Motivare în timp record a CCR privind starea de alertă în România: Guvernul nu poate restrânge drepturi și libertăți și nici nu poate delega această sarcină

Curtea Constituţională a motivat în doar 24 de ore decizia prin care a admis parţial sesizarea Avocatului Poporului cu privire la OUG 21/2004 care reglementează starea de alertă. CCR a decis că articolul 4 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă este constituţional în măsura în care nu restrânge drepturi şi libertăţi. CCR mai arată că Guvernul nu poate delega la rândul său unei autorităţi ceea ce el însuşi nu deţine în competenţă. Astfel, Comitetul Național Special pentru Situații de Urgență înființat joi de Guvern și condus de premier pentru a gestiona starea de alertă nu ar avea autoritatea să impună astfel de măsuri.

CCR arată în motivarea deciziei prin care a admis sesizarea Avocatului Poporului asupra articolului 4 din OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă că acestea sunt constituţionale numai în măsura în care acţiunile şi măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a unor libertăţi fundamentale.

Judecătorii constituţionali mai spun că legiuitorul delegat nu poate delega la rândul său unei autorităţi/entităţi administrative ceea ce el însuşi nu deţine în competenţă.

„Cu privire la critica ce vizează posibilitatea dispunerii de măsuri restrictive în privinţa unor drepturi fundamentale prin acte administrative, Curtea reţine că acţiunile şi măsurile dispuse pe durata stării de alertă, în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004, nu pot viza drepturi sau libertăţi fundamentale. De asemenea, Curtea constată că legiuitorul delegat nu poate delega la rândul său unei autorităţi/entităţi administrative ceea ce el însuşi nu deţine în competenţă. Aşa cum Curtea a statuat în mod constant, din coroborarea normelor constituţionale cuprinse în art.53 alin.(1) şi în art.115 alin.(6) rezultă că afectarea/restrângerea drepturilor sau libertăţilor fundamentale nu se poate realiza decât prin lege, ca act formal al Parlamentului”, notează Curtea.

Conform CCR, atâta vreme cât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 21/2004 nu constituie temeiul dispunerii unor acţiuni sau măsuri care să vizeze drepturi sau libertăţi fundamentale, nu se poate reţine că actul normativ criticat ignoră condiţia privind proporţionalitatea măsurii restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale prin lipsa unui termen-limită pentru declararea stării de alertă.

Guvernul a adoptat joi o nouă ordonanță de urgență pentru modificarea OUG 21 / 2004, respectiv OUG 1 / 2014 și prin care este definită starea de alertă. Exacutivul a decis că starea de alertă – care va fi instituită de vineri în România – va fi gestionată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, sub conducerea premierului.