"Conversaţii neterminate asupra importanţei absenţei" – Proiectul câştigător care va reprezenta România la Biennale di Venezia în 2019
Proiectul „Conversaţii neterminate asupra importanţei absenţei”, care va reprezenta România la cea de-a 58-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – la Biennale di Venezia, din perioada 11 mai – 24 noiembrie, a fost prezentat, marţi, la Institutul Cultural Român (ICR).
Potrivit prezentării, proiectul expoziţional, curatoriat de Cristian Nae şi desemnat în urma unui concurs, articulează poetic un spaţiu al dialogului în care se intersectează trei proiecte artistice individuale aparţinând unor artişti activi începând cu perioada anilor ’80: Belu Simion Făinaru, Dan Mihălţianu şi Miklos Onucsan.
„România pune întrebări, nu ştiu dacă vrea să întrebe. Cred că este momentul să întrebe în ce fel doreşte să gândească identitatea pentru viitor, să spun pentru viitorul Centenar. E un moment în care ar trebui să ne şi interogăm cu privire la ceea ce suntem şi ceea ce vrem să reprezentăm, şi nu neapărat să transmite o unică imagine despre noi, motiv pentru care cred că aceste instalaţii invită publicul în mod poetic să gândească această idee de reprezentare naţională şi de vizibilitate. În al doilea rând, cred că vrea să transmită un simplu mesaj, şi anume acela că suntem o ţară în care minorităţile şi diaspora sunt în continuare reprezentate şi cred că putem în continuare să ne bucurăm de arta noastră, într-un sens mai larg decât al producţiei localizate undeva, şi toţi aceşti artişti au traiectoriile lor. (…) Este un trio prin intermediul căruia putem să gândim şi noţiuni mai pe înţelesul tuturor, precum acela de a se intersecta într-o naţiune care reuşeşte să-i cuprindă pe toţi. Dar noi am vrut să spunem mai mult decât atât, şi anume şi faptul că politicul poate fi poetic”, a afirmat Cristian Nae.
Expoziţia va cuprinde întregul pavilion al României de la Veneţia, inclusiv vestibulul, dar fără faţada clădirii, el precizând că lucrările artiştilor vor fi readaptate la specificul locului.
Cristian Nae a spus că una dintre lucrările centrale ale expoziţiei va fi „Monumentul pentru nimic”, care este format din mici găurele în care publicul este invitat să introducă petale de trandafiri.
Preşedintele ICR, Liliana Ţuroiu, a prezentat pe scurt un istoric al prezenţelor româneşti la Bienala de Veneţia, începând cu anul 1907 până la ultima ediţie din 2017.
România va prezenta expoziţia în două spaţii distincte: în Pavilionul României din Giardini della Biennale, edificat în 1938 pentru participarea ţării noastre la Bienala de la Veneţia, şi în Noua Galerie din cadrul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, inaugurat în 1930 de către Nicolae Iorga.
“Exponatele care compun conceptul artistic provoacă iubitorii de artă la un dialog intens între orizontul lor de aşteptare şi metaforele de la nivelul fiecărei lucrari”, a menţionat Alexandru Pugna, secretar de stat în cadrul Ministerul Culturii și Identității Naționale
În opinia vicepreşedintelui Uniunii Artiștilor Plastici din România, Ioana Ciocan, prezenţa neîntreruptă a României la ediţiile Bienalei de la Veneţia reprezintă o formă de diplomaţie culturală prin care ţara noastră are imaginea cuvenită pe harta lumii.
La eveniment au participat secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Alexandru Pugna, Attila Kim – comisarul participării României la ediţia Bienalei de la Veneţia din acest an, Ioana Ciocan şi Magda Radu – membri în comisia de selecţie.