BILANȚ Doi ani cu Gabriela Firea la Primăria Capitalei: marile proiecte pentru București – ce a promis și cât a realizat
Au trecut doi ani de când Gabriela Firea a fost aleasă în funcția de primar general al Capitalei și în ciuda promisiunilor mărețe din campania electorală, până acum rezultatele se lasă așteptate. În cei doi ani, edilul a reușit să finalizeze câteva proiecte mari, începute în vremea lui Sorin Oprescu: Pasajul de la Piața Sudului, Spitalul Gomoiu, reabilitarea bulevardului Liviu Rebreanu, lucrările de consolidare la Arcul de Triumf, Observatorul Astronomic și la sediul primăriei de vizavi de Cișmigiu, însă în ceea ce privește traficul rutier și poluarea, cele mai mari probleme ale Capitalei, lucrurile nu numai că nu s-au rezolvat, dar s-au înrăutățit.
- Pe 23 iunie 2016, Gabriela Firea a fost investita in functia de primar general, dupa castigarea alegerilor din 5 iunie 2016, ea devenind oficial primarul Bucurestiului.
Trafic
În afară de banda unică de pe linia tramvaiului 21, care funcționează foarte bine și a redus la jumătate timpul parcurs de tramvai, nu s-a mai făcut nicio bandă unică, nu s-au făcut parcările park&ride promise, cele 400 de autobuze încă nu au fost achiziționate, nu a mai demarat niciun șantier important pentru lucrări de infrastructură, numărul mașinilor înmatriculate a crescut din cauza eliminării timbrului de mediu la propunerea lui Liviu Dragnea, străzile sunt pline de gropi, în special cele cu linii de tramvai și a fost declanșată procedura de infringement pe poluare cu praf.
Primarul a promis că lucrările la Pasajul Ciurel se vor finaliza în decembrie 2017, însă și acum sunt departe de a fi gata. În aceeași situație se află și pasajul de la Nicolae Grigorescu, unde lucrările au ajuns la 90%, dar s-au blocat pentru că trebuie mutate niște cabluri electrice. Lucrările de lărgire a străzii Fabrica de Glucoză, anunțate încă din 2010, nu au început nici ele, deși licitația este făcută, iar teoretic faza de proiectare s-a încheiat.
În ceea ce privește benzile unice, edilul a promis că va amenaja astfel de facilități pe liniile tramvaielor 1, 16 și 32, însă până acum nu au început lucrările.
Licitația pentru achiziționarea celor 400 de autobuze a fost finalizată, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a respins contestațiile depuse de companiile Mercedes și Karsan, însă cele două companii se pot adresa instanței. Reamintim că după încheierea licitației internaționale, asocierea Otokar Europe SAS – Otokar Otomotiv Ve Savunma Sanayi A.S. a fost declarată câștigătoare, valoarea contractului fiind de 458.100.826 lei fără TVA. Primarul Gabriela Firea va semna marți contractul cu câștigătorul licitației.
Primăria Capitalei încă nu a demarat licitația pentru achiziția celor 100 de tramvaie și troleibuze.
Aglomerație în tramvai
Totuși, în ceea ce privește RATB, s-a întâmplat un lucru bun. În bugetul pe anul 2018 al Regiei s-au prevăzut circa 200 milioane lei pentru dotarea cu aer condiționat a 150 de autobuze, 143 tramvaie și 100 troleibuze, modernizarea a 13 tramvaie, achiziționarea a 5 automate de bilete, implementarea unui sistem de informare călători despre traseele RATB și timpii estimați de așteptare în stație, modernizarea a 33 refugii de tramvai și 6 milioane lei pentru implementarea unor culoare unice pentru tramvaie, după modelul liniilor 21 și 41. etc. Licitația pentru dotarea troleibuzelor cu aer condiționat a fost finalizată, iar cea pentru dotarea tramvaielor este în curs.
În ceea ce privește pistele pentru biciclete, în cei doi ani nu s-a mai făcut nicio pistă nouă, nici măcar cele vechi nu au fost întreținute – un exemplu fiind pista de pe Buzești – și nici urmă de cei 100 de km de piste promiși.
Pe 21 mai, Primăria Capitalei a demarat lucrările de reparații la carosabil și trotuare pe traseul Piața Victoriei – bd. Aviatorilor – bd. Beijing – bd. Caramfil – Șos. Pipera pentru a amenaja acolo o pistă de biciclete de 70 km – măsurată dus-întors. Reparațiile se vor finaliza până la data de 15 iunie, moment în care vor începe lucrările de trasare și semaforizare a traseului de piste de bicicliști mai sus-menționat, spun reprezentanții municipalității. Proiectul însă a fost contestat de asociațiile bicicliștilor deoarece nu respectă traseele aprobate în strategia de mobilitate a orașului. În 2017 și 2018 Primăria Capitalei a acordat 30.000 vouchere pentru achiziționarea de biciclete, trotinete electrice.
În ceea ce privește reorganizarea rutelor RATB, acest lucru nu s-a întâmplat, fiind făcute doar mici ajustări.
La propunerea primarului Gabriela Firea, Consiliul General al Municipiului București a aprobat înființarea mai multor linii RATB între București și localitățile din Județul Ilfov și suplimentarea autobuzelor pe liniile existente. Astfel, de la 18 linii preorășenești ar urma să se ajungă la 52.
Bucureștiul s-a aflat pe locul 5 în topul celor mai aglomerate orașe din lume, cu un indice de congestie de 50%, în 2016 acesta crescând cu 7% față de 2015, potrivit unui studiu publicat de producătorul olandez de sisteme de navigație prin GPS TomTom.
Astfel, potrivit hotărârii adoptate vor exista trasee RATB între București și: Periș, Tunari, Vidra, 1 Decembrie, Glina, Cernica, Mogoșoaia, Buftea, Tanganu, Darvari, Clinceni, Măgurele, Găneasa, Varteju, Moara Vlăsiei, Balotești, Otopeni, Sitaru, Ciolpani, Gruiu, Micșunești Moară, Siliștea Snagovului, Clinceni, Bragadiru, Dărăști, Șindrilița, Islaz, Centură Jilavei, Dascălu, Chitila, Vidra, Berceni, Ștefănești, Leordeni, Petrechioaia, Bălăceanca, Afumați, Cornetu, Chiajna, Pantelimon, Brănești, Dobroiești. În plus vor fi linii RATB între centrul Bucureștiului și Cartierul Militari, Cartierul Fortuna, Divertiland. Doar câteva dintre acestea au fost implementate până acum.
Dacă demararea unor proiecte de anvergură este complicată, procedura birocratică fiind complicată, Gabriela Firea nu a excelat nici în ceea ce privește realizarea unor lucruri mici în oraș, ce țin de bună gospodărire. De exemplu, pe marile bulevarde sunt zeci de alveole unde arborii lipsesc de ani de zile și nu au fost înlocuiți, porțiunile de pâmânt nu sunt plantate, fiind o sursă de praf, cabluri spânzură de pe stălpi, orașul este plin de reclame abandonate sau amplasate ilegal, trotuarele sunt neîngrijite, lipsesc marcaje rutiere de pe străzi, centrul istoric este murdar și neîngrijit.
Combaterea poluării și spații verzi
Comisia Europeană a trimis România, pe 17 mai, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în dosarul privind respectarea calității aerului. Potrivit CE, în cazul României cea mai gravă situație este în aglomerarea București, unde valorile-limită zilnice au fost depășite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil țării, iar în 2016 acestea au fost depășite pentru o perioadă de 38 de zile. Mai departe, Curtea de Justiție a UE poate să achite sau să condamne statele membre. În cazul României, o eventuală condamnare la CJUE ne poate costa o sancțiune compusă dintr-o sumă forfetară plus penalitați ce vor fi calculate pe baza unei formule specifice, pe zi de întârziere a măsurilor, de la data stabilită de Curtea de Justiție a UE prin eventuala sa hotărâre. În 2014, de exemplu, suma forfetară era de 1,8 milioane de euro, la care se adăugau penalități între 2.165 euro și 130.000 euro pe fiecare zi de întârziere.
Gabriela Firea a declarat atât în campania electorală cât și în timpul celor doi ani de mandat că reducerea poluării reprezintă o prioritate.
Printre măsurile anunțate se numără încurajarea transportului public, amenajarea de piste pentru biciclete, creșterea suprafeței de spațiu verde, amenajarea spațiilor verzi degradate, reabilitarea sistemului de termoficare, etc.
Din păcate, în ceea ce privește spațiile verzi, cu excepția răscumpărării Parcului Emil Gârleanu și definitivarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA), care cuprinde măsuri pentru următorii cinci ani, în vederea încadrării/menținerii concentrației poluanților atmosferici în valorile limită/țintă, nu s-au întâmplat foarte multe lucruri. Situația celorlalte parcuri retrocedate (Titan, Verdi, Plumbuita) nu a fost clarificată.
Primăria Capitalei a mai avut un plan de reducere a poluării aerului – Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului în Municipiul București, aprobat în 2010 – care cuprindea în linii mari aceleași măsuri ca PICA, însă foarte puține dintre acestea au fost implementate.
Mai mult, recent Direcția de Mediu a emis aviz de defrișare pentru cei peste 60 de arbori aflați pe terenul retrocedat din Parcul Tineretului unde urmează să fie construit un ansamblu de blocuri de până la 14 etaje deși pe 4 iunie urma să se judece unul din dosarele deschise de Eco-Civica și Salvați Bucureștiul pe această speță.
În plus, Primarul Gabriela Firea a promis că va inventaria terasele din Parcul Herăstrău și va lua măsuri în privința celor ridicate ilegal, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Un alt proiect controversat este transformarea unui drum forestier din pădurea Băneasa în drum rutier pentru accesul în cartierul rezidențial Greenfield. Primarul a delegat Primăria sectorului 1 să se ocupe de investiție și a fost de acord cu proiectul. Proiectul a fost pus pe ordinea de zi suplimentară a unei ședințe de Consiliu General, fără dezbatere publică. Motivul a fost că drumul actual spre cartier nu este suficient, iar locuitorii stau la coadă dimineața și seara. Dezvoltatorul cartierului vrea însă să extindă cartierul cu 39 de blocuri, iar în pădurea Băneasa, chiaqr pe marginea drumului sunt mai multe terenuri retrocedate.
Nici în ceea ce privește micile proiecte care pot făcute în câteva săptămâni și ar ameliora situația spațiilor verzi și a poluării nu s-au luat măsuri. Un exemplu este înlocuirea arborilor uscați de pe aliniamentele stradale și a celor lipsă. Apoi ar fi plantarea cu gazon a fâșiilor de spațiu verde deteriorate. O altă măsură este curățarea străzilor la rigolă. Deși activitatea este desfășurată de primăriile de sector, acest lucru nu se aplică, iar primarul general ar putea lua măsuri.
Criza RADET
Imediat după preluarea mandatului, RADET a intrat în insolvență, iar acum situația Regiei este incertă.
Potrivit unei minute a unei întâlniri care a avut loc la sediul ANAF, pe 9 mai 2018, între reprezentanți ai fiscului și Ministerului Finanțelor, ai Primăriei Capitalei și ai administratorilor judiciari de la Elcen și Radet, reprezentantul Primăriei Capitalei, Sorin Chiriță, a afirmat că RADET și ELCEN sunt în colaps cu o tendință directă spre faliment. Sorin Chiriță a mai spus că este iminentă sistarea fondurilor europene, deoarece starea de insolvabilitate a Elcen și Radet nu mai asigură sustenabilitatea proiectului de finanțare.
Recent, Consiliul General a aprobat, de principiu, transferul RADET și ELCEN către Compania Municipală Energetică București, proaspăt înființată de primarul Gabriela Firea. Dacă în cazul RADET lucrurile sunt mai simple, transferul ELCEN trebuie aprobat de Guvern.
Mai mult, este nevoie de investiții de miliarde de lei în rețeaua primară și de distribuție a RADET, dar și în modernizarea CET-urilor de la ELCEN. Anul trecut RADET a modernizat doar 5 km de rețea primară și de distribuție, investind circa 7 milioane lei. Anul acesta regia are planuri mai mari, 30 km, rămâne de văzut ce se va realiza.
Scandalul companiilor municipaleî
De departe, cea mai controversată decizie a Gabrielei Firea în cei doi ani de mandat a fost înființarea celor 22 de companii municipale, care au preluat sau urmează să presteze toate serviciile publice din oraș, de la asfaltarea străzilor, construcția de pasaje, iluminat public, combaterea țânțarilor, administrarea parcărilor, a cimitirelor, etc.
În 2018, companiile au un buget estimat la 1,2 miliarde lei, iar în 2017 acestea au fost capitalizate de municipalitate cu 720 milioane lei și împrumutate cu 135 milioane lei.
Deși sumele pe care aceste companii le gestionează sunt uriașe, iar serviciile prestate sunt vitale pentru buna funcționare a orașului, potrivit unui serial realizat de HotNews.ro, în mare parte la conducerea acestor companii au fost numiți oameni de partid (PSD, PMP, ALDE), apropiați ai Primăriei Voluntari, fără pregătirea profesională necesară în câmpul de activitate. Astfel că apar dubii că aceste companii vor reuși să cheltuiască corect banul public și că vor presta corespunzător serviciile plătite de primărie. O altă problemă este lipsa de transparență, astfel că nu știm ce contracte derulează, care este valoarea acestora, ce modificări se fac la nivelul conducerii.
Primarul general spune că urmează modelul vienez, însă la Viena sunt doar câteva companii municipale, iar pentru restul serviciilor se fac licitații.
Deși acest model, ca primăria să presteze servicii de interes public prin propriile companii, nu este unul rău că idee, în România este demonstrat că acest lucru nu a funcționat până acum decât restrâns – pe parcări, transport public. Riscul de a da de la început toate serviciile către companii este unul uriaș, iar în cazul în care acestea nu funcționează, anumite servicii rămânând neacoperite până se fac noile licitații.
Primarul general a vrut să transfere de mai multe ori străzile, parcările, sistemele de semaforizare, parcurile, cimitirele, ștrandurile și fondul imobiliar către o parte din aceste societăți, dar pe actuala legislație avea nevoie de două treimi, iar acest lucru nu a fost posibil deoarece opoziția nu a votat (PNL, USR), iar PSD-ALDE are doar majoritate absolută.
Mai mult, edilul a acuzat opoziția că blochează orașul, deși sunt câteva întrebări despre aceste firme care au rămas fără răspuns:
– cum garantează că serviciile prestate de aceste firme sunt mai ieftine, dacă nu se face licitație și nu există un mediu concurențial?
– cum poate o firmă proaspăt înființată să presteze mai bine un serviciu decât una cu experiență?
– ce se va întâmpla dacă ele nu vor funcționa, și vor rămâne servicii publice neacoperite, fiindcă până se face licitație durează?
– pe ce criterii se fac angajările? Cum putem avea garanția că aceste firme nu se transformă într-o sursă de venit pentru apropiații partidului, rude, etc?
– cum se recuperează investițiile în dotări și dacă prețul oferit pentru servicii este mai competitiv?
Scandalul Star Taxi, Clever Taxi, Uber
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a modificat la finalul anului trecut regulamentul de taximetrie din București astfel încât pe teritoriul municipiului București serviciile de dispecerat să devină obligatorii pentru toate taxiurile, ceea ce înseamnă scoaterea de pe piață a aplicațiilor Star Taxi, Clever Taxi, Uber, Taxify. Hotărârea a fost atacată în instanță. Ulterior, Gabriela Firea a vrut să modifice din nou regulamentul pentru a da și mai multă putere dispeceratelor de taxi în sensul că aplicațiile pentru comandă taxi pot fi deținute doar de dispecerate autorizate, dar este sporită și puterea de control asupra taximetriștilor. Totodată se dorea reaprobarea prevederilor atacate în instanță.
Modificările la regulamentul de taximetrie vin într-un moment greu pentru dispecerate. Astfel, după apariția aplicațiilor online, marile dispecerate de taxi au avut de suferit din cauza faptului că șoferii de taxi au preferat să folosească aplicațiile online. Acestea au prețul mai mic și oferă șoferilor un număr mai mare de comenzi, precum și opțiuni mult mai bune pentru clienți. În ceea ce privește prețul, pentru folosirea unei aplicații, un șofer de taxi plătește circa 100 lei/lună, iar la dispecerat de 3-4 ori mai mult.
Propunerile de modificare a regulamentului au fost contestate atât de deținătorii acestor aplicații, cât și de taximetriștii independenți. Noul regulament nu reglementa UBER, care în mod teoretic ar trebui să își ia autorizații de taxi și să se dispecerizeze, deși acest serviciu este diferit. Și car-sharing-ul, prezent în marile capitale europene și apreciat pentru că decongestionează traficul, rămâne în aer.
Astfel, în loc să reglementeze aceste noi tehnologii și modele de transport în funcție de specificul lor și să perceapă taxe, primarul Gabriela Firea a intenționat să le scoată de pe piață sau să le transforme pe toate în servicii clasice. Mai mult, ultimele declarații și reglementări au dus la amplificarea conflictelor între taximetriști și șoferii de UBER, degenerând în violențe.
Singurii mulțumiți de reglementările propuse au fost companiile care dețin marile dispecerate din București, dar și marile firme de taxi.
Scandalul închiderii școlilor
O altă decizie controversată a fost închiderea școlilor și grădinițelor de stat la fiecare avertizare meteo mai serioasă. Decizia a fost contestată de o parte din părinți, care nu au avut cu cine să își lăsă copiii și care au considerat că vremea nu a fost atât de rea încât să necesite această măsură. Și opoziția a contestat această măsură, argumentând că în loc să-și facă treaba și să toaleteze copacii sau să deszăpezească, Gabriela Firea a preferat să închidă unitățile de învățământ.
Șapte ajutoare sociale și bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului
Dacă în alte privințe realizările s-au lăsat așteptate, în domeniul social s-au luat mai multe măsuri și s-au implementat mai multe programe. Astfel, edilul a introdus nu mai puțin de 7 ajutoare sociale: pentru nou-născuți 2.500 lei, pentru prima căsătorie 1.500 lei, pentru copii cu handicap – 1.000 lei pe lună, pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap – 500 lei/lună, pentru familia monoparentală – până la 1.200 lei/lună; ajutor pentru fertilizarea in vitro – 10.800 lei, ajutor decontarea analizelor medicale pentru gravide – 2.000 lei.
Până în aprilie 2018, Primăria Capitalei a dat 135.604.500 de lei doar pentru ajutoarele familiilor nou constituite, celor cu nou-născuți, monoparentale și copiilor sau adulților cu handicap.
Acestora se adaugă subvențiile la RATB și RADET, circa jumătate din tariful practicat pentru consumatorii casnici și călătorii RATB, ce depășesc 1 miliard de lei pe an, circa 25% din bugetul PMB.
Tot la acest capitol putem trece sumele date de municipalitate pentru Catedrala Mântuirii Neamului și alte biserici: circa 10 milioane de euro pentru biserici în 2018 și 14,5 milioane euro în 2017.
Proiecte Centenar
Proiectele pentru Centenar vizează în mare parte organizarea de expoziții, lansări de carte, concerte, statui și mai puțin proiecte de investiții. Singurul proiect în acest sens este amenajarea unui părculeț în Cotroceni. În bugetul pe anul 2018 au fosty alocați peste 60 milioane lei pentru statui.
Ce a promis Gabriela Firea în campania electorală:
„Voi face revoluție în materie de trafic în capitală. Am foarte multe soluții care vor decongestiona traficul. În primul rând, investiții masive în transportul public, voi propune acordarea de urgență a bugetului necesar pentru ca aceste autobuze stricate să între în trafic. Împreună cu Poliția Capitalei vom face în așa fel încât să avem un sistem de semaforizare inteligent așa cum se întâmplă în orice Capitală europeană. De asemenea, aș dori să se încheie de urgență lucrările la metroul din Drumul Taberei. În jumătate de an se va vedea că se vor schimba lucrurile în București. Într-o jumătate de an se va circula mult mai ușor în București. Sunt soluții identificate. M-am consultat cu mulți specialiști în domeniul traficului, transportului și toți mi-au spus că deși avem un plan de mobilitate urbană multe lucruri nu se respectă”, a spus Gabriela Firea în iunie 2016, potrivit digi24.ro.
Listă promisiuni
– benzi unice pentru RATB, o rețea viabilă de piste pentru biciclete, extinderea numărului de intersecții incluse în sistemul de management al traficului din București (SMTB) și o colaborare cu programul global Waze Connected Citizens, care oferă autorităților informații în timp real cu privire la trafic, gropi, accidente și ambuteiaje.
– transformarea RATB din regie autonomă în societate comercială și un contract de delegare a gestiunii serviciului public de transport, contract prin care se vor stabili condițiile de prestare a serviciului și modul de acordare a compensației pentru diferența de tarif aferentă gratuităților și reducerilor pentru transportul public.
„În baza unui audit, vor fi dimensionate corect subvențiile acordate de municipalitate, pe baza costurilor de exploatare și a numărului real de beneficiari. Având o încadrare exactă în parametri bugetari a activității, va fi asigurat parcul de autovehicule necesar pentru acoperirea integrală a nevoilor de transport public. Se va face o evaluare și redimensionare a tuturor traseelor, astfel încât să se elimine redundanțele și să se asigure interconectarea traseelor de suprafață cu cele ale metroului. După ce activitatea companiei de transport public va fi pusă pe baze economice sănătoase, va fi introdus biletul unic de călătorie, valabil atât pe mijloacele de transport de suprafață cât și pentru metrou. Biletul unic va putea fi achiziționat nu doar de la punctele clasice de vânzare a legitimațiilor de călătorie, ci și online. De asemenea, va exista și o versiune electronică a tichetului, pentru telefoanele mobile inteligente”, se arata în programul Gabrielei Firea.
– pentru parcările publice de suprafață se va introduce sistemul de taxare automată, cu plata online sau prin sms.
– demararea unui amplu program, împreună cu primăriile de sector, de amenajare și construire de locuri de parcare de reședință, astfel încât să fie descongestionate arterele de circulație.
– continuarea proiectului care prevede amenajarea parcărilor de tip Park&Ride, amplasate la toate porțile de intrare în oraș, unde cei care fac naveta în București să-și poată lasa autoturismele pe timpul zilei, având la dispoziție mijloace de transport în comun.
INTERVIURILE HotNews.ro