Sari direct la conținut

Ce se va intampla in instanta cu deciziile universitatilor de retragere a titlurilor de doctor: Jurisprudenta impiedica functionarea noului mecanism propus de Ministerul Educatiei

HotNews.ro
Acordarea unui titlu academic, Foto: Agerpres
Acordarea unui titlu academic, Foto: Agerpres

„Numai universitatile vor retrage titlul sau vor anula diploma” si „universitatile si, ca mecanism de apel, CNATDCU” vor analiza plagiatele in doctorate. Anuntul a fost facut dupa sedinta de guvern de marti de catre ministrul Educatiei, Adrian Curaj. Un mecanism cerut de Universitatea din Bucuresti si de o parte a societatii civile, inceput a fi operationalizat de catre Guvern, dar care isi atinge limitele in toate cazurile de doctorat obtinut prin plagiat in trecut, cat si, cel mai probabil, in toate viitoarele doctorate plagiate; adica si cele ale lui Ponta, Oprea si Toba, au explicat pentru HotNews.ro mai multi juristi. Motivul: Inalta Curte de Casatie si Justitie a creat jurisprudenta prin decizia din 2012 potrivit careia universitatile nu pot anula o diploma pe care tot ele au emis-o, pentru ca este un act care a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. Asta inseamna ca orice politician care va da in judecata universitatea care ii retrage diploma, pe noul mecanism, potrivit acestei jurisprudente are sanse mari sa castige.

Adrian Curaj, ministrul Educatiei, a anuntat marti 19 ianuarie 2016 ca pregateste o ordonanta de urgenta care sa modifice Legea Educatiei, astfel incat numai universitatile sa retraga titlurile sau diploma de doctor (detalii aici).

Legea Educatiei in vigoare prevede insa din 2011, la articolul 146, ca „Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace frauduloase sau prin incalcarea prevederilor Codului de etica si deontologie universitara„.

Universitatea din Bucuresti nu a folosit acest articol de lege in 2012, atunci cand a constatat ca Victor Ponta a plagiat, ci a trimis solicitare Ministerului Educatiei „sa ia masurile legale care se impun”. Conducerea universitatii a spus atunci ca juristii institutiei au ajuns la concluzia ca articolul 146 din Lege nu le da in fapt competenta sa-i retraga lui Ponta diploma de doctor, dar nu a explicat pe larg de ce nu se pot folosi de acest articol.

Motivul pentru care o decizie a Universitatii din Bucuresti de anulare a diplomei de doctor in cazul Victor Ponta in baza art. 146 din LEN nu ar fi avut castig de cauza:

  • mai multe instante au judecat exact aplicarea acestui articol, dupa scandalul diplomelor de medicina cu probleme pentru italieni, si au decis ca universitatile nu au avut dreptate atunci cand le-au anulat italienilor, pe baza articolului 146 din LEN, diplomele de licenta.
  • concret, instantele au decis ca este mai puternic articolul 1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit caruia un act administrativ nu poate fi revocat de emitent dupa intrarea in circuitul civil, decat articolul 146 din Legea educatiei care le permite universitatilor sa anuleze diplomele emise fraudulos.

Pe cale de consecinta, o viitoare adaugare in Legea educatiei care ar extinde explicit aplicarea articolului 146 si la diplomele de doctor, adica le-ar permite universitatilor sa anuleze diplome de doctor emise tot de aceste universitati, va avea pierdere de cauza in instanta, spun juristii consultati de HotNews.ro, potrivit jurisprudentei Inaltei Curti: legea 554 va prevala, pentru ca „actul nu mai poate fi revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice” – dupa cum a decis ICCJ.

Ce spune articolul 1, aliniatul (6) din Legea 554/2004:

  • (6) Autoritatea publica emitenta a unui act administrativ unilateral nelegal poate sa solicite instantei anularea acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. In cazul admiterii actiunii, instanta se pronunta, daca a fost sesizata prin cererea de chemare in judecata, si asupra validitatii actelor juridice incheiate in baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor juridice produse de acestea. Actiunea poate fi introdusa in termen de un an de la data emiterii actului.

Daca pana acum am vorbit despre anularea diplomei, alta speta este cea care priveste titlul de doctor. In ceea ce priveste retragerea titlului de doctor care in prezent este acordat prin ordin de ministru, situatia este si mai defavorabila, pentru ca universitatea nu poate anula un ordin de ministru.

Diploma este data de universitate pentru a atesta acordarea prin ordin de ministru a titlului. Legea actuala nu prevede anularea ordinului[asa cum in cazul diplomei avem anularea diplomei] de ministru care a acordat in trecut un titlu, ci emiterea unui nou ordin care la randul lui prevede revocarea titlului. Este motivul pentru care legea 554/2004 nu emite interdictie si asupra ordinelor de ministru.

Potrivit juristilor contactati de HotNews.ro, problema de fond in aceasta speta ar trebui sa o reprezinte anularea titlului, si nu ce se intampla cu diploma – care oricum este lipsita de valoare in momentul in care titlul a fost revocat.

Jurisprudenta si cum a motivat Inalta Curte de Casatie si Justitie

Pe fondul scandalului diplomelor cu probleme obtinute de mai multi cetateni italieni de la facultati de medicina din Romania, in Legea Educatiei din 2011 a fost introdus articolul care le da rectorilor posibilitatea sa le anuleze studentilor „un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace frauduloase”. (detalii si aici)

In baza acestui articol, Universitatea Titu Maiorescu i-a anulat in 2011, unui italian, diploma de licenta la Facultatea de Medicina Dentara pe care aceeasi universitate i-o acordase in 2009. Italianul a dat in judecata Universitatea si a acuzat, printre altele, „lipsa competentei legale a organului care a dispus anularea”.

Curtea de Apel Bucuresti i-a dat dreptate in prima instanta italianului, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a decis in iunie 2012, definitiv si irevocabil, ca universitatea nu ii poate anula acestuia diploma.

Partea esentiala a motivarii folosite de Inalta Curte de Casatie si Justitie:

  • nu pot fi retinute dispozitiile art. 146 din Legea nr. 1/2011 – fata de dispozitiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 – acestea neputand incalca principiile irevocabilitatii actului administrativ. Dispozitiile legii contenciosului administrativ consacra faptul ca actul nu mai poate fi revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice, urmand ca autoritatea emitenta sa solicite instantei anularea acestuia.

Descarca de aici decizia integrala a ICCJ

Poti descarca si de aici decizia ICCJ

Decizia ICCJ cu privire la anularea de catre universitati a Diplomelor

„In consecinta, un act administrativ care a produs efecte nu mai poate fi anulat de catre emitentul sau, ci doar in instanta. Instanta ii poate spune universitatii si acum, la fel ca in 2012: cand ai fost cinstita, cand ai dat titlul sau acum? Nu cumva e un act de razbunare anularea diplomei?”, a declarat pentru HotNews.ro unul dintre juristii pe care i-am consultat.

Avand in vedere cele de mai sus, o solutie rapida pentru toate cazurile de plagiat in doctorate este numirea prin ordin a unui nou Consiliu CNATDCU, sesizarea acestuia sa analizeze plagiatele si, in cazul unui verdict de plagiat, anularea titlurilor de doctor prin ordin de ministru.

O alta limita a noii legislatii

O alta consecinta a mecanismului de rezolvare a plagiatelor anuntat de ministrul Educatiei si pus deja in practica in parte prin anularea atributiilor Consiliului National de Etica asupra doctoratelor este lipsa oricarei sanctiuni pentru persoanele care au savarsit alte abateri de la etica in realizarea unei teze de doctorat, in afara de plagiat.

De unde pornim:

Pana la inceputul acestei saptamani, unicul organism competent in cazul plagiatelor din cadrul unei teze de doctorat era Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) (indiferent de statutul de demnitar sau nu al doctorandului).

Desi Liviu Pop, ministru interimar al Educatiei la momentul scandalului Ponta, a scos in 2012 din Regulamentul CNATDCU orice prevedere referitoare plagiatul in cadrul unei teze de doctorat (detalii aici), a supravietuit pana astazi [dar fara sa fie luata in seama de vreunul dintre ministrii Educatiei care i-au urmat pana in prezent lui Pop] nemodificata HG nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, care la Articolul 50 aliniatul 2 prevede:CNATDCU poate fi sesizat cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data sustinerii acesteia„.

Consiliul National de Etica (CNE din subordinea Ministerului Educatiei) avea atributii in cazul doctoratelor, dar numai pe alte abateri in afara de plagiat, chiar daca a fost folosit in cazul Ponta pe plagiat in caz de doctorat.

In sedinta de guvern de marti, 19 ianuarie 2016, Executivul a aprobat o ordonanta in urma careia Consiliul National de Etica nu mai are printre atributii analiza plagiatelor demnitarilor si nici nu mai poate aplica sanctiuni precum retragerea calitatii de conducator de doctorat sau retragerea titlului de doctor pentru incalcarea normelor de etica in tezele de doctorat (sursa si detalii). Concret, a scos din legea CNE orice referire la doctorat. In consecinta, s-a creat un vid legislativ: la ora actuala, in Romania nu mai exista niciun organism abilitat sa verifice abaterile de la etica din cadrul doctoratelor, altele decat plagiatele (furtul, de exemplu, al datelor de laborator de la un coleg, folosirea de embrioni fara acceptul institutiilor etc).

Asta inseamna ca oricine a facut o teza de doctorat prin abateri de la etica, altele decat plagiatul, ramane cu diploma si cu titlul, pentru ca in acest moment nu exista institutie care sa poata verifica si sanctiona aceasta speta.

Amintim ca Universitatea din Bucuresti a cerut inca din vara lui 2015 ca plagiatele demnitarilor sa nu mai fie analizate de Consiliul National de Etica din subrdinea Ministerului Educatiei, ci de catre universitatile la care demnitarii si-au obtinut titlul. Aceasta cerinta a fost operationalizata de guvern in sedinta de acum doua zile.

In septembrie 2015, Mircea Dumitru, rectorul Universitatii din Bucuresti, anunta in cadrul dezbaterii Plagiatul ca stare a natiunii organizate de Grupul pentru Dialog Social (GDS) si Revista 22, ca „in legea educatiei se spune ca rectorul universitatii poate sa retraga titlul. Dar acel carton are in spate un ordin al ministrului, pe care nu il poate retrage rectorul. Universitatile, chiar daca au fost la inceput suspecte ca ar putea sa acopere aceste lucruri, pot sa invete si sa isi exercite cu responsabilitate aceasta autonomie. Asta este pasul pe care avem intentia sa le facem: sa se schimbe legea„. (detalii aici)

Trei luni mai tarziu, noul ministru al Educatiei, Adrian Curaj, anunta intr-un interviu acordat HotNews.ro ca vrea sa modifice legea educatiei astfel incat universitatile sa fie cele care acorda si, in consecinta, pot sa retraga o diploma de doctorat (detalii aici).

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro