INTERVIU Weekendul marii relaxări văzut prin ochii medicului Virgil Musta: E păcat că nu putem respecta măsurile de protecție prin construcția și educația noastră, ci doar de frica unei amenzi. Efectul se va vedea peste două – trei săptămâni
Virgil Musta, medicul timișorean care coordonează spitalul dedicat COVID-19 unde s-au vindecat până acum cei mai mulți pacienți români infectați cu coronavirus, afirmă, la capătul celor 3 zile de relaxare în care măsurile de protecție și distanțare socială au fost respectate mult mai puțin decât înainte, din cauza vidului legislativ, că „nu cred că o zi este capătul pământului, dar dacă se continuă atmosfera asta și modul de a acționa din aceste zile de weekend, nu cred că va fi foarte bine”.
Virgil Musta avertizează, într-un interviu acordat HotNews.ro, că „au fost relaxate anumite aspecte ale vieții noastre cotidiene. În momentul în care măsurile nu se respectă și apar din nou cazuri, din nou vor fi restricționate. Și vom avea de fapt mai mult de suferit. Pentru ce? Pentru că nu vrem să respectăm niște lucruri sau le bagatelizăm sau vrem să fim mai viteji?”
Medicul Virgil Musta este șef de secție la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, unde s-au vindecat, până acum, cei mai mulți pacienți români infectați cu coronavirus.
„Oamenii au respectat măsurile și datorită fricii de amendă”
Medicul timișorean este de părere că „Noi am reușit să ținem sub control pandemia numai datorită respectării măsurilor care au fost foarte stricte. Și nu în ultimul rând, oamenii au respectat măsurile și datorită fricii de amendă. Până acum aceste măsuri s-au dovedit eficiente.”
Virgil Musta crede însă că „E păcat că aceste lucruri nu se pot respecta prin construcția noastră și prin educația noastră, ci doar cu forța. E păcat că trebuie să îți fie frică de o amendă sau mai mulți oameni să primească amenzi și să se afle acest lucru, abia atunci aceste măsuri sunt respectate. Dar până una alta, judecând după ce s-a întâmplat în ultimele două luni, aceste măsuri s-au dovedit eficiente. Pentru că noi am avut un număr rezonabil de cazuri de îmbolnăviri și de decese, comparativ cu alte țări. Nu am fost noi chiar campioni, dar totuși am putut face față astfel încât sistemul de sănătate să nu intre în colaps și să poată manageria această situație.”
La capătul unui weekend în care nu au existat restricții cu privire la distanțarea socială, din cauza vidului legislativ, medicul Virgil Musta povestește că „am observat că a existat o relaxare puțin prea mare sau cu un oarecare grad de inconștiență în special în rândul tinerilor. De ce spun acest lucru? Pentru că poate era firesc pe vreme bună ca multă lume să fie pe străzi, în parcuri, în piațete și poate că nici nu era atât de importantă purtarea măștii în aer liber. Am constatat însă că erau grupuri care erau împreună fără să păstreze distanțarea de 1,5 – 2 metri și nici nu purtau măști. Oamenii stăteau la povești și socializau. Este bine, dar nu cred că era mare problemă să poarte măștile de protecție și distanța să fie puțin mai mare. Am avut impresia că unii dintre ei se adună ostentativ.”
„Relaxarea a fost înțeleasă greșit”
La Timișoara, orașul lui Virgil Musta, „nu au fost mulți (oameni care nu au respectat restricțiile – n.red), dar și la noi, în anumite zone, au fost astfel de grupuri de tineri. În rest, am văzut că în magazine, în mare parte s-au respectat regulile de distanțare și purtarea măștilor – eu am intrat într-un singur magazin, am preferat să nu intru în această perioadă în incinte.”
Medicul Virgil Musta mai crede că relaxarea a fost înțeleasă greșit: „În sensul că această relaxare era necesară din două motive principale: primul – motivul economic, trebuia să se pornească puțin economia, iar prin această relaxare se dădea drumul anumitor servicii și activități, și a doua – cred că conta mult pentru psihicul omului. Dar acest lucru nu însemna să fie o relaxare pentru distracție. Am impresia că unii au înțeles această relaxare ca pe o relaxare pentru distracție și au procedat ca atare. Cu riscul de a se contamina.”
„Iar problema este exact la ceea ce făceam eu referire și solicitam zilele trecute: solidaritate socială. În sensul că o serie de oameni s-ar putea să nu fie vizați de forme grave de boală. Sau, în conștiința lor, această patologie să fie una ușoară. În schimb, sunt persoanele la risc care aproape sigur fac forme severe de boală. Pe unii îi putem salva, pe alții nu îi putem salva. Și statistica arată foarte clar: 20% din populație este cu risc de a evolua sever, dintre care 5% decedează. În momentul în care ție nu îți pasă de aceste persoane și ai acțiuni în urma cărora nu doar că te poți infeca tu, dar poți fi și sursă de infecție, la un moment dat infecția ajunge și la aceste persoane”, subliniază Virgil Musta.
Medicul timișorean adaugă că „am văzut și persoane cu risc care nu se protejau deloc – oameni mai în vârstă sau oameni cărora eu nu le cunosc patologiile, dar se vede spre exemplu când un om suferă de obezitate. Dintre pacienții noștri infectați, 40% au fost persoane care sufereau de obezitate, 70% diabetici, și de obicei diabetul se asociază cu obezitatea, și 80% cu o boală cardiovasculară, pentru că de fapt boala cardiovasculară se asociază cu celelalte două patologii.”
Riscul ca bolnavii de coronavirus să blocheze spitalele nu a trecut: „Pandemia e ca un bulgăre care se rostogolește”
Virgil Musta se teme că pandemia seamănă cu un bulgăre care se rostogolește și că „Efectul se va vedea peste o săptămână, două săptămâni, trei săptămâni. Dacă nu se respectă regulile sau dacă un număr mare de oameni nu respectă regulile, apar îmbolnăvirile. Crește numărul de îmbolnăviri, sistemul de sănătate va face mai greu față acestora, apar mai multe forme severe, apar forme critice care necesită să fie internate în Terapie Intensivă și, la un moment dat, se umplu locurile din spitale. Pandemia asta este ca un bulgăre care se rostogolește. Dacă bolnavii nu vor mai avea unde să fie asistați medical va fi o problemă, exact ca și în Italia, ca și în Franța și Spania. Exact același lucru s-a întâmplat și la ei, cu sisteme de sănătate mult mai performante decât al nostru.”
Medicul timișorean face un apel la respectarea regulilor de protecție și de distanțare socială și subliniază că cele mai multe dintre aceste reguli sunt de fapt reguli de igienă elementare, pe care ar trebui să le respectăm tot timpul, pentru o viață sănătoasă: „Cele mai multe dintre ele sunt de fapt reguli ale unei vieți sănătoase: regulile de igienă – să te speli cât se poate de des pe mâini, să nu mănânci fără să te speli pe mâini, să îți schimbi hainele când ajungi acasă și să folosești haine diferite pentru acasă și pentru exterior, să descalți pantofii și să nu intri cu praful și mizeria de afară în interiorul casei. Sunt reguli care sunt valabile de sute de ani și nu cred că sunt greu de aplicat. Și este în folosul nostru să le respectăm în continuare.”