Avertisment către guvern – Cum fentează școlile “rușinea de la Evaluarea Națională”: Descurajează elevii cu rezultate slabe să se prezinte la examen, pentru ca media să fie mare
Una dintre marile drame ale României este abandonul şcolar la clasa a VIII-a, când mii de elevi ratează Evaluarea Naţională din diferite motive. Unora le interzic profesorii să dea examenul ca să nu scadă media şcolii, alţii renunţa singuri pentru că pur şi simplu nu au unde să locuiască dacă ar ajunge la liceu. Elevi cu rezultate slabe au “interzis” de la profesori să se înscrie la Evaluare, ca să nu “tragă în jos” media pe școală la examen, avertizează o asociație, într-o scrisoare deschisă către Guvern. De cealaltă parte, inspectorul școlar de Brăila spune că nu profesorii îi abandonează pe elevi, ci statul, care nu pune în aplicare acea masă caldă sau subvenționarea locului la căminul școlar pentru copiii care provin din familii sărace.
- UPDATE Ministerul Educației spune că nu a primit nicio sesizare „referitoare la o situație concretă privind fenomenul menționat”, dar că va „transmite o notă, în atenția tuturor inspectoratelor școlare județene, prin care va solicita informarea corectă a elevilor care participă la examenele naționale (Evaluare Națională și Bacalaureat), precum și a părinților acestora.”
- Vezi mai jos cum răspunde Ministerul Educației la scrisoarea deschisă
Aproape 100 de organizații au trimis o scrisoare deschisă către premier, ministrul Educației și către o serie de parlamentari, în care avertizează că “există dovezi ce ne arată că nota medie pe școală/județ la Evaluarea națională este ridicată artificial de o prezență redusă a elevilor de clasa a 8-a la testări – ca urmare a unei „selecții” impuse la nivel de clasă, management al școlii sau inspectorat școlar”.
“Cel mai reprezentativ exemplu în acest sens este ilustrat în cazul unităților de învățământ din județul Brăila. Deși aici în 2016-2017 nota medie la evaluarea națională a fost a doua cea mai mare din țară (7,29), după Municipiul București (7,35), ponderea elevilor din clasa a 8-a care nu au susținut evaluarea națională a fost cea mai crescută din România (36,5%), mai mult cu 3 procente față de anul școlar anterior”, susține Asociația Human Catalyst.
În scrisoarea deschisă lansată către premier, asociația avertizează că, “în practică, am întâlnit astfel de cazuri în toată țara, cu preponderență în comunități sărace, marginalizate și/sau cu procent mare de romi.” Organizația vorbește despre “fenomenul Brăila”.
“Dat fiind că ne aflăm în perioada premergătoare evaluării naționale la clasa a 8-a și a examenului de Bacalaureat – când aceste practici se intensifică în școli – solicităm adoptarea de urgență a unor măsuri legale prin care să asigurați participarea elevilor absolvenți la examenele menționate conform legii și să descurajați, respectiv sancționați, responsabilii din educație (cadre didactice, directori, inspectori școlari) care împiedică accesul absolvenților la participarea la evaluări și pun presiune pe unii elevi, în mod profund abuziv, pentru a crea o imagine favorabilă falsă a școlii sau a județului și a promova o performanță fabricată prin astfel de mijloace”, spune asociația.
Descarcă de aici scrisoarea deschisă
Organizația spune că își bazează afirmațiile pe un studiu numit „IRSE: indicele de risc socio-educațional 2015-2017, fundament pentru politici bazate pe date”, care îi are ca autori pe Laura Greta Marin, Șerban Iosifescu, Ionuț Bușega și Constantin Postoiu.
Președintele Agenției de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar: Trebuie sprijin financiar pentru familiile copiilor care abandonează, introducerea mesei calde la școală, meditații și consultații
Serban Iosifescu
Foto: Hotnews
Contactat de HotNews.ro, Șerban Iosifescu, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP – instituție în subordinea Ministerului Educației), a declarat că fenomenul are loc cu precădere în comunitățile defavorizate, de teama inspecțiilor de la județ care vin odată cu înregistrarea unor rezultate slabe.
“Nu cred că poate fi o politică explicită [la nivel de inspectorat școlar – n.red.], ci mai degrabă un răspuns privat din teama de a nu avea rezultate slabe”, a precizat Iosifescu. Potrivit acestuia, o școală cu rezultate slabe la examen “poate să aibă inspecții, poate să aibă directorul învinovățit, pentru că se aplică și la nivelul corpului profesoral fenomenul «shame and blaim» de către inspector, părinți, comunitate. Ca atare, este o discuție că e mai bine să avem rezultate cât mai bune, ca să nu avem probleme”.
“Noi nu am avut ca scop să măsurăm acest lucru, a reieșit pur și simplu din prelucrarea datelor de la Ministerul Educației. A ieșit un fenomen grupat la nivelul județului Brăila și o distanță foarte mare între mediile raportate la Evaluarea Națională, foarte mari, și procentul la fel de mare al copiilor care nu s-au prezentat la Evaluare. Dar sunt și alte școli din alte județe care au o rată foarte mare de copii care nu s-au prezentat la Evaluarea Națională, doar că această neprezentare nu e corelată cu mediile mari ale celor rămași în examen”, a precizat președintele ARACIP.
Oficialul susține că soluția este “să nu învinovățim școlile, ci să le ajutăm”: “Toate aceste școli cu copii neprezentați la Evaluarea Națională sunt în comunități dezavantajate, marginalizate, cu procent mare de copii romi sau din familii sărace și aici ar trebui niște politici publice de sprijin mai substanțial pentru aceste comunități, cu multiple tipuri de sprijin, inclusiv sprijin financiar pentru familii, o masă caldă, meditații și consultații pentru a fi motivați copiiii și pregătiți pentru a se prezenta la Evaluarea Națională. Din toate datele pe care le avem, e o corelație foarte puternică dintre nivelul economic și de educație al familiei și rezultatele copiilor, inclusiv în ceea ce privește frecventarea școlii, pentru că avem o rată de 18% de părăsire timpurie a școlii (în timpul învățământului obligatoriu), ceea ce ne plasează în topul țărilor europene cu probleme de abandon școlar”.
Întrebat ce se întâmplă cu elevii care nu participa la Evaluarea Națională, Șerban Iosifescu a declarat pentru HotNews.ro că acești copii “vor fi repartizați la unități de învățământ liceal sau profesional, în funcție de opțiunile lor, pentru că școala este obligatorie până la clasa a X-a. Problema este că de multe ori acești copii nu se prezintă nici mai departe la școală, deci riscul de abandon este foarte mare”.
“Profesorii ar trebui să insiste pe importanța școlii în dezvoltarea carierei, să îi motiveze pe copii să vină la școală. Dar asta presupune o atitudine de sprijin din partea inspectoratelor școlare, care să nu mai învinovățească exclusiv școlile pentru aceste rezultate”, susține președintele ARACIP.
Inspectorul școlar județean din Brăila: Sistemul de educație îi abandonează pe copiii ăștia. 200-300 de copii rămân acasă anual, pentru că nu au posibilitatea să vină la un liceu în Brăila
Catalin Canciu, inspector general Braila
Foto: Facebook
De cealaltă parte, inspectorul școlar județean din Brăila, Cătălin Canciu, a declarat pentru HotNews.ro că “nu există un astfel de fenomen” – profesori care să le interzică elevilor să vină la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a. “Ar fi o mare nedreptate legală și morală. De ce avem rezultate la fel de bune și la simulare, unde nu ar mai fi o asemenea filtrare?”, a continuat inspectorul școlar general.
Acesta a confirmat că, în cazul școlilor cu rezultate slabe la Evaluare, inspectoratul reacționează prin inspecții, control și monitorizare.
“Nu cred că există un fenomen. Problema stă în felul următor: sistemul de educație îi abandonează pe copiii ăștia. 200-300 de copii rămân acasă anual, pentru că nu au posibilitatea să vină la un liceu în Brăila. Sistemul nu face nimic pentru ei. Acești copii manifestă la rândul lor dezinteres pentru școală”, a declarat pentru HotNews.ro inspectorul școlar județean din Brăila.
Oficialul a precizat: “Nu cred că poți să îi spui unui elev: tu nu veni la Evaluarea Națională. Este lipsit de profesionalism. Dar câți copii care învață la 40 de kilometri de Brăila vor ajunge la liceu la Brăila? Dacă ar funcționa acea masă caldă, o anumită asistență socială prin subvenționarea căminului școlar, lucrurile s-ar schimba”.
Canciu a declarat că ia în considerare avertismentul lansat de ONG. “Dar ce face statul român, ca să îi ia în considerare pe acești copii? În Brăila există doar 2 cămine școlare funcționale, unul de 40 de locuri și unul de 200 de locuri. Brăila este singurul oraș mare din județ, iar multe dintre localitățile din mediul rual se află la distanță mare de Brăila, deci copiii au nevoie de cazarea. Nu se creează o motivare pentru copil, în sensul de a primi o asistență reală, un ajutor să continue școala”, a continuat inspectorul.
UPDATE Răspunsul Ministerului Educației: Vom transmite o notă, în atenția tuturor inspectoratelor școlare județene
Ministerul Educației anunță că, „până în acest moment, în atenția MEN nu au fost transmise sesizări referitoare la o situație concretă privind fenomenul menționat în studiul Human Catalyst”. „Ministerul Educației Naționale (MEN) va transmite o notă, în atenția tuturor inspectoratelor școlare județene, prin care va solicita informarea corectă a elevilor care participă la examenele naționale (Evaluare Națională și Bacalaureat), precum și a părinților acestora”, susține Ministerul.
Reprezentanții instituției spun că „promovează, ca politică educaţională, asigurarea echităţii în educaţie în ceea ce priveşte accesul egal la toate formele de învăţământ, dar şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii”.
Ce mai spune Ministerul Educației, după scrisoarea deschisă:
„Evaluarea Naţională pentru elevii clasei a VIII-a este un examen naţional şi reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competenţelor dobândite de elevi pe parcursul învăţământului gimnazial. Rezultatul obținut la Evaluarea Națională intră în calculul mediei de admitere în învățământul secundar superior (liceal și profesional), așadar un absolvent de învățământ gimnazial care nu a participat la Evaluarea Națională poate să își continue studiile în învățământul liceal și profesional, în limita locurilor disponibile. Menționăm că se asigură în fiecare an școlar, conform metodologiei de admitere un număr de locuri cel puțin egal cu numărul de absolvenți. Astfel, fiecărui absolvent de clasa a VIII-a i se asigură posibilitatea continuării studiilor.
În conformitate cu metodologia de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale pentru elevii clasei a VIII-a în anul școlar 2010-2011, aprobată prin Ordinul MECTS nr. 4801/2010, valabilă conform prevederilor OMEN nr. 4793/2017 și pentru Evaluarea Națională a absolvenților clasei a VIII-a în anul școlar 2017-2018, art. 16, alin. (1) și (2), la Evaluarea Naţională se pot înscrie absolvenţii clasei a VIII-a din seria curentă şi absolvenţi din seriile anterioare, care nu au participat în nicio sesiune la unul din examenele naţionale: examenul de capacitate, testele naţionale, tezele cu subiect unic sau evaluare naţională.
Inspectoratele școlare și unitățile de învățământ trebuie să se asigure că elevii și familiile acestora au fost corect informați privind procedura de desfășurare a examenului de Evaluare Națională și rolul acestuia. Astfel, conform art. 9, alin. (3) din metodologie, comisiile județene/a municipiului București transmit toate informaţiile necesare organizării Evaluării Naţionale, în condiţii optime, către unităţile de învăţământ în care se organizează Evaluarea Naţională, către centrele zonale de evaluare, precum şi către unităţile de învăţământ desemnate drept centre de comunicare.
În conformitate cu art. 11, alin. (1), (2) și (3), comisiile din unităţile de învăţământ au următoarele atribuţii:
• răspund de organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale în unitatea de învăţământ, cu respectarea prevederilor metodologiei şi a celorlalte prevederi legale
• elaborează documentele necesare pentru înscrierea candidaţilor la Evaluarea Naţională şi pentru desfăşurarea probelor Evaluării Naţionale
• asigură înscrierea candidaţilor la Evaluarea Naţională.
Pentru pregătirea elevilor pentru EN VIII se organizează anual simulări ale examenului care reprezintă o adevărată „avanpremieră” a primului moment de evaluare semnificativ din viața unui elev, un examen important pentru parcursul școlar și profesional ulterior. În egală măsură, este o oportunitate de a familiariza elevii cu condițiile unui astfel de examen, cu regulile de organizare/desfășurare, cu tipul de subiecte/probe ce vor face obiectul Evaluării Naționale”.
Amintim că Legea educației din 2011 prevedea trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu, tocmai pentru că acesta este momentul în care școala pierde, prin abandon, cel mai mare număr de elevi. Momentul este cu atât mai delicat pentru copii, cu cât la 14-15 ani nu au, la angajare, aceleași beneficii ca la 16 ani.
Măsura a generat însă împotrivirea vehementă a sindicatelor din educație și a asociațiilor de părinți, care au adus argumente mai ales de natură organizatorică.
În final, prevederea a fost modificată prin ordonanță de urgență, în decembrie 2013, de către guvernul Ponta și ministrul de atunci Remus Pricopie.
În 2016, ministrul tehnocrat Adrian Curaj a readus în prim-plan propunerea legii Funeriu-Miclea. Oficialul a subliniat atunci că aproape 25% dintre copii renunță la școală după clasa a VIII-a.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro