ANALIZĂ Chiar e nevoie ca drumul spre Greenfield să treacă prin Pădurea Băneasa? Un caz de manual despre dezvoltare urbanistică haotică, cumpărători amăgiți și un primar care s-a răzgândit
Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a certat sâmbătă Poliția Română și Romsilva că au închis drumul forestier, prin mijlocul Pădurii Băneasa, prin care mașinile merg ca să ajungă spre Cartierul Greenfield, deși circulația este interzisă pe drumurile forestiere, iar o sentință definitivă a instanței consfințește asta. Declarația primarului a stârnit zeci de reacții negative deoarece, în mandatul lui Gabriela Firea și Daniel Tudorache, care au susținut construirea drumului prin inima pădurii și au făcut mai multe demersuri în acest sens, atât Clotilde Armand cât și USR București au apărat pădurea și au fost împotriva proiectului.
Cartierul Greenfield, în primele faze, este un exemplu de manual cum un investitor privat construiește un ansamblu de blocuri în câmp, fără utilitățile necesare, fără căi de acces pe măsura nevoilor, deși atunci când au fost aprobate blocurile și-a asumat că le face, apoi vinde apartamentele. Acționariatul companiei se tot schimbă, cartierul tot crește, infrastructura rămâne aceeași, o stradă cu o bandă pe sens, pe unde trebuie să iasă zilnic mii de mașini. Cei care au cumpărat acolo se revoltă, fiindcă petrec zilnic zeci de minute să iasă și să intre în cartier, că nimănui nu îi place asta, și cer autorităților să repare oalele sparte.
- UPDATE: Drumul prin Pădurea Băneasa trebuie să rămână forestier, a scris, luni, primarul Clotilde Armand pe pagina de Facebook. Primarul spune că susține accesul spre cartierul Greenfield pe acest drum, prin pădure, doar până la construirea unor noi drumuri de acces, din Șoseaua de Centură.
Cum au ajuns mașinile să circule prin Pădurea Băneasa
Prima fază a Cartierului Greenfield a fost dezvoltată în perioada 2007-2010, a cuprins 10 hectare, s-au construit blocuri mici și vile, în total 680 de unități. Singură cale de acces în acest ansamblu: Aleea Teișani, un drumeag cu o bandă pe sens.
În 2005 pe locul unde s-a construit cartierul Greenfield era câmp
În 2010 era deja construită prima fază
În momentul în care a obținut aprobare pentru construirea cartierului, dezvoltatorul s-a angajat că va face încă o intrare în cartier, din Șoseaua de Centură, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar oamenii au început să folosească complementar cu Aleea Teișani drumul forestier din Pădurea Băneasa.
Dar construcțiile sunt încă puține, mașinile puține, lumea e mulțumită.
A două fază a cartierului rezidențial, Ansamblul Salcâmilor, a fost dezvoltată în perioada 2014-2017, se întinde pe o suprafață de 7 ha și cuprinde 35 de blocuri cu 924 de apartamente cu una, două, trei și patru camere.
Între timp, timp, Planul Urbanistic Zonal prin care s-a construit proiectul a fost anulat definitiv de instanță pe motiv că a fost aprobat ilegal. Fundația Ecocivica, parte în proces, a explicat aici motivele.
După ce s-a finalizat și faza II, Aleea Teișani a devenit tot mai aglomerată, iar drumul forestier din pădure tot mai folosit.
În 2007-2008 dezvoltatorul imobiliar a chemat în judecată Romsilva și mai multe autorități ale statului pentru a i se permite accesul în ansamblul rezidențial pe drumul forestier, pe motiv că nu ar fi drum forestier.
Procesul a fost pierdut, iar în februarie 2017 drumul forestier a fost închis, însă cum numărul de blocuri și numărul de mașini au crescut, locuitorii au început să protesteze, Aleea Teișani nu mai era de ajuns, iar oamenii făceau două ore să intre și să iasă din ansamblul rezidențial.
Ca urmare a protestelor locuitorilor din zonă, în martie 2017, dezvoltatorul imobiliar a anunțat că a cumpărat deja terenul necesar și intenționează să lărgească breteaua prin care se iese de pe DN1 spre Șoseaua de Centură, în care se descarcă Aleea Teisani, calea de acces către cartierul Greenfield. În plus, a anunțat că dorește să construiască un drum nou, care va lega cartierul de Șoseaua de Centură, cu trecere la nivel peste calea ferată.
”Acestea vor fi realizate pe cheltuiala dezvoltatorului, investiția ridicându-se la circa 500.000 de euro, după care vor fi predate autorității locale”, a declarat atunci pentru HotNews.ro dezvoltatorul proiectului.
La schimb, dezvoltatorul cartierului își asuma să doneze circa 6.000 mp de teren în zona ansamblului, teren care urma să intre în administrarea Romsilva.
În 2017-2019, cartierul Greenfield s-a extins din nou, cu încă 10 hectare, 39 de blocuri cu regim de înălțime P+4E si P+5E, totalizand 888 de apartamente cu 2, 3 si 4 camere.
Infrastructura însă a rămas aceeași.
Singurul lucru care s-a făcut a fost aducerea rețelei de apă și canal în această zonă, prin pădure, pentru conectarea cartierului rezidențial.
În decembrie 2019, în timpul administrației Firea, Consiliul General al Municipiului București a aprobat extinderea cartierului Greenfield cu alte 28 ha, respectiv 49 de blocuri cu regim de înălțime P+10E, unul de 9 etaje și unul de 8.
- prima dintre ele va fi la intersecția Aleii Teișani cu breteaua DN1 și a intersecției acesteia cu Centura Bucureștiului (DNCB);
- a doua va fi amplasată în apropierea km 13 al DNCB, în dreptul podului hobanat;
- a treia va fi amplasată în zona centrului comercial Greenfield Plaza, mai exact în apropierea km 14 al DNCB;
Între Șoseaua de Centură și Cartierul Greenfield este calea ferată, care poate fi traversată la sol, cu barieră sau cu pasaj
De asemenea, s-a cedat teren pentru o șoală și o grădiniță, Primăria Sectorului 1 urmând să facă construcțiile, însă licitația pentru proiectare și execuție este deocamdată blocată.
Deși au trecut 3 ani de atunci, problema căilor de acces a rămas în continuare nerezolvată, iar accesul în cartier se face tot pe Aleea Teișani, drumul cu o bandă pe sens, deși Greenfield a devenit practic un mic oraș.
Cum arata cartierul în 2022
PUZ-ul a fost atacat în instanță chiar de locuitori din Greenfield, care se opun construirii unor blocuri de 10 etaje în zona și așa subdezvoltată din punct de vedere a infrastructurii. Și Asociația Ecocivica a atacat PUZ-ul în instanță. Rămâne de văzut cum se va tranșa litigiul.
Până în 2028, ansamblul rezidențial va avea, potrivit dezvoltatorilor, peste 6.000 de unități locative și peste 15.000 de locuitori.
De ce a închis Romsilva drumul forestier?
Potrivit surselor HotNews.ro, în ultimele zile s-a adus pe drumul forestier pietriș, pentru repararații, iar în acest context, drumul fiind în continuare forestier, Romsilva l-a închis.
Primarul Clotilde Armand a acuzat o decizie politică și susține redeschiderea drumului prin pădure.
”Înțeleg că astăzi poliția română și Romsilva au decis să închidă drumul locuitorilor din Greenfield. O măsură luată (posibil politic) înaintea începerii școlii. Să fie foarte clar, Primăria Sectorului 1 va face tot ce este posibil pentru a susține accesul locuitorilor în complexul Greenfield. Măsura blocării acestui drum este una greșită și solicit reprezentanților Romsilva să deblocheze urgent drumul”, a scris Clotilde Armand.
Reprezentanții Romsilva au scris pe pagina de Facebook că drumul este în continuare drum forestier deoarece Primăria Sectorului 1 nu a făcut pașii necesari pentru scoaterea bucății de pădure din fondul forestier, deși a fost mandatată să facă asta.
- ”Drumul respectiv este format din trei porțiuni, două de drum forestier și o linie parcelară. Drumurile forestiere, conform art. 54 (2) și 83 alin. (2) din Codul Silvic sunt căi de transport tehnologic, închise circulației publice. Mai mult, pe linia parcelară, o porțiune din pădure care delimitează două parcele, accesul vehiculelor de orice fel este strict interzis. Așadar, măsura închiderii Drumului Forestier ”Vadul Moldovei” și a liniei parcelare este o măsură strict legală, în conformitate cu Codul Silvic, și nu o ”măsură (posibil) politică”.
- Printr-o sentință definitivă și irevocabilă a unei instanțe judecătorești, a fost recunoscută proprietatea publică a statului asupra drumului forestier respectiv, în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Ilfov, acesta fiind intabulat în prezent ca proprietate publică a statului român.
- Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a avizat pozitiv încă din 2019 scoaterea din fondul forestier a celor trei porțiuni a drumului respectiv și a manifestat toată deschiderea pentru demersul de preluare a acestuia de către autoritatea publică locală, pentru a fi deschis circulației publice. În continuare, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va sprijini aceste demers, atunci când Primăria Sectorului 1 va continua procesul de scoatere definitiv”, au scris reprezentanții Romsilva pe pagina de Facebook.
Ce spune dezvoltatorul Greenfield
Administraţia Municipiului Bucureşti a dat dovadă de nepăsare şi lipsă de respect pentru miile de oameni din cartierul Greenfield în cazul blocării accesului locuitorilor din zonă pe porţiunea de drum din strada Vadul Moldovei, a transmis dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor, într-un comunicat de presă transmis, duminică, Agerpres.
„Tergiversarea punerii în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti definitive aduce prejudicii grave şi disconfort pentru familiile care locuiesc aici. Un cartier imens cu locuitori stresaţi zilnic de ambuteiaje create artificial nu poate deveni o comunitate sustenabilă. Am susţinut permanent soluţii viabile, multe finanţate chiar de noi dar, în acest caz, pasivitatea, birocraţia şi blocajul instituit afectează calitatea vieţii celor care au avut încredere în noi”, a declarat Constantin Sebeşanu, CEO Impact Developer & Contractor.
Dezvoltatorul spune că a donat cele trei loturi de teren cu o suprafaţă totală de 6.000 mp şi o valoare de 800.000 euro (fără TVA), asumate în 2007, pentru transferul celor 300 de metri din domeniul public al statului român – în administrarea Romsilva, în domeniul public al Municipiului Bucureşti, adică drumul prin pădure.
„Aceasta a fost o condiţie esenţială în rezolvarea situaţiei şi ar fi trebuit să uşureze şi să accelereze întregul proces, restul fiind doar formalităţi între autorităţile statului. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a acceptat donaţia cu sarcini şi a aprobat încheierea contractului de donaţie sub rezerva obţinerii acordului Romsilva. În mai 2018, Romsilva a emis avizul privind acceptarea donaţiei, iar în iunie 2018 şi Municipiul Bucureşti accepta oferta. Prin acceptarea donaţiei, Municipiul Bucureşti s-a obligat să dea în compensare către Romsilva terenurile primite de la Impact, în vederea deschiderii accesului publicului la Drum, între Aleea Privighetorilor şi Şoseaua Pădurea Pustnicu. În 2019, Romsilva a emis avizul pentru scoaterea definitivă a terenului în suprafaţă de 3.009 mp din fondul forestier aflat în proprietatea publică a Statului Român pentru realizarea drumului de acces – beneficiar Municipiul Bucureşti, precum şi pentru introducerea în circuitul silvic, în compensare echivalentă, a terenurilor donate”, se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, autorităţile implicate în acest proces, „fără o justificare legală”, au încetat să efectueze formalităţile necesare pentru a permite accesul publicului la această porţiune din strada Vadul Moldovei, respectiv să îndeplinească procedurile necesare pentru transferul acesteia din domeniul public al statului român, în administrarea Romsilva, în domeniul public al Municipiului Bucureşti.
Reprezentanţii Impact Developer & Contractor susţine că, în cazul nerezolvării situaţiei actuale, va demara acţiuni în instanţă pentru obţinerea dreptului de acces pe drumul forestier.
Ce miză mai are drumul din pădure
Pe lângă beneficiarul oficial – Cartierul Greenfield – care va avea acces direct spre cartierul Pipera și Centrul Comercial Băneasa, o posibilă explicație este că de noul drum, care practic taie pădurea Băneasa în două, ar putea profită și cei care au teren în pădure, în condițiile în care Codul Silvic permite scoaterea din fondul forestier a 250 mp din suprafață de pădure pe care proprietarii o dețin pentru construirea de locuințe sau case de vacanță. Chiar în zona prin care trece drumul au circa 10 hectare controversații Dumitrescu Tanti Virginica și Ciorobea Adrian, se arată într-un extras de carte funciară eliberat de ANCPI.
Din cele 938 de hectare cât are Pădurea Băneasa, 609 hectare au fost retrocedate, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro de la Ministerul Mediului și Romsilva.
Ce se mai poate face?
Reacția foștilor primari Gabriela Firea, Daniel Tudorache și acum a primarului Clotilde Armand nu face decât să consfințească acest mod de dezvoltare urbană nesănătoasă, în care dezvoltatorii imobiliari rămân cu profitul, iar autoritatea locală, care nu pune de la început condiții clare și nu veghează la respectarea lor, trebuie să scoată din buget sute de milioane de euro pentru a repara oalele sparte și să facă compromisuri inacceptabile, cum ar fi să taie Pădurea Băneasca în două cu un drum.
Într-un comentariu scris la postarea inițială, Clotilde Armand a explicat că se gândește la oamenii din Greenfield.
Dacă declarația primarului Clotilde Armand a fost doar o scăpare, aceasta are oportunitatea să îndrepte răul făcut de Gabriela Firea și Daniel Tudorache și să renunțe la proiectul drumului prin Pădurea Băneasa, iar dezvoltatorul imobiliar, care a arătat disponibilitate în acest sens, să fie sprijinit să obțină aprobările pentru cele 3 căi noi de acces în ansamblul rezidențial, aprobate în 2019, și care nu vizează pădurea și care ar rezolva problema.
Este normal ca Primăria să construiască acolo școală, grădiniță și drumuri pentru că investitorul și locuitorii de acolo plătesc taxe, însă dezvoltarea trebuie făcută cu cap, fără să distrugă una dintre comorile Bucureștiului, Pădurea Băneasa.
Poate singurul compromis acceptabil ar fi ca drumul prin pădure să rămână deschis până când se vor face alte căi de acces în ansamblul rezidențial, însă cu condiția ca acestea chiar să se facă, fiindcă din 2017 se vorbește despre ele și nu s-a făcut nimic, iar situația trenează la nesfârșit.
Dincolo de cartierul Greenfield, miza drumului prin Pădurea Băneasa este mult mai mare. Peste jumătate din pădure este proprietate privată, iar drumul, dacă se va face, ar putea deschide calea pentru construirea acelor proprietăți. Ceea ce nimeni nu își dorește, nici măcar locuitorii din Greenfield, care s-au mutat acolo pentru pădure și liniște.
INTERVIURILE HotNews.ro