitalei a cerut Guvernului sa-i transfere in patrimoniu si cele 3 lacuri aflate la Apele Romane pentru a putea realiza un proiect unitar de amenajare. O data cu schimbarea primarului general, in 2008, acest proiect a fost dat uitarii desi a fost singurul, din ultimii 20 de ani, care a tratat in ansamblu salba de lacuri Colentina.

In 2010, Primaria Capitalei a venit cu un nou proiect, amenajarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca si Tei si zona adiacenta lor. Valoarea proiectului este de 20 de milioane de euro.

„De ce nu s-a realizat proiectul din 2007 nu va pot spune. Va spune biroul de presa. Pot sa va spun ca Primaria Capitalei prin ALPAB a obtinut finantare europeana pentru un proiect foarte important si anume „Amenajare circuit Floreasca Tei” care cuprinde lucrari de amenajare a malurilor pe zonele pe care Primaria Capitalei are teren proprietatea, realizarea unei ecluze, decolmatarea lacurilor. Practic o prelungire a traseului Herestrau-Floreasca-Tei prin aceasta ecluza care se va realiza in barajul Floreasca, deci vor fi noi zone de agrement pe malurile acestor lacuri si pe lacuri. ALPAB a mai realizat o documentatie tehnica privind reabilitarea apararilor de mal ale lacului Herestrau insa documentatia nu a primit acceptul Consiliului General”, a explicat Roxana Balcu, director tehnic adjunct ALPAB.

SGA Ilfov-Bucuresti spune ca nu are niciun proiect de amenajare a lacurilor din administrare: „SGA Ilfov-Bucuresti are ca principale atributiuni gospodarirea cantitativa si calitativa a resursei de apa a raului Colentina, exploatarea, intretinerea si repararea infrastructurii de gospodarire a apelor aflate in administrare. Pentru barajele acumularilor Plumbuita, Fundeni si Pantelimon I, care au autorizatii de functionare in siguranta valabile pana la data de 09.08.2017 nu sunt necesare decat lucrari de intretinere si reparatii curente”, se arata in raspunsul trimis catre Hotnews.ro.

Piata imobiliara si-a spus cuvantul si asa s-a ajuns ca pe terenul unei gropi de imprumut a unei foste caramidarii sa apara un cartier de locuinte, altii sa-si construiasca locuinta chiar pe malul lacului, altii au intrat chiar in lac.

Sorin Gabrea, seful Comisiei Tehnice de Urbanism, PMB

Primaria sectorului 2 in parteneriat cu Primaria sectorului 1 are si ea un proiect de amenajare a salbei de lacuri Colentina, proiect care prevede construirea unei telegondole intre Casa Presei si capatul Soselei Pantelimon. Telegondola va pleca de la nivelul solului si va circula la o inaltime de circa 50 de metri. In cel mai inalt punct va ajunge la inaltimea de 85 metri. Viteza de deplasare va fi de 5 metri pe secunda, iar capacitatea de transport a unei singure telecabine va fi de 1.500 de persoane pe ora.

„Construirea unei telegondole peste salba de lacuri din Capitala va avea la baza mai multe functiuni si anume: turism, agrement si transport public, oferind tuturor utilizatorilor posibilitatea de a admira zonele verzi de-a lungul traseului si a luciul de apa. Se preconizeaza amenajarea de parcari de descurajare la capetele liniei telegondolei care sa permita descongestionarea traficului rutier prin traversarea Capitalei prin acest sistem de transport. Un alt avantaj al realizarii acestui proiect este amplasarea unor zone pietonale sub traseul telegondolei”, se arata intr-un comunicat de presa postat pe site-ul Primariei sector 2.

Proiectul nu prevede insa si curatarea salbei de lacuri astfel ca turistii vor putea admira in voie gunoaiele si saracia din zona. Deocamdata Planul Urbanistic Zonal nu a fost aprobat el fiind in dezbatere publica. Costurile necesare construirii telegondolei se ridica la aproximativ 20 de milioane de euro. Atat arhitectii cat si societatea civila sunt de parere ca acest proiect este „absurd”, „inutil”, „o tichie de margaritar”.

La intrebarea de ce administratia locala nu a facut nimic in ultimii 20 de ani, Sorin Gabrea, seful Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, da cel mai simplu raspuns: „Nu pot sa motivez in niciun fel decat o lipsa de bani si o inconsistenta institutionala prin asta vorbind si de calitatea adminsitratorului si a legislatiei”.

De ce s-a construit haotic pe malul lacurilor?

Daca pe domeniul public nu s-a intamplat aproape nimic, administratia locala neglijand acest teritoriu, pe domeniul privat s-au intamplat chiar foarte multe lucruri. Dupa anul 2000, cand au inceput privatizarile si retrocedarea terenurilor, o mare parte dintre terenurile de pe malurile lacurilor au devenit proprietate privata. Pe perioada boom-ului imobiliar, inspirati de filme americane cu casa langa lac, dezvoltatorii imobiliari s-au inghesuit sa construiasca cat mai mult si cat mai aproape de apa, fara nicio regula.

„Amenajarea raului Colentina s-a terminat prin anii 70. Ultimele lacuri cam in acea perioada s-au amenajat. Tot in acea perioada pentru intretinerea lacului, statul a incredintat si a obligat o serie de mari intreprinderi economice sa detina si sa administreze niste baze sportive pe malul lacului. Ei, lucrurile astea, dupa 90, printr-o aplicare stramba a legislatiei, aceste drepturi de administrare pentru terenurile respective s-au transformat in titluri de proprietate si ulterior printr-o succesiune de manevre nu tocmai controlate si imi permit sa spun ca nu tocmai foarte clare din punct de vedere juridic s-a ajuns la situatia de acum. Pe malul lacului, in zona verde prevazuta initial si care a fost prevazuta in buna parte si in PUG-ul din 2000 au aparut tot soiul de alte folosinte.

Evident, piata imobiliara si-a spus cuvantul si asa ca s-a ajuns ca pe terenul unei gropi de imprumut a unei foste caramidarii sa apara un cartier de locuinte, altii sa-si construiasca locuinta chiar pe malul lacului, altii au intrat chiar in lac. Si enumerarea ar putea continua”, descrie foarte bine situatia Sorin Gabrea, Seful Comisiei de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei.

Planul Urbanistic General al Capitalei prevede ca noile constructii sa se departeze intre 30 si 50 de metri fata de malul apei, acest lucru nu a fost insa respectat. De asemenea, data fiind importanta zonei, Primaria Capitalei ar fi trebuit sa reglementeze printr-un plan urbanistic ce se poate construi si ce nu in aceasta zona. Nici acest lucru nu s-a intamplat.

Se vede clar ca nu s-a facut planificare urbana in aceste zone. Fiecare a construit cum a vrut, ce culoare a vrut, nu exista o coerenta privind inaltimea si retragerile. Unele case sunt foarte aproape de lac

prf.dr. Ioana Tudora, Universitatea de Agronomie

Mai mult, Legea apelor „interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinte sau anexe ale acestora. Constructiile si obiectivele existente, amplasate in zona inundabila a albiei majore sau in zonele de protectie, vor fi identificate de catre directiile de ape, solicitandu-se beneficiarilor demolarea acestora. In situatia in care demolarea nu este posibila, beneficiarii vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca isi asuma riscurile in caz de inundatii”.

Potrivit unui studiu facut de un grup de studenti la Universitatea de Agronomie, pentru lucrarea de diploma, sub indrumarea prf.dr. Ioana Tudora, circa jumatate dintre constructiile noi au fost construite in zona inundabila a raului.

„Am suprapus existentul construit cu harta cu zonele indabile de la Apele Romane si a reiesit aceasta cifra. Se vede clar ca nu s-a facut planificare urbana in aceste zone. Fiecare a construit cum a vrut, ce culoare a vrut, nu exista o coerenta privind inaltimea si retragerile. Unele case sunt foarte aproape de lac. Aleori este cate o casa in mijlocul campului. In Pantelimon nu exista nici drumuri, nici utilitati”, spune Ioana Streza, unul dintre studentii care au lucrat la diploma.

Apele Romane spun insa ca nu s-a construit in zona inundabila: „Unul dintre rolurile principale ale acumularilor de pe raul Colentina a fost acela de a realiza asanarea zonelor mlastionase din zona albiei, reducand astfel si riscul producerii unor inundatii in cazul unor fenomene meteorologice si hidrologice periculoase. Conform prevederilor legale, dupa realizarea in anii 80 a actualei amenajari hidrologice a salbei de lacuri, nu au fost emise avize pentru realizarea de constructii in zonele inundabile, respectiv in cuvetele lacurilor, insa in cuveta lacului Pantelimon I exista cateva locuinte mai vechi ramase nedemolate la data realizarii investitiei si una construita fara aviz de gospodarire a apelor in anul 1997”.

Ce ar trebui facut?

„Intai de toate trebuie sa existe o clarificare a regimului juridic al lacurilor. Trebuie sa existe un administrator care sa aiba grija de acest patrimoniu. Apoi ar trebui sa existe acest statut consistent din punct de vedere legislativ care sa-i permita acestui administrator sa-si realizeze misiunea”, explica Sorin Gabrea, presedintele Comisiei Tehnice de Urbanism.

„Dupa care ar trebui realizat un cadastru al zonei lacurilor astfel incat sa stim cu cine vorbim, cine este proprietar, ce alta forma de contract care greveaza lacul exista. Dupa ce se realizeaza acest inventar, cu un fundament legislativ si institutional consistent, se poate trece la partea cealalta care insemana realizarea unui program in baza unei strategii si a unei viziuni de ansamblu. In ultima instanta este vorba de alocarea unui buget corespunzator dar si, cel mai important lucru, o adminsitratie eficienta si mobilata cu oameni care sa fie in stare sa conduca un astfel de proiect”, mai spune Gabrea.

Ioana Streza, student pesiagist la Universitatea de Stiinte Agronomice: „Noi am propus in primul rand finalizarea drumului de acces, o promenada, in jurul lacurilor si sa se planteze malul lacurilor ca o resursa de spatiu verde a orasului. Acolo unde s-a construit pana in buza lacului, obstacolele ar trebui indepartate, ca sa te poti plimba cu bicicleta, cu rolele. De asemenea, unde este posibil, salba de lacuri ar trebui conectata cu marile parcuri. Sa nu uitam ca lacurile Colentina au fost facute pentru loisir, promenada, recreere”.

Istoria salbei de lacuri Colentina

Imagini vechi raul Colentina

Foto: Raluca Dinca, Elena Macaveiu, Ioana Streza, Christian Voinescu

Problema amenajarii raului Colentina si a asanarii mlastinilor din jur sau s-a pus pentru prima oara la inceputul secolului XX. Acestea reprezentau in primul rand un focar de infectie pentru oras, situate in calea vinturilor dominante ce bat spre oras, deziderat estetic si de loisire, dupa cum scriu Florian Georgescu, Alexandru Cebuc, Petre Daiche in cartea Probleme Edilitare Bucurestene.

In 1910/1912 se dau primele legi pentru asanarea lacului Herastrau, fara urmari notabile insa. In 1923 incepe amenajarea de plaje cu echipamente pentru bai de soare si helioterapie pe unele lacuri. In 1926, primaria infiinteaza Comisia pentru asanarea vaii Colentinei, iar aceasta propune 3 variante: restringerea luciului de apa, cresterea lui si o varianta intermediara. Se alege cea din urma, dar pentru a fi pusa in practica era nevoie de un debit mai mare decat avea raul.

In 1933 incep lucrarile pentru realizarea lacului rezervor de la Buftea si a lacului Herastrau, lucrari finalizate in 1936. Lucrarile au fost foarte ample doar in cazul Herastraului deplasandu-se 1.500.000 mc pamint. In 1936 pentru a compensa debitul Colentinei se demareaza lucrarile la barajul Bilciuresti (pe Ialomita) si canalul de aductiune Ghimpati. In acelasi an incepe amnajarea lacurilor Floreasca si Baneasa. In 1970 se termina de amenajat toata salba de lacuri Colentina, asa cum o vedem in zilele noastre.