​FOTOGALERIE Promisiunile pe care candidații la Primăria București le-au făcut în ultimii 30 de ani și ce s-a ales din ele / Radiografia alegerilor locale de la Revoluție încoace

În cei 30 de ani care au trecut de la Revoluție, bucureștenii și-au ales primarul general de 9 ori. Până în 2012, primarii au fost aleși în două, chiar trei tururi de scrutin, apoi în timpul guvernării Boc s-a decis alegeri locale într-un singur tur. În primii 15 ani de la revoluție cele mai importante probleme ale orașului erau gropile din asfalt, mizeria, alimentarea precară cu apă și energie termică, lipsa locurilor de parcare, lipsa locuințelor sociale, maidanezii, chioșcurile, aglomerația din mijloacele de transport în comun, lipsa unei șosele de centură funcționale. Din păcate, din lista lungă de promisiuni s-a făcut extrem de puțin: putem spune că problema alimentării cu apă este aproape rezolvată, s-a rezolvat problema maidanezilor, a gropilor din carosabil și a chioșcurilor. Cu sistemul de termoficare, traficul, poluarea, spațiile verzi , suntem chiar mai rău. Problema ”oamenilor noi în politică” și absenteismul la vot au rămas neschimbate din 1992 până în prezent.

• Marți expiră termenul termenul de depunere a candidaturilor pentru alegerile locale, cursă în care principalii candidați înscriși sunt Gabriela Firea, Nicușor Dan și Traian Băsescu.

Primele alegeri după Revoluție – februarie 1992 – Crin Halaicu vs Cazimir Ionescu

Primele alegeri locale după Revoluție au avut loc în pe 9/23 februarie 1992. În cursa pentru fotoliul de primar general s-au înscris 40 de candidați.

Favoriții erau Crin Halaicu(CDR) și Cazimir Ionescu (FSN). Cei doi au intrat în turul II unde Crin Halaicu a câștigat cu 55,8%.

Cazimir Ionescu a promis în campania electorală că va ”reda primăria oamenilor” și a recunoscut că nu va putea schimba orașul peste noapte.

”Ştiu că nu pot rezolva problemele acestui oraş cât ai bate din palme. Onestitatea mă împiedică să promit acest lucru. Știu însă că pot face ceva din chiar prima zi a instalării in primărie, în caz că bucureştenii vor decide pentru candidatura mea: SA REDAU PRIMARIA OAMENILOR! Va fi o primărie a uşilor deschise, a disponibilităţii reale de comunicare cu bucureşteanul, 24 de ore pe zi. Am nevoie de această comunicare, am nevoie ca fiecare bucureştean să se simtă primar în casa lui, în curtea lui, pe strada lui pentru ca proiectul pe care-l propunem pentru renaşterea acestui oraş-,UN VIITOR PENTRU BUCURESTI“- să prindă viată. Și poate atunci numele primarului Bucureştiului va fi pomenit altfel in casele oamenilor. Sau deloc. Semn că lucrurile merg bine. Că oamenii trăiesc din nou cu bucurie în Bucureşti (…) Tot ce vol face in Capitală va urmări calitatea. Sa nu mai lucrăm de mintuiala, sa nu mai cârpim. Lucrul bun se face cu un efort mai mare, dar stii că te poti folosi de el pe termen lung ”, a declarat Cazimir Ionescu într-un interviu acordat ziarului Libertatea, în campania electorală.

Candidatul a mai declarat că viitorul primar va continua programele începute de înaintașii săi, le va îmbunătăți și le va impulsiona prin credite.

Acesta promitea și faptul că va da terenuri cu utilități micilor intreprinzători pentru a scadea rata șomajului și a aduce bani la bugetul local.

Cazimir Ionescu mai promitea să lupte pentru o mai mare autonomie locală și ca municipalitatea să colecteze direct taxele, nu să primească o anumită cotă de la Guvern. Candidatul a făcut și o descriere interesantă a Bucureștiului la vremea respectivă, care nu pare mult diferită de cea din zilele noastre

”Bucureștiul este la ora actuală – îmi pare rău că sunt nevoit să o spun – un oras murdar şi trist. Disconfortul diurn determină teama locuitorului acestui oras de a ajunge acasă, unde îl așteaptă frigul, lipsa de gaze ori apă. Eu cred că nimic nu este mai important, atât pentru individ, cât și pentru societate, decât ca omul, după o zi de muncă intensă, să poată găsi, în căminul său, atmosfera reconfortantă care să-l facă în stare să-si reia, a doua zi, eforturile. (…)Poate nu ne dăm seama cât de nocive sunt frustrările cu care se încarcă bucureșteanul, de acasă pâna la locul lui de muncă, începând cu murdăria de pe stradă,continuând cu înghesuiala din mijloacele de transport în comun, terminând cu magazinul gol prin care trece să-și cumpere cele necesare, sau chiar cu sentimentul lipsei de apărare în fata opresiunilor”, a declarat Cazimir Ionescu în februarie 1992 pentru Ziarul Libertatea.

Crin Halaicu a promis că va rezolva problema alimentării cu apă a orașului și va repara țevile RADET.

”Cînd am fost întrebat care sunt problemele grave ale Bucureștiului, am răspuns tot printr-o întrebare: care nu sînt problemele grave? Termenele sînt foarte greu de dat, dar în anumite condiţii, unele termene ar putea fi fixate. De exemplu, problema alimentării cu apă, care este o problema destul de spinoasă. Vreau să va spun că avem destule contacte cu firme din Italia, care au început, în Italia, să pună în aplicare o invenție care protejează conducta de apă împotriva pierderilor. Oamenii aceia sînt dispuși să colaboreze cu noi și în circa un an de zile am putea stopa 90 la sută din pierderile în rețeaua de transport a apei, pentru că apă se pierde în proporție de 50 la sută din cît se transporta, astfel jumătate se pierde în rețeaua de transport și abia jumătate ajunge la consumator La fel, problema încălzirii. În vara această trebuie făcută neapărat verificarea rețelelor. Este imposibil să intrăm în iarnă viitoare în aceleaşi condiţii! Trebuie să reparăm rețeaua de transport termic, care are pierderi enorme, ele trebuie stopate pînă la limita de la care costul de stopare nu este mai mare decît costul combustibilului. Asta o putem face fiind o problema de organizare şi bineînțeles, de ceva bani pe care ştim de unde să-i găsim! Pentru că e simplu, luăm un credit, facem treaba respectivă şi rambursăm creditul din economiile realizate. Noi trebuie să determinăm un ajutor către România din Occident, că să nu ne prindă iarnă viitoare cu rezervoarele de păcură goale! Or, în septembrie ’91, cînd a căzut guvernul Roman, rezervoarele de păcură din CET – uri erau goale. Cauza a fost că nu au făcut nimic, au aşteptat să vină Sfîntul Duh să le facă treaba”, a declarat Crin Halaicu chiar înainte de turul ÎI al alegerilor locale din 1992 pentru ziarul Libertatea.

Halaicu a mai promis că va rezolva și problema aprovizionării orașului cu mărfuri.

Tema oamenilor noi în politică era la fel de actuală ca în zilele noastre.

”Eu cred că este o strategie de a se aduce în viaţa politică oameni noi, oameni capabili să facă schimbări în ţara asta. Mie îmi place să cred că sînt numai vîrful aisbergului care se ridică la suprafaţa oceanului, în acest moment. S-au făcut afirmaţii grele asupra posibilităţilor poporului român de a-şi promova din rîndurile lui lideri, în sensul că noi nu am avea decît specialişti care au fost pregătiți la Ştefan Gheorghiu sau pe la universităţi străine, de către PCR. Este o mare eroare să se creadă lucrul acesta, în România există oameni de certă valoare, dar care sînt cunoscuți doar de către un grup restrîns de oameni. Aceşti oameni trebuie aduși la suprafaţă, trebuie determinaţi să facă politică”, declara Halaicu.

Reamintim că la Guvernare se afla Frontul Salvării Naţionale (FSN, ce avea ca semn electoral ‘trandafirul’), condus de Petre Roman. CDR (având ca semn electoral ‘cheia’) se afla în opoziție și era compusă din 14 partide şi organizaţii (Partidul Naţional Ţărănesc – Creştin şi Democrat (PNŢCD), Partidul Naţional Liberal (PNL), şi Partidul Social Democrat Român (PSDR), cărora li se mai adăugau Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Alianţei Civice (PAC), Uniunea Democratică Maghiară din România (UDMR), Partidul Unităţii Democratice, Uniunea Democrat-Creştină, Sindicatul Politic ‘Fraternitatea’, Alianţa Civică, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Mişcarea România Viitoare, Solidaritatea Universitară, Uniunea Mondială a Românilor Liberi).

Ajuns primar general, Halaicu nu a reușit să rezolve nici problema alimentării cu apă, nici cea a alimentării cu energie termică. Prima s-a rezolvat mulți ani mai târziu, după concesionarea serviciului unei companii private, Apa Nova, iar problema RADET nu este rezolvată nici în zilele noastre.

Totuși, Halaicu a demarat câteva lucrări importante în ceea ce privește rețeaua de apă și canal a orașului, a finalizat lucrările la blocurile rămase neterminate după Revoluție în zona Unirii, Mărășești, Mircea Vodă și a cumpărat circa 300 de autobuze DAF, care au circulat în București până în 1996.

Alegeri locale 1996 Victor Ciorbea vs Ilie Năstase

În primul tur al alegerilor din iunie 1996 s-au înscris în cursă 47 de candidați pentru fotoliul de primar general. Cel mai bine cotați în sondaje erau Victor Ciorbea (CDR) și Ilie Năstase (PDSR). Cei doi au și intrat în turul doi. Câștigătorul a fost Victor Ciorbea (CDR) cu 56,74% din voturi.

Victor Ciorbea promitea că va moderniza anual 70 de km de drum, va repara inclusiv iarna găurile din asfalt, va face pasaje și parcaje moderne, va pune semafoare în intersecțiile aglomerate, va reevalua sensurile de circulație.

În ceea ce priveste criza locuințelor cu care se confrunta orașul la vremea respectivă, el promitea înființarea unei Case de Economii pentru Construcții care să dea credite pe termen lung, avantajoase, și prin construirea de locuințe sociale cu bani de la bugetul local și prin atragerea unor investitori privați.

Referitor la taxe și impozite, Ciorbea promitea că va adopta plafoanele minime, prevăzute de lege, iar categoriile defavorizate vor fi scutite de anumite taxe. Acesta spunea că va impozita cât mai drastic rețeaua de cazinouri și jocuri de noroc.

În ceea ce privește alimentarea cu apă, Victor Ciorbea promitea că va susține modernizarea stației de epurare de la Glina și stația de tratare de la Ogrezeni, retehnologizare stațiilor de la Arcuda și Roșu și reabilitarea stațiilor de tratare și clorinare.

Ilie Năstase a promis în campania electorală că va reclădi orașul după principii noi. ”Bucureștiul nu poate fi îmbunătățit sau cârpit”, spunea acesta. Acesta își propunea ”Umanizarea orașului”.

Concret, acesta propunea:

– repararea imediată a străzilor, reorganizarea traseelor mijloacelor de transport în comun, fluidizarea circulației prin implementarea sensurilor unice, interzicerea circulației căruțelor, construirea unor inele de circulație în interiorul orașului, construirea unei noi șosele de centură, modernizarea străzilor și amenajarea de noi locuri de parcare;

– serviciile vor fi concepute în așa fel încât să satisfacă cetățeanul;

– locuințele și cartierele vor fi reconstruite pentru a răspunde nevoilor oamenilor. Vor trebui făcute parcări, garaje, spații verzi, spații de joacă,

– strângerea gunoiului de pe străzi, desfundarea canalizării, plantarea de gazon pe spațiile neamenjate, coșuri de gunoi pe toate străzile, creșterea amenzilor pentru cei care murdăresc orașul;

– iluminarea imediată a străzilor, reorganizarea corpului gardienilor publici, dispecerat unic pentru coordonarea serviciilor de intervenție, înființarea unui birou de asistență socială;

– atragerea investitorilor străini;

– servicii sociale noi;

Ajuns primar general, Victor Ciorbea nu a reușit să facă mare lucru fiindcă în decembrie 1996 a plecat la Palatul Victoria. Ciorbea rămâne în istorie ca primarul care a acordat gratuitățile pe transportul public pensionarilor. După ce Victor Ciorbea a devenit premier, la 11 decembrie 1996, primar general interimar a fost desemnat Viorel Lis. Acesta a asigurat interimatul până la organizarea unor noi alegeri, în noiembrie 1998.

Alegeri locale noiembrie 1998 – Viorel Lis versus Sorin Oprescu

Puțină lume mai știe, dar alegerile din octombrie-noiembrie 1998 au avut loc în 3 tururi. Primul tur a avut loc pe 25 octombrie, dar a fost anulat din cauza prezenței foarte scăzute la vot. Numai un procent de 34,30% dintre bucuresteni s-a prezentat la vot, dar pentru validarea scrutinului era nevoie de prezenta a jumatate plus unu din cetatenii înscriși pe listele electorale.

Al doilea tur a avut loc pe 1 noiembrie, iar al treilea pe 8 noiembrie. Principalii candidați au fost: Viorel Lis (CDR), Gheorghe Pădure (independent) și Sorin Oprescu (PDSR). În turul 3 au intrat Viorel Lis și Sorin Oprescu. Viorel Lis a câștigat cu 50,50%, cu doar un procent în plus față de Sorin Oprescu. Viorel Lis a fost votat de 329.620 cetățeni, iar Sorin Oprescu de 322.825. Oprescu a pierdut chiar dacă a fost susținut de Pădure.

În campania electorală, Viorel Lis promitea pe afișele electorale: ”Să reconstruim împeună Bucureștiul demolat de stânga roșie”. Principalele promisiuni ale acestuia au fost că va păstra gratuitățile pe transportul public acordate pensionarilor, va avea grijă de aceștia și va concesiona terenuri pentru construcția de locuințe, va îmbunătăți serviciile publice.

Sorin Oprescu promitea o administrație competentă și depolitizată, renașterea identității bucureștene, solidaritate cu pensionarii și cei defavorizați, comunicare și parteneriat cu cetățenii, înființarea Bursei Locurilor de Muncă, a Sfatului Bătrânilor, crearea unor locuri de parcare prin decuparea trotuarelor, și va acorda gratuități tuturor pensionarilor pe transportul public, eliminarea algoritmului politic din Primăria Capitalei. Pe afișele electorale acesta scria că a fost nevoie de 27 de ani pentru pregătirea unui profesionist, adică el, și trecea funcțiile obținute de-a lungul timpului: Chirurg eminent, conferențiar universitar, consilier municipal, consilier al ministrului sănătății.

Video

Din mandatul său Bucureștiul a rămas cu contractul de concesiune a servicului public de apă și canal către Apa Nova (pe 29 martie 2000). Deși acesta este departe de a fi perfect, reamintim că vechea regie de apă avea datorii uriase, iar rețeaua era într-o stare execrabilă. Ușor-ușor s-au făcut investiții, iar calitatea apei din București nu a mai fost temă de campanie.

Tot primarul Viorel Lis a semnat contractul de delegare a serviciului de iluminat public (pe 29 decembrie 1997) către Luxten Lighting. Contractul s-a încheiat în 2018, când serviciul a fost preluat de o companie municipală.

După ce și-a terminat mandatul, Viorel Lis a demisionat apoi din PNȚCD și și-a fondat un partid propriu denumit Partidul Noua Generație. În 2004, a fost candidatul din partea Partidului Noua Generație la postul de primar general la alegerile locale din București. În ultimii 10 ani a rămas în atenția publicului datorită aparițiilor la emisiunile mondene și dezvăluirilor picante din viața intimă cu mai tânăra sa soție, Oana Lis.

Alegeri locale iunie 2000 – Traian Băsescu versus Sorin Oprescu

Alegerile Locale din iunie 2000 s-au organizat în două tururi, principalii candidați fiind Sorin Oprescu (PDSR), Traian Băsescu (PD), Călin Cătălin Chiriță (CDR) și George Pădure (PNL). În turul 2 au intrat Sorin Oprescu cu 41,16% și Traian Băsescu cu 17,18%. Chiriță a pierdut la mustață intrarea în turul 2 . Traian Băsescu a câștigat cel de-al doilea tur cu 50,69% , cu doar 9815 voturi mai mult față de Sorin Oprescu.

Traian Băsescu, ministru al Transporturilor în acel moment, a anunțat că intră în cursa pentru Primăria Capitalei cu o lună înainte de alegeri. Acesta era creditat cu a patra șansă.

Traian Băsescu a promis în campania electorală că va asfalta străzile pline de gropi în 3 ani, va rezolva situația pasajelor care se inundau, va înființa adăposturi de noapte pentru persoanele fără adăpost, va reintroduce mercurialul în piețe, va construi 10.000 de apartamente cu un credit de la BEI, va construi un monorail (metrou aerian) între Aeroportul Băneasa și Aeroportul Otopeni.

Sorin Oprescu a promis că ”va face pentru București ce a făcut pentru spitalul municipal”.

Legat de starea orașului, potrivit unui sondaj publicat de ziarul Libertatea pe 2 iunie, problema cea mai presantă a orașului era mizeria (75%), urmată de maidanezi (29,9%), starea proastă a drumurilor (19%), onfracționalitatea (14%), aglomerația și violența din mijloacele de transport (9,5%).

Perioada petrecută de Traian Băsescu la Primăria Capitalei a rămas în memoria Bucureștenilor ca una marcată de scandal, certuri interminabile cu Consiliul General care nu avea aceeași culoare politică și ”nu-l lăsa pe primar să facă treabă”. În cei patru ani a început o acțiune amplă de demolare a chioșcurilor, a strâns câinii comunitari de pe străzi, a început lucrările la Pasajul Basarab, proiect care avea să fie terminat doi primari mai târziu, panglica fiind tăiată de Sorin Oprescu.

Traian Băsescu este cel care a delimitat linia tramvaiului 41 de restul traficul, fiind prima linie unică pentru transportul public din București. Tot în mandatul său s-a făcut proiectul de reabilitare a centrului istoric, iar in baza acestui proiect s-au obtinut 8,5 milioane euro de la Banca Europeana de Investitii.

Alegeri locale iunie 2004 Traian Băsescu versus Mircea Geoană

Traian Băsescu (Alianța DA) a câștigat cel de-al doilea mandat de primar general din primul tur, reușind să obțină 54,94% din voturi. Principalul său contracandidat a fost Mircea Geoană (PSD).

Băsescu și-a bazat campania electorală pe sloganul ”Singur fac mult. Cu un Consiliu fac totul”. Acesta a fost inspirat de certurile cu Consiliul General din mandatul trecut.​

În campania electorală, Traian Băsescu a promis că va finaliza lucrările la stația de epurare de la Glina, prima etapă până în 2006, că va reabilita 106 școli din București cun un credit de la BEI până în 2007, va implementa un sistem unic de taxare pe transportul public ăn 2006, va ecologiza lacurile de pe râul Colentina (Herăstrău, Floreasca, Tei) până în 2008, va reabilita Centrul Istoric până în 2007, va reabilita 90 de străzi principale şi 1800 de străzi secundare, va termina Pasajul Basarab, va construi parcări subterane la Gara de Nord, Obor, Piața Sudului, va implementa până în 2006 un sistem de management al traficului.

Mircea Geoană promitea că dacă va fi ales primar, peste 4 ani bucureștenii vor câștiga mai mult și vor trai mai bine.

În detaliu, acesta promitea că va construi 5 parcuri tehnologice care vor oferi salarii de câte 1000 de euro pentru tinerii ingineri și informaticieni bucureşteni. Pentru persoanele peste 40 de ani promitea că va înființa Bursa Permanentă a Locurilor de Muncă, instituţie care va ajuta în special persoanele de peste 40 de ani să îşi găsească locuri de muncă stabile şi bine plătite.

Pentru muncitori Geoana promitea că va înființa un Centru Municipal de Reconversie Profesională, care va ajuta muncitorii din Bucureşti să înveţe noi meserii şi să îşi găsească mai uşor un loc de muncă bine plătit și va încuraja investițiile în ma zona de Sud, pentru crearea de locuri de muncă noi, stabile şi bine plătite.

Acesta mai propunea parteneriate public-private pentru proiecte de infrastructură, care vor crea locuri de at muncă bine plătite în domeniul constructiilor, încurajarea acelor investitori care se dovedesc capabili să creeze, prin investițiile lor locuri de muncă mai bine plătite.

”În 2008 vei câştiga de două ori mai mult decât astăzi. În Euro. Îmi voi folosi credibilitatea si autoritatea câstigate în lume pentru a aduce Bucurestiului investitii majore care vor genera locuri de muncă mai multe si mai bine plãtite, bani pentru finantarea proiectelor de dezvoltare a orasului. Imi voi folosi cunostintele de administratie publică si management pentru a organiza o primārie functionala la standarde europene, capabilă să-ti implinească asteptările, participarea la proiecte de constructii de locuinte în colaborare cu agentii guvernamentale si investitori privati; acoperirea necesarului de locuinte pentru tineri, de locuinte sociale si de interventie pentru persoanele evacuate. Pânã în 2007, în Bucuresti se vor construi cel putin 20.000 de noi locuinte”, promitea Geoană.

Acesta mai promitea accesul la utilitāti (apă caldura canalizare) pentru toti bucurestenii, până în 2007, contorizarea blocurilor, extinderea serviciilor de salubrizare la nivelul întregului oras, asfaltarea si intretinerea tuturor străzilor conform unui plan unic, cu obligarea firmelor contractante de a garanta calitatea si rezistenta lucrărilor, implicarea Primariei în acordarea de asistentā socialā si medicală pentru pensionari, inantarea modernizārii la standard european a 20 de spitale din Bucuresti până în 2007, sistem unificat de plată a taxelor si utilitātilor.

În cel de-al doilea mandat Băsescu nu a apucat să facă mare lucru, fiindcă a plecat câteva luni mai târziu la Cotroceni.

Alegeri apilie 2005 – Adriean Videanu vs Marian Vanghelie

După plecarea lui Traian Băsescu la Cotroceni, în aprilie 2005 s-au organizat alegeri pentru desemnarea unui nou primar general. Principalii candidați au fost Adriean Videanu (PNL-PD) și Marian Vanghelie (PSD). Adriean Videanu a câștigat încă din primul tur primind 53,01% (231.147 voturi). Daniel Marian Vanghelie a reușit să ia doar 29,55%, respectiv 128.822 voturi.

Adriean Videanu a promis în campania electorală că va continua programul lui Traian Băsescu. Sloganul său a fost ”Videanu. Care face”.

”Alianţa are aproape totul în Bucureşti, singurul lucru care îi mai lipseşte este votul bucureştenilor pentru funcţia de primar general al Capitalei”, spunea Videanu în campania electorală.

Acesta a promis mai multe proiecte concrete pentru Bucureşti: București port la Dunăre, aeroport în sudul orașului, refacerea Centrului Istoric, unificarea bugetelor Primăriei Capitalei şi ale sectoarelor, fluidizarea traficului prin construirea a două artere de transprot pe direcţiile nord-sud şi est-vest, dar și a unor inele mediane, ca traficul să nu mai ajungă în centru, modernizarea marilor bulevarde, trecerea “ordinii publice” şi a circulaţiei în responsabilitatea primarului general, construirea unui complex pentru evenimente sportive, inelul verde al Capitalei.

Campania lui Marian Vanghelie s-a axat pe patru mesaje:

– Să ajungă în turul doi unde “nu mai contează decât omul”

– Primăria nu este un regat care se moşteneşte

– Aveţi nevoie de un primar, nu de un politician

– Eu vreau să mă lupt, să mă bat şi să câştig această primărie pentru că ştiu ce am de făcut

Mesajele programatice ale lui Marian Vanghelie au vizat cinci puncte: şcoli bune, apă curentă şi canalizare, servicii publice, curăţeni şi transport comun.

Adriean Videanu a rămas în memoria bucureștenilor ca primarul care a schimbat bordurile de beton din oraș cu unele de granit. Scandalul cu bordurile a apărut în principal din cauza faptului că Videanu era acționar la Titan Mar, firma care vindea printre altele și borduri de granit. Un raport al Curții de Conturi a arătat însă că doar 1,62% dintre bordurile montate in perioada 2005-2007 ar fi fost cumparate de la Titan Mar, valoarea acestora fiind de circa 660.000 lei.

Dincolo de acest scandal, după părerea multora, Adriean Videanu este cel mai bun primar pe care l-a avut Bucureștiul după Revoluție. În mandatul său s-au reabilitat marile bulevarde din capitală (Soseaua Colentina, Calea Mosilor, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Soseaua Stefan cel Mare si Soseaua Viitorului, Calea Giulești, Gheorghe Ionescu Sisesti, Șoseaua Chitila, Bd. 1 Decembrie, strada Dna Ghica, Șoseaua Olteniței, bd. Dimitrie Cantemir etc ), au început lucrările de reabilitare a infrastructurii de Centrul Istoric (strada Lipscani și Smârdan fiind reabilitate complet până la finalul mandatului), au început lucrările la Arena Națională, s-au cumpărat 1000 de autobuze noi Mercedes și 100 de troleibuze noi. Tot atunci au început lucrările de reabilitare a peste 100 de școli din București printr-un împrumut BEI.

Alegeri locale 2008 – Sorin Oprescu versus Vasile Blaga

La alegerile locale din iunie 2008, pentru fotoliul de primar general bătălia s-a dat între Sorin Oprescu care a candidat ca independent și Vasile Blaga (PDL). Candidatul PSD a fost Cristian Diaconescu, iar cel al PNL – Ludovic Orban. În primul tur, Oprescu a obținut 30,12% , iar Blaga 29,56%. În turul 2 a câștigat Sorin Oprescu cu 56,31% din voturi. Acesta a fost susținut de PSD.

Principala promisiune electorală a candidatului Sorin Oprescu a fost autostrada suspendată. Sorin Oprescu îi anunţa pe alegătorii bucureşteni că dacă va fi ales primar general al Capitalei va construi o autostradă suspendată care să străbată oraşul de la nord la sud “pe rază”, pe bd. Magheru. Acesta a mai promis că va amenaja pe Bd. Unirii, pe terenul imens unde trebuia construit proiectul Esplanada, un parc în care va aduce căprioare.

Sorin Oprescu a mai promis că va curăţa Bucureştiul de câini vagabonzi și îi va duce în adăposturi pentru animalele abandonate. Potrivit estimărilor, în Bucureşti erau în jur de 50.000 de câini maidanezi. În 2008, Sorin Oprescu le promitea bucureştenilor că va rezolva şi problema parcărilor din Capitală. Soluţia, potrivit candidatului independent, era construirea a 21 de parcaje pe structură metalică. Oprescu a mai promis că construi un nou spital municipal în Bucureşti.

La capitolul educaţie, programul electoral al candidatului Sorin Oprescu era foarte stufos. Actualul edil-şef anunţa în campania electorală că reabilita complet şcolile din Capitală, va construi 60 de terenuri de sport şi va moderniza campusurile universitare.

În 2008, Sorin Oprescu încerca să atragă şi tinerii şi bătrânii de partea lui oferindu-le case. Oprescu spunea că terenul pe care se află uzinele Republica ar trebui cumpărat de Primărie şi făcut acolo între 2.000 şi 2.500 de locuinţe. Și pentru bătrâni spunea că va construi case şi le va asigura acces gratuit la spectacole de teatru si film. Sorin Oprescu a ajuns primar, însă nu s-au construit locuinţe nici pentru tineri, nici pentru persoanele în vârstă.

Tot în 2008, candidatul independent Sorin Oprescu promitea bucureştenilor că dacă va fi ales va impune o taxă „de solidaritate” de 10 euro pentru cei bogaţi, banii urmând să fie folosiţi pentru realizarea de cantine sociale pentru săraci. De asemenea, Oprescu spunea că odată ajuns la conducerea Primăriei Capitalei va construi un parc tematic sportiv, dar şi că va lua măsuri pentru valorificarea potenţialului geotermal din subsolul oraşului.

Vasile Blaga, contracandidatul săi a venit cu sloganul „Solutii, nu discutii” și ”Facem ce trebuie”.

„Vreau să fac din Bucureşti un oraş modern, european, care să nu mai aibă probleme cu traficul, cu servicii publice de nivel european, un oraş în care spaţiile verzi să fie valorizate”, a spus Blaga când a fost desemnat candidatul formațiunii pentru fotoliul de primar general.

Acesta a promis că principalele obiective ale sale sunt rezolvarea problemelor de infrastructură, a locurilor de parcare şi a lipsei spaţiilor verzi, precum şi cea a transportului public, unde „municipalitatea ar trebui să preia administrarea Metrorex, deoarece în patru ani, s-au făcut doar cinci km de linie şi trei staţii”.

Vasile Blaga promitea că va finaliza toate proiectele începute de Videanu și că va găsi rezolvare la toate problemele orașului.

„Mi-am propus sa iau de coarne marile provocari ale Bucurestiului: traficul, siguranta cetateanului, transparenta, nevoia de spatii verzi, mai îngrijite si mai numeroase, nevoia de a ridica serviciile publice la standarde europene”, a declarat Vasile Blaga la lansarea programului electoral.

În mandatul 2008-2012, Sorin Oprescu a reușit să termine pasajul Basarab, proiect început de Traian Băsescu, lucrările la Arena Națională și cele la Centrul Istoric. A fost reabilitat bd. Aviatorilor, Constantin Prezan, Mircea Eliade, Piața Charles de Gaulle, s-a largit bd. Constantin Brancoveanu de la 3 la 6 benzi, s-a largit strada Nitu Vasile de la 2 la 4 benzi; s-a largit bd. Tudor Vladimirescu de la 4 la 6 benzi, s-au finalizat lucrările la străpungerea 1 Mai, au continuat lucrările la strapungere str. D-na Ghica – Bd. Chișinău, începute în 2006.

În ceea ce privește pasajele, s-a construit Pasajul Pipera și s-a lărgit Șoseaua Pipera.

În primul mandat al primarului Sorin Oprescu au început și lucrările la Pasajul Ciurel, străpungerea Nicolae Grigorescu, cu pasaj peste Dâmbovița, reabilitarea bd. Liviu Rebreanu.

Oprescu mai rămâne în istoria bucureștenilor pentru achiziția a 16 chioscuri in valoare de 37.000 de euro fiecare, a 20 de ceasuri ”de aur” în valoare de 35.000 de euro fiecare și intenția de a pune pe malul Dâmboviței jardiniere cu ventilator, în valoare de 23 milioane de euro. Tot atunci s-au populat lacurile din parcurile orașului cu păsări exotice.

Alegeri locale iunie 2012 – Sorin Oprescu versus Silviu Prigoană

Din 2012 alegerile locale s-au desfășurat într-un singur tur. Principalii candidați pentru fotoliul de primar general au fost Sorin Oprescu și Silviu Prigoană. Oprescu a câștigat cu 54,79%, iar prigoană a obținut doar 17,12% dintre sufragii.

Sorin Oprescu a promis în campania electorală:

– Atragerea de fonduri europene și reabilitarea zonei B a Centrului Istoric – zona cuprinsă între biserica Sf. Gheorghe, Calea Moșilor și Hristo Botev, consolidarea și reabilitarea clădirilor existente în zona centrală; reabilitarea Hanului Gabroveni; restaurarea și punerea în valoare a planului voievodal Curtea Veche ;construirea unei parcări supraterane în zona Tonitza;

– amenajarea malurilor Dâmboviței, îmbunătățirea calității spațiului public, a traseelor pietonale și a spațiilor verzi;

– finalizarea lucrărilor la penetrația Splaiul Independenței – Ciurel, la străpungerea bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu; la străpungerea str. D-na Ghica – Bd. Chişinau, la supralărgirea bd. Gh. Ionescu-Sisești și străpungerea Buzești-Berzei-Vasile Pârvan;

– amenajarea a 11.000 locuri parcare, dintre care parcajul subteran Piață Universității (420 de locuri) și Arena Națională (1.300 de locuri) finalizate în 2012; Introducerea pe scară largă a parcometrelor; Parcări de tip park & rîde (parchează și călătorește) în zona Aerogarii – 200 locuri; zona Iancului – Pantelimon – 250 locuri; zona Liviu Rebreanu – 220 locuri; zona IMGB – 220-250 locuri; zona Militari – 250 locuri;

– reabilitare bd. Aerogării, reabilitare Bd. L. Rebreanu; reabilitare sistem rutier și linie de tramvai sos. Iancului – sos Pantelimon , lărgire Fabrică de Glucoză, penetrație b-dul Timișoara; supralargirea bd. Dimitrie Pompei,

– Închiderea inelului median de circulație la nord/autostrada urbană (tronsonul Lacul Morii- Șoseaua Colentina).

– rezolvarea problemei maidanezilor prin strângerea de pe străzi și ținerea în adăpost/eutanasierea exemplarelor bolnave.

Silviu Prigoană a promis:

– Reconstrucția bisericilor cu importantă istorică, bombardate și demolate în perioada comunistă, în parteneriat cu Patriarhia Româna;

– Interzicerea construirii de clădiri noi în zonele istorice ale Capitalei și amenajarea spațiilor de promenadă, pietonale și de agrement în aceste zone;

– Crearea de zone verzi cu gazon și arbuști plantați. Încetarea plantării în mod abuziv a panselutelor și florilor care se ofilesc repede – înlocuirea lor repetată duce la cheltuieli inutile;

– Reabilitarea monumentelor istorice lăsate în paragină;

– Interzicerea și sancționarea drastică a afişajului stradal şi a graffiti-ului în locuri neautorizate;

– Accelerarea operațiunii de înlaturare a cablurilor de suprafață şi îngroparea lor sub pamânt;

– Strângerea câinilor de pe stradă și menținerea în adăposturi

– Transport public de suprafață gratuit pentru bucureșteni;

– Regândirea traficului pietonal prin redarea trotuarelor pietonilor

– Înfiintarea unor benzi speciale unice pentru transportul în comun;

– Crearea de parcări subterane și supraterane;

– Continuarea proiectelor existente și aprobate, care se încadreaza în bugetul adoptat de Consiliul General al Municipiului București, și care vizează atât închiderea inelelor de trafic cât și urgentarea construirii de pasaje denivelate;

Sorin Oprescu nu a apucat să-și termine cel de-al doilea mandat deoarece a fost arestat în septembrie 2015 pentru luare de mită, dosar instrumentat de DNA. Pe 13 mai 2019, Oprescu a fost condamnat de Tribunalul București la 4 ani si 4 luni de inchisoare cu executare. Instanta a mai dispus confiscarea sumelor de 25.000 euro si 695.871 lei de la Oprescu.

Poate cea mai mare realizare a primarului Sorin Oprescu din cel de-al doilea mandat este faptul că a scăpat Bucureștiul de maidanezi. Chiar dacă modul a fost controversat (30.000 de câini eutanasiați din cei 60.000 estimați), Capitală a rezolvat această problema care trena de peste zece ani.

Printre realizările primarului Oprescu se numără și mai multe proiecte de infrastructură – Pasajul subteran de la Piața Presei, Pasajul de la Mihai Bravu, finalizarea lucrărilor la străpungerea Doamna Ghica-Chișînău, finalizarea lucrărilor la Diametrala Buzești-Berzei, modernizare bd. Liviu Rebreanu, finalizarea parcării de la Arena Națională și cea din Piața Universității. Nu a reușit să termine lucrările la PAsajul Ciurel și Pasajul Nicolae Grigorescu, acestea nefiind finalizate nici până azi.

Deși a investit foarte mulți bani în infrastructură, edilul poate fi acuzat de o lipsa de viziune la acest capitol în sensul că a a încurajat doar transportul cu mașină personală.

La finalul mandatului să Bucureștiul avea doar 10 km de piste pentru biciclete, deși edilul a cheltuit peste 10 milioane de euro pe piste de bicicletă desființate, iar transportul public era aproape în faliment. Una dintre cele mai controversate afaceri din administrația Oprescu este închirierea sediului unde Primăria Capitalei își desfășoară activitatea, pentru care instituția a plătit chirie circa 11 milioane de euro în loc să cumpere clădirea.

În ceea ce privește autostrada suspendată, după ce a fost ales primar general, Oprescu a mutat proiectul autostradazii suspendate la sol, pe bd. Buzești, unde se făceau lucrări de lărgire a străzii, până la Vasile Pârvan. După 4 ani de mandat Oprescu a prezentat alt proiect – inelul median al Capitalei – o șosea de 13,5 km, paralelă cu inelul de cale ferată, între Colentina și Lacul Morii. Acest proiect a fost aprobat de Consiliul General al municipiului București în noiembrie 2013 și costă nu mai puțin de 1,6 miliarde de euro. Întrucât este o suma colosală pentru bugetul Capitalei, Oprescu a declarat că o va face cu investitori chinezi. După noiembrie 2013 nu s-a mai auzit însă nimic de proiect. Singurele care au avut de câștigat până acum sunt doar firmele care au făcut proiectul și care primesc pentru el 12 milioane de lei – circa 3 milioane de euro.

Vezi aici bilanțul primarului.

Alegeri locale iunie 2016 – Gabriela Firea versus Nicușor Dan

Alegerile locale din 2016 s-au desfășurat tot într-un singur tur, principalii candidați fiind Gabriela Firea (PSD) și Nicușor Dan (USB). Gabriela Firea a câștigat cu 42,97 %, iar Nicușor Dan a reușit să obțină 30,52 % (175.119 voturi).

În campania electorală, Gabriela Firea a promis că în 6 luni va face ”revoluție în trafic” și va încuraja transportul public prin benzi dedicate RATB și amenajarea unei rețele de piste pentru biciclete, că alternativă la transportul cu mașînă personală, extinderea sistemului de management al traficului. În plus, această propunea transformarea RATB în societate comercială, iar subvenția să se dea în baza unui contract de delegare de gestiune între Consiliul General și RATB, eficientizarea traseelor RATB și un sistem de bilete și abonamente atractiv pentru consumatori. La capitolul parcări, Firea promitea amenajarea unor parcări park&rîde la principalele intrări în oraș, tot în sensul descurajării traficului auto în oraș, dar și amenajarea de parcări de reședința în marile cartiere de blocuri. Gabriela Firea mai promitea modernizarea rețelei RADET cu fonduri europene, că nu va majoră prețul gigacaloriei și va susține construirea de noi centrale termice. Firea a mai promis desființarea construcțiilor ilegale de pe spațiile verzi, amenajarea unui hipodrom şi construirea de grădinițe cu program prelungit, renovarea spitalelor din Capitală.

Nicușor Dan promitea dezvoltarea transportului public (modernizarea flotei RATB, benzi unice RATB, autobuzele să aibă prioritate în intersecții), dezvoltarea unei rețele funcționale de piste pentru biciclete și parcări park&rîde că alternativă la transportul cu mașînă personală. Acesta dorea un parteneriat cu CNADNR pentru finalizarea lucrărilor la centură, și mai mult, iar Primăria Capitalei să contribuie cu bani pentru lucrări. Nicușor Dan mai promitea extinderea sistemului de management al traficului, modernizarea RATB pe fonduri europene, amenajarea de parcări, un oraș accesibil pentru persoanele cu mobilitate redusă și noi locuri de parcare, in funcție de un necesar făcut de Primărie. În ceea ce privește încălzirea centralizată, Nicușor Dan propunea o soluție radicală, debranșarea de la ELCEN, iar municipalitatea să își facă propria rețea de centrale termice și să facă de la 0 un nou sistem de distribuție.

După 4 ani cu Gabriela Firea la conducerea Primăriei Capitalei, ca și în celelalte cazuri, bilanțul este modest raportat la promisiunile făcute. Marile probleme ale orașului – traficul, poluarea, declinul sistemului centralizat de încălzire s-au acutizat fie din lipsa de acțiune, fie din cauza unor decizii ineficiente sau luate târziu. Concret, RADET a intrat în faliment, iar abia în urmă cu câteva luni servicul a fost delegat către noua companie municipală înființată să facă asta. Investiții importante în rețeaua RADET au nceput abia în 2019, ceea ce a cauzat avarii tot mai dese.

Un domeniu unde lucrurile chiar se mișcă, este consolidarea clădirilor și reabilitarea fațadelor clădirilor dărăpănate. După ce în 20 de ani s-au consolidat 20 de clădiri, acum sunt în lucru sau în fază de proiectare nu mai puțin de 199 clădiri, iar pe șantiere se lucrează, potrivit datelor furnizate de municipalitate.

Cea mai controversată decizie din mandatul Gabrielei Firea, până acum, rămâne înființarea celor 22 de companii municipale, în care orașul a băgat 2,8 miliarde de lei prin majorări de capital succesive. Acestea au fost atacate în instanță de USR, fiindcă au fost înființate cu votul a jumătate plus unu din consilieri, nu cu două treimi, hotărârile de înființare fiind anulate definitiv. În paralel, USR are proces pentru dizolvarea lor. După modificarea Codului Administrativ de Guvernul Dăncilă, companiile au fost introduse în legalitate.