Contrabanda și contrafacerea, tablou general – Cât de mare este fenomenul, ce produse cuprinde și ce s-a schimbat din cauza crizei Covid-19 (I)

De la coletele confiscate în port și mașinile cu compartimente mascate descoperite la vamă, până la tricoul ”fake” cumpărat din piață sau parfumul ”piratat” cumpărat la colțul străzii, contrabanda și contrafacerea sunt fenomene extrem de răspândite. Estimarea este că peste 15% dintre produsele din piață sunt contrafăcute sau de contrabandă, iar din cauza aceasta pierd toate părțile: consumatorii, firmele corecte, dar și statul. În articol puteți citi pe larg despre comerțul ilicit, cât de mare este valoarea sa, care sunt produsele falsificate cel mai des și cum s-au adaptat infractorii la noile realități de după izbucnirea crizei Covid-19.

Informația pe scurt

– Cel mai adesea sunt contrafăcute produsele textile, cosmeticele, băuturile alcoolice și unele tipuri de medicamente. La contrabandă, țigările sunt pe primul loc și estimările arată că prejudiciul adus bugetului de stat a fost de 700 milioane euro din cauza acestui tip de contrabandă.

– Datele agenției de profil EUIPO arată că produsele contrafăcute reprezintă 6,8% din importurile UE, adică 121 de miliarde de euro pe an. În România se pierd anual 1,8 miliarde lei din produse farmaceutice contrafăcute și 600 milioane lei din produse cosmetice și de îngrijire personală, prin faptul că nu se plătesc taxe pentru aceste produse.

– Traficul ilicit de mărfuri creează o competiţie inegală între jucătorii corecţi, plătitori de taxe şi salarii, şi reţelele de criminalitate organizată care prosperă în detrimentul statului român, acesta pierzând anual peste două miliarde de euro ca efect al contrafacerii şi contrabandei.

– Unu din trei români declară că ar cumpăra produse de contrabandă sau contrafăcute, arată datele unui studiu IRES, realizat la comanda asociației ACTIV. Aceeaşi cercetare arăta că produsele de contrabandă şi contrafăcute se vând îndeosebi în pieţe, peste 60% dintre românii chestionaţi menţionând că au observat astfel de tranzacţii ilegale, dar şi în mediul online, 38% dintre menţiuni.

– Și traficanții de țigări s-au orientat către online, în condițiile în care, din cauza interdicțiilor de circulație, nu mai puteau vinde în locurile obișnuite din piețe sau târguri.

– Internetul a devenit un mediu activ de promovare a afacerilor ilicite cu produse contrafăcute. ”Site-urile care comercializează produse contrafăcute beneficiază de venituri suplimentare atât din publicitatea „de mare risc” (produse destinate adulților, jocuri și programe malware), cât și, în mod paradoxal, din publicitatea la mărci legitime”, spun cei de la EUIPO.

– Europol avertiza că infractorii profită de faptul că oamenii au stat acasă și s-au bazat pe soluțiile digitale și de faptul că anxietatea și teama duc la vulnerabilități. Limitarea vieții publice a făcut ca activitățile infracționale să fie mai puțin vizibile și au creat falsa impresie că infractorii nu mai au de lucru.

– Autorităţile române au capturat peste 150 de milioane de ţigarete în 2019, o creştere de peste 40% faţă de anul precedent. În martie și mai anul acesta contrabanda pare să fi scăzut puternic, pe fondul restricțiilor de circulație.

– Calitatea ambalajului, preţul şi condiţiile de vânzare sunt principalele diferenţe dintre produsele contrafăcute şi cele originale. Prețul mai redus este principalul motiv invocat de cumpărători. Sunt multe cazurile în care oamenii știu foarte bine că produsul este un fals, dar își doresc neapărat brand-ul respectiv.

Contrabanda și contrafacerea, asemănări și diferențe

Contrafacerea reprezintă procesul de falsificare a unor bunuri sau materiale, prin imitarea a ceva autentic, intenția fiind de a înșela persoanele să creadă că falsul are o valoare egală sau mai mare decât realitatea.

Contrabanda constă în introducerea sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Se pretează pentru contrabandă produsele cu accize mari, precum țigările, alcoolul sau combustibili.

”De multe ori se face confuzie între contrabandă și contrafacere, dar cred că, dacă este să vorbim despre prejudiciul adus bugetului de stat, contrabanda este o infracțiune mai gravă, deoarece contrabanda presupune introducerea în țară a unor bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, iar această introducere este ilegală, fie pe lângă punctele de frontieră, fie prin punctele de frontieră, dar prin sustragerea de la controlul vamal”, a explicat pentru HotNews.ro, Daniel Mărăcineanu director al ACTIV (Asociația Pentru Combaterea Traficului Ilicit ”Viitorul”).

Cum contrabanda se face cu produse puternic accizabile, statul pierde mulți bani din sume ce ar fi trebuit colectate la buget, astfel că se poate spune că pentru stat contrabanda este o infracțiune mai periculoasă decât contrafacerea.

”Contrafacerea este pervertirea unei mărci, este realizat un produs și este copiată o marcă, astfel încât produsul nostru de calitate inferioară să poarte acea marcă, o marcă ce dă încredere consumatorului pentru ca acesta să o achiziționeze. Așadar, când discutăm despre contrabandă este vorba de introducerea ilegală în țară a unor produse care pot fi originale fabricate în altă țară, dar pot fi și produse contrafăcute. Deci, contrabanda se referă și la produse originale și la contrafăcute. Când vorbim de contrafacere vorbim despre imitare, a unui produs sau a unei mărci”, spune directorul ACTIV.

Produsele contrafăcute, un tablou general la nivelul UE

Potrivit unui studiu realizat de EUIPO și OCDE în 2019, până la 6,8% din importurile UE, adică 121 de miliarde de euro pe an, sunt produse contrafăcute.

Cel mai un nou raport al EUIPO (Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală), prezentat pe 10 iunie, arată că guvernele din țările UE au pierderi totale de peste 15 miliarde euro pe an din cauza prezenței produselor contrafăcute pe piață, prin reducerea cuantumului taxelor (directe și indirecte) și a contribuțiilor sociale, care nu sunt plătite de producătorii ilegali. În România se pierd anual 1,8 miliarde lei din produse farmaceutice contrafăcute și 602 milioane lei din produse cosmetice și de îngrijire personală.

Analiza efectuată de EUIPO arată că produsele contrafăcute periculoase înregistrate au fost evaluate ca reprezentând un risc grav pentru consumatori. Cea mai mare parte a produselor în cauză erau destinate copiilor, fiind jucării, articole pentru îngrijirea copilului sau articole de îmbrăcăminte pentru copii.

„Contrafacerea nu este o infracțiune fără victime. Produsele contrafăcute reduc vânzările firmelor legitime și privează guvernele de veniturile atât de necesare. Ele prezintă riscuri clare pentru sănătatea și siguranța celor care le utilizează. Însă, după cum reiese din cercetările desfășurate împreună cu Europol, veniturile obținute din contrafacere pot sprijini, de asemenea, criminalitatea organizată gravă. Pentru a aborda în întregime această problemă, sunt necesare acțiuni concertate la toate nivelurile.”, spune directorul executiv al EUIPO, Christian Archambeau

Un raport al EUIPO din 2019, care analiza 11 domenii, și nu doar patru precum raportul de anul acesta, arăta că pierderile anuale cauzate de contrafacere şi piraterie în România sunt estimate la 5,5 miliarde de lei – adică 17,2% din vânzările din cele 11 sectoare comerciale.

Pierderile pe câteva sectoare (estimări EUIPO)

– produse cosmetice şi de îngrijire personală – pierderea estimată pentru sector este de 68 milioane euro în România, ceea ce echivalează cu 11,8% din totalul vânzărilor din cadrul sectorului.

– îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii; – pierderile de vânzări în sector ca urmare a contrafacerii sunt estimate la aproximativ 211 milioane euro anual, respectiv aproximativ 15,6% din vânzări.

– medicamente – pierderi estimate de 608 milioane euro

– telefoane inteligente, pierderi estimate de 570 milioane lei

– băuturi spirtoase şi vin, 288 milioane lei

– articole sportive;

– jucării şi jocuri;

– bijuterii şi ceasuri;

– genţi de mână şi de voiaj;

– muzică înregistrată;

– pesticide.

Din cauza faptului că producătorii legitimi fabrică mai puţin decât ar fi reuşit în absenţa contrafacerii, deci angajează mai puţini lucrători, analiza estimează că în aceste sectoare se pierd în mod direct până la 468 000 de locuri de muncă pe tot cuprinsul UE.

Per ansamblu, valoarea totală a pierderilor de vânzări din România echivalează cu 280 de lei pe cetăţean român pe an, potrivit analizei.

De ce contrafacerea este atât de des întâlnită și care este rolul internetului

Valoarea substanțială, sentințele blânde și randamentul ridicat al investiției încurajează grupările criminale să se angajeze în activități de contrafacere, spun cei de la EUIPO. Modul de operare al unor astfel de grupări devine din ce în ce mai complex, pe măsură ce tehnologia și canalele de distribuție evoluează, în paralel cu gama de produse care fac obiectul contrafacerii.

Modelele de afaceri adoptate de falsificatori apelează în mod semnificativ la internet pentru a-și distribui produsele și pentru a promova distribuția și consumul de conținut digital ilegal. Site-urile care comercializează produse contrafăcute beneficiază de venituri suplimentare atât din publicitatea „de mare risc” (produse destinate adulților, jocuri și programe malware), cât și, în mod paradoxal, din publicitatea la mărci legitime, care suferă astfel de două ori din cauza publicității pe aceste site-uri (daune aduse propriei mărci și aport de credibilitate site-ului de găzduire), se menționa în raportul din 2019.

EUIPO este o agenţie descentralizată a Uniunii Europene și gestionează înregistrarea mărcilor Uniunii Europene (mărcile UE) şi a desenelor şi modelelor comunitare (DMC).

Unde se vând produsele contrafăcute și câți sunt dispuși să le cumpere

Unu din trei români declară că ar cumpăra produse de contrabandă sau contrafăcute, arată datele unui studiu IRES, realizat la comanda asociației ACTIV. Aceeaşi cercetare arăta că produsele de contrabandă şi contrafăcute se vând îndeosebi în pieţe, peste 60% dintre românii chestionaţi menţionând că au observat astfel de tranzacţii ilegale, dar şi în mediul online, 38% dintre menţiuni.

Deşi 44% dintre romani consideră că în ultimii trei ani a scăzut siguranţa consumatorului în privinţa originii şi calităţii produselor, tentaţia achiziţionării produselor ilegale rămâne la un nivel îngrijorător de mare”, arată sondajul.

Studiul realizat la comanda Asociaţiei ACTIV arăta că ţigaretele (38%) reprezintă principalul produs de contrabandă din România, iar în privinţa produselor contrafăcute, clasamentul este dominat de articolele vestimentare şi încălţăminte cu 34% din menţiuni. Produsele alimentare, articolele cosmetice şi de igienă, electronicele, produsele alcoolice, piesele auto şi medicamentele completează topul produselor comercializate ilicit în România.

La medicamente contrafăcute trebuie menționat că este vorba mai ales despre produse care stimulează performanța, cum ar vi Viagra, pastile minune de slăbit sau steroizi anabolizanți.

Prețul este principalul motiv pentru care oamenii cumpără produse contrafăcute și de contrabandă, iar în unele cazuri oamenii cumpără produse și fiindcă își doresc cu orice preț să aibă respectiva marcă de prestigiu, chiar dacă își dau seama că produsul pe care îl cumpără este ”piratat”.

Traficul ilicit de mărfuri creează o competiţie inegală între jucătorii corecţi, plătitori de taxe şi salarii, şi reţelele de criminalitate organizată care prosperă în detrimentul statului român, acesta pierzând anual peste două miliarde de euro ca efect al contrafacerii şi contrabandei.

Articol susținut de British American Tobacco

Acesta este prima parte a analizei. În partea a doua o să puteți citi despre Criza Covid și comerțul ilicit, contrabanda de țigări și despre cum poți recunoaște produsele contrafăcute și diferența față de cele originale.